1,265 matches
-
și la Liceul Industrial din Jibou. Din 1996 este redactor-șef al revistei „Unu” (Oradea). Debutează la „Amfiteatru” în 1972. Colaborează la „Echinox”, „Familia”, „Vatra”, „Luceafărul”, „Contrapunct”, „Poesis”, „Apostrof”, „Calende”, „Tribuna”, „Steaua”, „Transilvania”, „Euphorion” ș.a. Prima carte, Scrisori din Muzeul Pendulelor, îi apare în 1982. „Caligraf al emoției” cum l-a definit Mircea Petean, M. cultivă în poezie versul tensionat, eliptic, de o concentrare studiată, încât de multe ori poemele au fie dimensiunea unui haiku, fie se coagulează ca suită mozaicată
MURESAN-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288307_a_289636]
-
ruinelor (2003), tema morții devine dominantă. Eseurile publicate de M. în reviste vizează mai ales poeți din familia manieriștilor fanteziști, iar micromonografia Leonid Dimov (2000), scrisă în colaborare cu Traian Ștef, oferă un util dosar critic. SCRIERI: Scrisori din Muzeul pendulelor, București, 1982; Biblioteca de os, Cluj-Napoca, 1991; Pietrele Nimicului, Cluj-Napoca, 1995; Ramele Nordului, Cluj-Napoca, 1998; Leonid Dimov (în colaborare cu Traian Ștef), Brașov, 2000; Lumina absentă, Pitești, 2000; Ceremonia ruinelor, Cluj-Napoca, 2003. Repere bibliografice: Laurențiu Ulici, Sunetul văzut, RL, 1982
MURESAN-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288307_a_289636]
-
Leonid Dimov (în colaborare cu Traian Ștef), Brașov, 2000; Lumina absentă, Pitești, 2000; Ceremonia ruinelor, Cluj-Napoca, 2003. Repere bibliografice: Laurențiu Ulici, Sunetul văzut, RL, 1982, 28; Dan Cristea, Tineri poeți: Viorel Mureșan, LCF, 1982, 33; Daniel Dimitriu, „Scrisori din Muzeul Pendulelor”, CL, 1982, 8; Ruxandra Cesereanu, „Scrisori din Muzeul Pendulelor”, ST, 1983, 3; Ștefan Borbély, Scrisori către Doamna de Ceară, RL, 1991, 15; Mircea Petean, Știri de pe frontul cuvintelor, APF, 1991, 5; Ioan Moldovan, Criptocomunicări, F, 1991, 6; Iulian Boldea, Ficțiune
MURESAN-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288307_a_289636]
-
Lumina absentă, Pitești, 2000; Ceremonia ruinelor, Cluj-Napoca, 2003. Repere bibliografice: Laurențiu Ulici, Sunetul văzut, RL, 1982, 28; Dan Cristea, Tineri poeți: Viorel Mureșan, LCF, 1982, 33; Daniel Dimitriu, „Scrisori din Muzeul Pendulelor”, CL, 1982, 8; Ruxandra Cesereanu, „Scrisori din Muzeul Pendulelor”, ST, 1983, 3; Ștefan Borbély, Scrisori către Doamna de Ceară, RL, 1991, 15; Mircea Petean, Știri de pe frontul cuvintelor, APF, 1991, 5; Ioan Moldovan, Criptocomunicări, F, 1991, 6; Iulian Boldea, Ficțiune și luciditate, VTRA, 1992, 8; Țeposu, Istoria, 63-64; Al.
