936 matches
-
precum și un fluture din specia "Euphydryas aurinia". Vegetația lemnoasă are în componență arbori și arbusti cu specii de: fag ("Fagus sylvatica"), gorun ("Quqrcus patrea"), gârniță ("Quercus frainetto"), mesteacăn ("Betula pendula"), frasin ("Fraxinus excelsior"), salcie căprească ("Salix capreea"), plop tremurător ("Populus pendula"), anin negru ("Aninus glutinosa"), alun ("Corylus avellana"), vornicer pitic ("Evonymus nanus"), soc negru ("Sambucus nigra"), soc roșu ("Sambucum racemosa") și păducel ("Crataegus monogyna"). La nivelul ierburilor sunt întâlnite elemente floristice cu specii de: mărgică ("Melica uniflora"), păștiță ("Anemone nemerosa"), drăgaică
Valea Vâlsanului (sit SCI) () [Corola-website/Science/331446_a_332775]
-
Interesul pe care îl manifestă pentru muzicile militare culminează cu numirea lui în funcția de inspector general al muzicilor militare din România, în anul 1900. Cariera desfășurată de timpuriu în jurul ansamblurilor militare i-a sădit interesul pentru compoziție, genul abordat pendulând între muzica ușoară (dansurile) și scriitura în caracter marțial (piese pentru fanfară, marșuri). Este integrat generației de compozitori de vals vienez, al cărei exponent de prim rang este Johann Strauss-fiul; de altfel, discografia sa îl surprinde în această ipostază cel
Iosif Ivanovici () [Corola-website/Science/308225_a_309554]
-
carpatică ("Triturus montandoni"); precum și cosașul transilvan ("Pholidoptera transsylvanica"), un ortopter endemic pentru această zonă. Flora rezervației este alcătuită din arbori și arbusti cu specii de: pin silvestru ("Pinus sylvestris"), fag ("Fagus sylvatica"), stejar ("Quercur robur"), carpen ("Carpinus betulus"), mesteacăn ("Betula pendula"), mesteacăn pufos ("Betula pubescens"), mesteacăn pitic ("Betula nana"), frasin ("Fraxinus excelsior"), tei ("Tilia"), arțar ("Acer platanoides"), paltin de munte ("Acer pseudoplatanus"), jugastru ("Acer campestre"), arin ("Alnus glutinosa"), salcie ("Salix alba"), alun ("Corylus avellana"), merișor (Vaccinium vitis-idaea), mur ("Rubus fruticosus"), măceș
Ciomad - Balvanyos () [Corola-website/Science/331112_a_332441]
-
termofile, printre care se întâlnesc și specii caracteristice stâncăriilor:liliac, mojdrean, cărpinița, scumpina, cer, garnița, tei. Pe stânci și pe suprafețe cu porțiuni măcinate sau pe soluri mai pietroase apar frecvent și specii ierboase caracteristice: sesleria filifolia, pao nemoralis, moehringia pendula, festuca valesiaca, festuca rupicola, sedum acre, sedum hispanicum, alium flavium, genista ovata. Aspectul caracteristic al acestor stâncării este dat de prezență speciei alyssum petraeum, care, înflorind în luna mai, împreună cu liliacul și majoritatea speciilor de aici, formează tufe de un
Comuna Eftimie Murgu, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301082_a_302411]
-
refuză. Disperarea la Kierkegared nu este agonie, ci pierderea individului. Omul trebuie să-și aleagă, respectiv să-și determine destinul, lăsat singur, fără speranță, în haosul existenței. În fața dilemei "Ori, ori" ("Enten - Eller", 1843), pentru a ieși din plictiseala existenței, pendulează între un hedonism rafinat și o disperare fără mijloace de consolare. În sensul lui Kierkegaard, tezele pur teologice sunt adevăruri subiective și nu pot fi nici infirmate, nici confirmate de știință, adică de cunoașterea obiectivă. De aceea, pentru el a
Søren Kierkegaard () [Corola-website/Science/298030_a_299359]
-
teama industriașilor de eventualitatea unei revolutii bolșevice în Italia. Mussolini ajunge în fruntea acestei mișcări, care era dotată cu trupe paramilitare, "Cămășile negre". Premierul Giolitti, venit la putere din nou, pentru a menține ordinea și stabilitatea politică, este nevoit să penduleze între cele două extreme, fasciștii și socialiștii. Fascistul Mussolini este ales de Camera Deputaților. În ceea ce privește stânga, Partidul Comunist Italian, se separă de Partidul Socialist, astfel că Italia are acum două partide la extrema stânga. Partidul Fascist al lui Mussolini promovează
Istoria Italiei () [Corola-website/Science/314059_a_315388]
-
baccata"), pin de pădure ("Pinus sylvestris"), jneapăn ("Pinus mugo"), fag ("Fagus sylvatica"), gorun ("Quercus petraea"), stejar ("Quercus robur"), carpen ("Carpinus betulus"), paltin de munte ("Acer pseudoplatanus"), arțar ("Acer platanoides"), tei ("Tilia cordata"), frasin ("Fraxinus excelsior"), jugastru ("Acer campestre"), mesteacăn ("Betula pendula"), ulm ("Ulmus glabra"), arțar ("Acer platanoides"), rachița ("Salix bicolor"), salcie albă ("Salix eleagnos"), arin de munte ("Alnus viridis"), arin negru ("Alnus glutinosa"), smârdar ("Rhododendron kotschyi"), corn ("Cornus mas"), alun ("Corylus avellana"), păducel ("Crataegus monogyna"), afin ("Vaccinum myrtillus L."), șoc negru
Cușma (sit SCI) () [Corola-website/Science/331203_a_332532]
-
creiere" și "Hârtiile masculului". este, de asemenea, vocalistul trupei "Mes Quins" și autorul proiectului teleschpenker.com/. Silviu Gherman s-a născut pe 25 iulie 1981 în Brașov. A urmat un liceu de artă, apoi a plecat la București, unde a pendulat între o facultate administrativă și una de actorie. Cartea sa, "Cele mai frumoase creiere", Cartea Românească, 2008 a primit Premiul pentru debut al Uniunii Scriitorilor București, iar " Hârtiile Masculului", Curtea Veche, 2012 a primit Premiul Ion Hobana pentru Cartea Anului
Silviu Gherman () [Corola-website/Science/336815_a_338144]
-
Munților Stâncoși la altitudini de până la 3500 metri. Ciupercile pot crește solitar sau în grupuri. Își au habitatul pe suprafețe dominate de arbori de stejar (Quercus robur, Quercus petrea, Quercus palustris), pin (Pinus sylvestris), molid, castan (Castanea sativa), mesteacăn (Betula pendula), fag (Fagus sylvatica) și brad. Dau roade din vară până toamna, după ploi abundente. Hribul poate fi găsit toamna în Siria și Liban, unde crește în grupuri mari lângă cioturile putrezite de stejar. Crește în regiunea Borgotaro din apropiere de
Hrib cenușiu () [Corola-website/Science/309377_a_310706]
-
o stare de conservare favorabilă a florei și faunei sălbatice din nordul Munților Făgăraș (grupa montană aparținând lanțului carpatic al Meridionalilor). Floră lemnoasa are în componență specii dominante (în partea inferioară) de fag ("Fagus sylvatica") în asociere cu mesteacăn ("Betula pendula"), salcie căpreasca ("Salix capreea"), plop tremurător ("Populus tremula") sau anin; urmând etajul coniferelor, cu specii de brad ("Abies"), molid ("Picea abies"), pin ("Pinus"), tisa ("Taxus baccata"), zâmbru ("Pinus cembra") și zada ("Larix"); arbuști de jneapăn ("Pinus mugo"), ienupăr ("Juniperus communis
Golul Alpin al Munților Făgăraș între Podragu - Suru () [Corola-website/Science/325519_a_326848]
-