MURESAN-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288307_a_289636]
-
Principiile comunicării literare, pref. Marin Mincu, București, 1981, Cântecul sirenelor, postfață Marin Mincu, Constanța, 1991, Pentru o enciclopedie a comunicării literare, Constanța, 2000 (în colaborare cu George Popescu); Cesare Segre, Istorie - cultură - critică, pref. Marin Mincu, București, 1986; Umberto Eco, Pendulul lui Foucault, I-II, postfață Marin Mincu, Constanța, 1991 (în colaborare cu Marin Mincu), Insula din ziua de ieri, Constanța, 1995 (în colaborare cu Marin Mincu), Limitele interpretării, Constanța, 1996 (în colaborare cu Daniela Bucșă), Șase plimbări prin pădurea narativă
PLOPEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288855_a_290184]
-
limbaj și aglomerarea de metafore, prin care poemele proliferează în virtutea propriei inerții: „Vasco Vasco suspină geamantanul ai/ uitat un picior în ultima corabie/ și ți-a fugit figura spre golf/ Dar batista își arată dinții spre comandantul/ care își balansează pendulele din urechi/ și pendulele supărate i-au ars barba/ barba a cerut iertare esteticei/ estetica a mâncat biscuiții/ urcați în obositoare ascensiune spre gură”. Textele din Medium (1945), Teribilul interzis (1945) și Castelul orbilor (1946) renunță la înverșunarea distructivă a
NAUM-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288373_a_289702]
-
metafore, prin care poemele proliferează în virtutea propriei inerții: „Vasco Vasco suspină geamantanul ai/ uitat un picior în ultima corabie/ și ți-a fugit figura spre golf/ Dar batista își arată dinții spre comandantul/ care își balansează pendulele din urechi/ și pendulele supărate i-au ars barba/ barba a cerut iertare esteticei/ estetica a mâncat biscuiții/ urcați în obositoare ascensiune spre gură”. Textele din Medium (1945), Teribilul interzis (1945) și Castelul orbilor (1946) renunță la înverșunarea distructivă a poemelor de început în favoarea
NAUM-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288373_a_289702]
-
cu Sauro Albisani), Genio desolato, Bergamo, 1989, La mia ombra e altri racconti, Milano, 2000; Fiabe romene di magia, Milano, 1989; Mihai Eminescu e il romanticismo europeo, îngr. Sauro Albisani, Roma, 1990; Paul Celan, Scritti romeni, Udine, 1994; Umberto Eco, Pendulul lui Foucault, I-II, Constanța, 1991 (în colaborare cu Ștefania Mincu), Insula din ziua de ieri, Constanța, 1995 (în colaborare cu Ștefania Mincu); Mario Luzi, Poezii, Constanța, 2000. Repere bibliografice: Gheorghe Grigurcu, „Critice”, F, 1970, 7; Doinaș, Diogene, 249-250; Nicolae
MINCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288152_a_289481]
-
mă legănam leneș în văzduhul parcă vrăjit. Nici un efort de voință nu se putea împotrivi; pierzîndu-mi cunoștința în această stare de reverie, am simțit că sufletul mi se desprinde de trup - deși trupul continua să se legene, întocmai cum un pendul se mișcă, multă vreme după ce forța, care l-a pus în mișcare, s-a retras. înainte de a cădea într-o uitare deplină, băgasem de seamă că marinarii din vîrful arborelui-mare și din cel al arborelui-artimon moțăie, astfel încît toți trei
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
se rostogoli pe cealaltă parte, dezvăluindu-și arama strălucitoarea a carenei; toți marinarii rămaseră fără suflare în timp ce Daggoo apărea - cînd peste capetele lor, cînd deasupra apei - printr-o ceață de spumă deasă, agățat de palancul ce se legăna ca un pendul, iar nefericitul de Tashtego, îngropat de viu, se ducea la fund! Dar abia se spulberase ceața aceea orbitoare, cînd un trup gol, țînînd în mînă o sabie de abordare, fu văzut planînd o clipă deasupra parapetului. în clipa următoare, un
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
la moarte. După moartea fizică, nu mai poate fi detectată nici o aură, pentru că nu mai există forță vitală. În schimb, Într-o ființă vie, marginile și straturile individuale ale aurei pot fi detectate cu ajutorul baghetelor pentru dowsing sau al unui pendul și mai pot fi simțite cu mîinile. Cele mai dense straturi - cele mai apropiate de corp - se pot vedea și cu ochiul liber, după oarecare exercițiu. De-a lungul secolelor, pictorii au reprezentat aura În jurul capetelor Îngerilor, sfinților și profeților