comunitară - "Trăscău" și reprezintă un peisaj pitoresc, înscris în calcare, care conserva totodată o serie de plante rare. Floră rezervației are în componență arbori și arbuști cu specii de fag ("Fagus sylvatica"), gorun ("Quercus petraea"), carpen ("Carpinus betulus"), mesteacăn ("Betula pendula"), alun ("Corylus avellana"), păducel ("Crataegus monogyna"), porumbar ("Prunus spinosa"), măceș ("Roșa canina") sau mur ("Rubus fruticosus"). La nivelul ierburilor sunt întâlnite mai multe specii floristice de stâncărie și pajiște; printre care: garofița albă de stânci ("Dianthus spiculifolius"), iarba-surzilor ("Saxifraga paniculata
Cheile Mănăstirii () [Corola-website/Science/313861_a_315190]
-
arboret de: gorun ("Quercus petraea"), stejar ("Quercus robur"), fag ("Fagus sylvatica"), carpen ("Carpinus betulus"), paltin de munte ("Acer pseudoplatanus"), tei ("Tilia cordata"), frasin ("Fraxinus excelsior"), castan sălbatic ("Aesculus hippocastanum"), ulm ("Ulmus glabra"), arțar ("Acer platanoides"), jugastru ("Acer campestre"), mesteacăn ("Betula pendula"), plop tremurător ("Populus tremula"), arin de munte ("Alnus viridis"), arin negru ("Alnus glutinosa"), salcie albă ("Salix alba"), salcie căprească ("Salix caprea"). La nivelul ierburilor diversitatea floristică este reprezentată de mai specii și subspecii de plante, dintre care unele protejate prin
Parcul Național Piatra Craiului () [Corola-website/Science/313453_a_314782]
-
Pinus mugo"), ienupăr ("Juniperus sibirica") sau ienupăr ("Juniperus communis"), fag ("Fagus sylvatica"), gorun ("Quercus petraea"), stejar ("Quercus robur"), carpen ("Carpinus betulus"), paltin de munte ("Acer pseudoplatanus"), arțar ("Acer platanoides"), tei ("Tilia cordata"), frasin ("Fraxinus excelsior"), jugastru ("Acer campestre"), mesteacăn ("Betula pendula"), arțar ("Acer platanoides"), răchită ("Salix bicolor"), salcie albă ("Salix eleagnos"), arin de munte ("Alnus viridis"), arin negru ("Alnus glutinosa"), alun ("Corylus avellana"), păducel ("Crataegus monogyna"), afin ("Vaccinum myrtillus L."), soc negru ("Sambucus nigra"), mur ("Robus fruticosus"), zmeur ("Robus idaeus"), măceș
Parcul Național Ceahlău () [Corola-website/Science/313457_a_314786]
-
lui Mihai I ca rege, rebeliunea legionară și înăbușirea acesteia de către armată, al cărei comandant era generalul dictator Ion Antonescu, apoi victimizarea evreilor români prin progromurile organizate de legionari. Autorul își exprimă emoțiile și dezaprobă abuzurile criminale ale anarhiei legionare, pendulând fizic între Brăila și București, și bucurându-se oridecâteori armata Italiei fasciste era stopată în agresiunea ei de către armata Greciei. Dictatul de la Viena, care a avut ca urmare cedarea către Ungaria a unei mari părți din Ardeal, apoi pierderea prin
Conții de Roma by Gheorghe Lupascu () [Corola-journal/Memoirs/8475_a_9800]
-
populare de: "aghistin, găstan, gastan", etc. Rezervatia este acoperită în cea mai mare parte (80% din suprafața) cu arboret de castan comestibil ("Castanea sativa"), în asociere cu specii de: fag ("Fagus sylvatica"), gorun ("Quercus petraea"), carpen ("Carpinus betulus"), mesteacăn ("Betula pendula"), paltin ("Acer pseudoplatanus"), cireș ("Prunus avium"), Floră este reprezentată de mai multe specii de arbuști, printre care: alun ("Corylus avellana"), păducel ("Crataegus monoghyna"), corn ("Cornus mas"), sânger ("Cornus sanguinea"), salba moale ("Euonymus europaeus"), lemn câinesc ("Ligustrum vulgare"), măceș ("Roșa canina
Pădurea „La Castani” () [Corola-website/Science/323687_a_325016]
-
mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de fauna și floră sălbatică); astfel: Arbori și arbuști: molid ("Picea abies"), pin de pădure ("Pinus sylvestris"), brad ("Abies albă"), gorun ("Quercus petraea"), fag ("Fagus sylvatica"), carpen ("Carpinus betulus"), mesteacăn ("Betula pendula"), anin negru ("Aninus glutinosa"), anin alb ("Alnus incana"), păducel ("Crataegus monogyna"), afin ("Vaccinium myrtillus"); Ierburi și flori: țăpoșica ("Nardus strictă"), iarbă negră ("Calluna vulgaris"), păiuș ("Festuca valesiaca"), trestioara ("Calamagrostis nejglecta"), părușcă ("Festuca supina"), iarbă vântului ("Nardus strictă"), firuța ("Poa pratensis
Oituz - Ojdula () [Corola-website/Science/334329_a_335658]
-
hornuri, mase de grohotiș), înconjurate de vegetație forestiera (fag, gorun, mesteacăn, pin), pășuni și fânețe. Floră ariei protejate are în componență arbori și arbuști cu specii de: pin de pădure ("Pinus sylvestris"), fag ("Fagus sylvatica"), gorun ("Quercus petraea"), mesteacăn ("Betula pendula"), alun ("Corylus avellana") sau măceș ("Roșa canina"). La nivelul ierburilor sunt întâlnite specii floristice de pajiște și stâncărie, printre care: floare de colț ("Leontopodium alpinum Cass."), crucea voinicului ("Hepatică transsilvanica"), bozior ("Orchis sambucina"), cimbrișor (Thymus comosus), sau ghiocel ("Galanthus nivalis
Cheile Văii Cetii () [Corola-website/Science/325629_a_326958]
-
accesul publicului este interzis); ce adăpostesc o gamă diversă de floră și fauna specifică lanțului carpatic al Occidentalilor. Vegetația lemnoasa are în componență arbori și arbuști cu specii de: fag ("Fagus sylvatica"), în amestec cu gorun ("Quercus petraea"), mesteacăn ("Betula pendula") sau paltin de munte ("Acer pseudoplatanus"); pâlcuri sporadice de conifere cu larice ("Larix") și pin ("Pinus L."), rachița ("Salix hastata, Salix retușa"), arin de munte ("Alnus viridis"), arin negru ("Alnus glutinosa"), mur ("Robus fruticosus"), zmeur ("Robus idaeus"), măceș ("Roșa canina
Cheile Siloșului () [Corola-website/Science/325576_a_326905]
-
încercuire. Folosind avantajul terenului și știința condițiilor meteo, el a părăsit teritoriul Tanganyikăi și a trecut în Mozambic. Acolo a distrus câteva forturi și a capturat depozitele militare, reînprospătându-și rezervele de muniții și alimente. În următorii doi ani, Lettow-Vorbeck a pendulat între Mozambic, Rhodesia, Tanganyika și Congo, efectuând raiduri eficiente asupra bazelor militare aliate, dar nerefuzând confruntările deschise desfășurate în condiții prielnice. Astfel a reușit să obțină mai multe victorii, printre care cea de la Mahiwa din 18 octombrie 1917 asupra englezilor
Paul Emil von Lettow-Vorbeck () [Corola-website/Science/330735_a_332064]
-
negru și frasin, păduri dacice de fag, pajiști seminaturale, tufărișuri pe substrat calcaros, stâncării cu vegetație chasmofitică, grohotișuri, ravene și peșteri. Floră rezervației este alcătuită din arbori și arbuști cu specii de: fag ("Fagus sylvatica"), stejar ("Quercur robur"), mesteacăn ("Betula pendula"), frasin ("Fraxinus excelsior"), tei ("Tilia"), arțar ("Acer platanoides"), paltin de munte ("Acer pseudoplatanus"), jugastru ("Acer campestre"), arin ("Alnus glutinosa"), salcie ("Salix albă"), alun ("Corylus avellana"), mur ("Rubus fruticosus"), măceș ("Roșa canina"). La nivelul ierburilor, pe pajiștile și fânețele ariei naturale