Reiki pentru o viață by Penelope Quest () [Corola-publishinghouse/Science/2150_a_3475]
-
La fel ca el, aveam o meserie la care m-aș putea întoarce, închizând paranteza. De altfel, viața noastră nu e făcută decât din paranteze. Totul e să știi să le închizi la momentul potrivit... Am aruncat o privire spre pendul, am comandat încă un pahar. Mi-am amintit că, tot învârtindu-mă pe străzi, dădusem peste o scenă care îmi revenea acum în fața ochilor, cu răbufnirea ei de fericire burgheză: la intrarea într-una din acele locuințe particulare somptuoase, un
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
a înțelege; - de un clarvăzător: temerile cu privire la viitor, căutarea sprijinului, așteptarea soluțiilor magice și nevoia de a ști încotro ne îndreptăm. Obiectele și elementele folosite cel mai adesea (cărți de joc, astre, glob de cristal) sunt tratate la cuvintele corespunzătoare. Pendulul, prin mișcarea de oscilație, simbolizează ezitările și tergiversările interioare, dar reproduce și mișcarea de du-te-vino a actului sexual și are prin urmare, o semnificație erotică certă. Continente și țări În majoritatea timpului, este dificil să localizăm cu precizie spațiul geografic
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
drum, îmi făcea semn de dincolo de moarte să nu mint. În cortegiu Liliana era îmbrăcată în negru sprijinind o de braț pe Mătușă, femeia omului pe care-l cunoscusem cândva. Băteau clopotele a durere în timp ce eu îmi aminteam de un pendul și de fiorii pe care i-am simțit prima oară când m-am îndrăgostit. Aveam pumnii strânși a neputință și un nod în gât, plângând doar în suflet, așa cum mă învățaseră ai mei. Ce faci aici? mă întreba tot mai
Anonim pe ringul adolescenţei by Liviu Miron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/252_a_500]
-
Aveam pumnii strânși a neputință și un nod în gât, plângând doar în suflet, așa cum mă învățaseră ai mei. Ce faci aici? mă întreba tot mai pierdut, și i-am răspuns în șoaptă: Am venit să învăț... să repar un pendul... Ce să faci mă? întrebă Marius care râdea cu gura până la urechi. Hai scoală, că ai visat urât! Meseria asta văd că-ți produce coșmaruri. Am tras adânc aer în piept de parcă ieșisem de sub apă. Aveam fruntea plină de broboane
Anonim pe ringul adolescenţei by Liviu Miron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/252_a_500]
-
fiindcă ești departe de casă. Îmi amintisem de iarăși, de Baci și de Badea Vasile, de Mătușa cu sufletul ei larg și de Liliana. Cumva chipurile lor îmi aminteau ce caut aici în Arad. Trebuia să învăț să repar un pendul, să le pot duce amintirea acelor bătrâni pe mai departe, voiam ca acel ceas să ajungă la Liliana și să știe că mi a păsat de toți și că-i păstram în sufletul meu. Pe drum m-am oprit la
Anonim pe ringul adolescenţei by Liviu Miron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/252_a_500]
-
aveam cum să-l refuz, dar e o altă poveste... Marius rămăsese căzut adând în propriile gânduri. Liniștea de afară fu răscolită de vânt și îmi părea că aud dinspre pădure cum urlă lupii. Iarna nu se dădea plecată curând. Pendulul Noaptea mi se aplecase pe pleoape și-mi doream în acele momente să nu se mai termine. Mă temeam pentru mine, dar mai mult pentru Creața și Erjika. Mă foiam când pe o parte când pe cealaltă căutând să înțeleg
Anonim pe ringul adolescenţei by Liviu Miron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/252_a_500]
-
să-mi dau seama de cele trăite cu câteva ceasuri în urmă și realizam că mă cuprinde o stare de bine. Ceasuri... Era unul chiar în camera mea și abia atunci l-am auzit cum își măsoară timpul. Era un pendul vechi ce se leagăna pe o umbră sub razele stinse de lună albastră. Timpul atras de vortex-ul său într-o cutie de lemn băițuit se lăsa mărunțit de ticăitul unei ancore cu brațele ridicate spre vise, în timp ce roți de metal
Anonim pe ringul adolescenţei by Liviu Miron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/252_a_500]
-
rutina sub sunet de clopot și-mi acordam în minte prin rimă cuvântul nerostit să-l pot îngâna pe muzica scrisă din doar două note, iar acea așteptare părea că oprește secunda în loc. M-am apropiat în vârful picioarelor de pendul și m-am trezit că-i mângâi pătratele forme, desenându-i conturul în noapte. Din el lunecau legate în două lanțuri de fier, lacrimi ce căutau parcă, să se-ngrope direct în podea. Pipăiam acea cutie de lemn așa cum face olarul
Anonim pe ringul adolescenţei by Liviu Miron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/252_a_500]
-
dorit să mai pot sta treaz, să o ascult cum îmi vorbește, dar mintea mea se refugia în vis findcă doar acolo eram eu însumi. Când m-am trezit a doua zi de dimineață, locul unde stătuse ea era rece. Pendulul ticăia pe perete ca o babă care nu-i niciodată de acord cu nimic și de atunci zilele mele nu s-au mai numărat în secunde ci în clipe departe de ea... Ceilalți tăceau și ascultau povestea mea simplă. Poate
Anonim pe ringul adolescenţei by Liviu Miron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/252_a_500]
-
ajuta, eu îi iertam și râdeam împreună cu ei chiar și de mine. Prin geam luna creștea tot mai mare aducând pe razele ei visuri în care mă vedeam puștiul de atunci, o vedeam clar pe Liliana alături de prietenul meu și pendulul pe care mi-l lăsaseră bătrânii după moarte ca se ne legăm timpurile ca într-un lanț. Liliana mă determinase să vin înapoi acasă și tot ea îmi crease iluzia că noi doi am fi putut avea ceva în comun
Anonim pe ringul adolescenţei by Liviu Miron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/252_a_500]
-
Dumnezeu asupra destinelor omenești. Clasele dumneavoastră de eleve de la liceul de fete sunt colectivități adolescente și gălăgioase, munca dumneavoastră devine astfel o antrenare socială a bucuriei de a exista, în timp ce munca noastră se săvârșește, privind substanța, numai în singurătate”. Micul pendul din sufragerie, aflat deasupra vitrinei, bătu orele 9 seara, dar afară era încă lumină. Vocea de răspuns amuți; liniștea instalată acum, după cele nouă lovituri discrete de gong, n-o mai tulbură ca înainte. „Și totuși, când mă gândesc...” Vorbirea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
de coridor ce ducea direct spre șoldurile și coapsele dușmanilor. Săbiile lor lungi puteau pătrunde drept. Soldații romani, ghemuiți asemenea unor feline, înfigeau lamele în trupurile și în genunchii inamicilor. Unii dintre ei cădeau pe scuturi, iar acestea, ca un pendul, îi trimiteau la cea de-a doua linie din murus. Sărind peste răniți și morți, quazii își pierdeau vizibil energia, fiind presați de tovarășii care veneau din spate. Nu puteau evita lupta corp la corp și mânuiau cu greutate armele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
plușul jilav, la perdelele care atârnau moi peste geamurile murdare, la postavul tocit al mesei de biliard, la pocherul mecanic, la Fat Paul cu ochii lui șterși, cu fața lui de cârciumar, cu gura căzută în timp ce urmărea marșul ticăit al pendulului spre amiază. — Aici. M-am născut la etaj. Asta e proprietatea tatălui meu. — Nu zău? Expresia glumeață își luă în mod ciudat zborul de pe buzele pline, de un măsliniu viu. Dinții îi sunt ca niște perle, perlele din stridia de la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
Ultrasunete Clasificarea sunetelor in audibile si neaudibile pleacă de la considerente subiective legate de simțul auzului. Intr-o clasificare bazata pe frecventa de vibrație, sunetele se împart obiectiv in: infrasunete, cu frecventa sub 16 Hz; undele seismice, bătăile inimii sau oscilațiile pendulului intra in aceasta categorie sunetul cu frecventa cuprinsa intre 16-20000 Hz; ultrasunetele cu frecventa peste 20000 Hz; hipersunete cu frecventa mult mai mare comparabila cu a oscilațiilor electromagnetice; Dintre vibrațiile sonore care ies din limitele de audibilitate ale urechii omenești
ACUSTICÃ MUZICALÃ. In: Acustică muzicală by Aurora Agheorghiesei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/343_a_615]