Cheile Vârghișului și peșterile din chei () [Corola-website/Science/316781_a_318110]
-
pubescente sau tomentoase, cu nervuri secundare sau terțiare proeminente, secreții zaharoase ori canale rezinifere. Vegetația parcului a fost estimată să rețină circa 600 kilograme / hectar / an de pulberi fine. Din acest motiv, arborii și arbuștii (în special "Morus alba", "Robinia pendula inermis", "Picea abies", "Betula pendula", "Maclura aurantiaca", "Prunus avium")" suferă la rândul lor, fiind afectați de o reducere a capacității de fotosinteză și devenind mai sensibili la secetă, agresiuni antropice și dăunători. Plantația masivă din Copou contribuie, totodată, la reducerea
Parcul Copou () [Corola-website/Science/302104_a_303433]
-
secundare sau terțiare proeminente, secreții zaharoase ori canale rezinifere. Vegetația parcului a fost estimată să rețină circa 600 kilograme / hectar / an de pulberi fine. Din acest motiv, arborii și arbuștii (în special "Morus alba", "Robinia pendula inermis", "Picea abies", "Betula pendula", "Maclura aurantiaca", "Prunus avium")" suferă la rândul lor, fiind afectați de o reducere a capacității de fotosinteză și devenind mai sensibili la secetă, agresiuni antropice și dăunători. Plantația masivă din Copou contribuie, totodată, la reducerea poluării fonice urbane, dar și
Parcul Copou () [Corola-website/Science/302104_a_303433]
-
duse la extrem, înscriindu-se pe linia expresionismului pictural. Urmează o serie de expuneri, care polarizează publicul și pe criticii de artă. În 1946, Francis Bacon se stabilește la Monte Carlo, posedat de patima jocurilor de noroc. Până în anul 1950 pendulează între Monte Carlo și Londra, înainte de a rămâne pentru o perioadă mai lungă în capitala britanică. Timp de câteva luni, predă lecții de pictură la "Royal College of Art" din Londra. În 1950 are loc prima expoziție personlă a lui
Francis Bacon (pictor) () [Corola-website/Science/313068_a_314397]
-
are în componență arbori și arbusti cu specii de: fag ("Fagus sylvatica"), gorun ("Quercus petraea"), stejar ("Quercus robur"), carpen ("Carpinus betulus"), paltin de munte ("Acer pseudoplatanus"), arțar ("Acer platanoides"), tei ("Tilia cordata"), frasin ("Fraxinus excelsior"), jugastru ("Acer campestre"), mesteacăn ("Betula pendula"), ulm ("Ulmus glabra"), arțar ("Acer platanoides"), zâmbru ("Pinus cembra"), tisă ("Taxus baccata"), pin de pădure ("Pinus sylvestris"), jneapăn ("Pinus mugo") sau ienupăr ("Juniperus communis"), păducel ("Crataegus monogyna"), soc ("Sambucus nigra"), alun ("Corylus avellana"), zmeur ("Robus idaeus"), măceș ("Rosa canina", afin
Frumoasa (sit SCI) () [Corola-website/Science/332829_a_334158]
-
Orientali. Floră este alcătuită din arbori și arbuști cu specii de brad ("Abies albă"), molid ("Picea Abies"), pin ("Pinus"), zada ("Larix"), tisa ("Taxus baccata"), fag ("Fagus sylvatica"), gorun ("Quercus petraea"), stejar ("Quercus robur"), carpen ("Carpinus betulus"), ("Acer campestre"), mesteacăn ("Betula pendula"), arțar ("Acer platanoides"), păducel ("Crataegus monogyna"), șoc negru ("Sambucus nigra"), corn ("Cornus mas"), alun ("Corylus avellana"), mur ("Robus fruticosus"), zmeur ("Robus idaeus"), măceș ("Roșa canina") sau afin ("Vaccinum myrtillus L."). La nivelul ierburilor sunt întâlnite rarități floristice de pajiște și
Cheile Bistriței Ardelene () [Corola-website/Science/325166_a_326495]