1,388 matches
-
este doar un slujitor sacru al planului lui Dumnezeu, iar penitentul nu va uita că se află în fața unui mijlocitor între el și Dumnezeu. De aceea, confesorul va privi acest moment ca pe o secvență a relației continue pe care penitentul o are cu Dumnezeu, care acum se desfășoară în fața sa și pe care el trebuie să o favorizeze. Acest lucru are loc într-un moment și spațiu determinat, în care se formează o relație și un dialog, în acord cu
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
desfășoară în fața sa și pe care el trebuie să o favorizeze. Acest lucru are loc într-un moment și spațiu determinat, în care se formează o relație și un dialog, în acord cu atmosfera celebrării sacramentale. Atât confesorul, cât și penitentul se deschid, involuntar sau voluntar, unul către celălalt prin cele trei dimensiuni ale psihicului: afectivă, intelectuală și volitiv-operativă. Acest lucru face ca relația dintre ei să aibă un triplu caracter: afectiv, cognitiv și intențional. Încărcătura afectivă a relației trebuie înțeleasă
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
intențional. Încărcătura afectivă a relației trebuie înțeleasă în sensul corect al conceptului. Confesorul nu este rece, ci plin de iubire creștină. Afecțiunea pe care el o manifestă nu transformă dialogul în unul de prietenie, căci el nu urmărește să ofere penitentului un simplu afect pozitiv, ci caută cu intenție doar creșterea spirituală a acestuia. Dat fiind faptul că preotul-confesor ascultă mărturisirea penitentului în virtutea slujirii sale obiective, dar acționează în îndeplinirea aceleiași slujiri în mod subiectiv, harul manifestat este dublu: un har
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
Afecțiunea pe care el o manifestă nu transformă dialogul în unul de prietenie, căci el nu urmărește să ofere penitentului un simplu afect pozitiv, ci caută cu intenție doar creșterea spirituală a acestuia. Dat fiind faptul că preotul-confesor ascultă mărturisirea penitentului în virtutea slujirii sale obiective, dar acționează în îndeplinirea aceleiași slujiri în mod subiectiv, harul manifestat este dublu: un har obiectiv și un har subiectiv. Unii autori afirmă că relația care se creează între confesor și penitent trebuie să respecte anumite
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
că preotul-confesor ascultă mărturisirea penitentului în virtutea slujirii sale obiective, dar acționează în îndeplinirea aceleiași slujiri în mod subiectiv, harul manifestat este dublu: un har obiectiv și un har subiectiv. Unii autori afirmă că relația care se creează între confesor și penitent trebuie să respecte anumite principii: a) confesorul să aibă în centrul atenției penitentul și creșterea sa; b) atât confesorul cât și penitentul să-respecte asimetria relației, care nu este și nici nu trebuie să fie una între egali; c) să se
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
aceleiași slujiri în mod subiectiv, harul manifestat este dublu: un har obiectiv și un har subiectiv. Unii autori afirmă că relația care se creează între confesor și penitent trebuie să respecte anumite principii: a) confesorul să aibă în centrul atenției penitentul și creșterea sa; b) atât confesorul cât și penitentul să-respecte asimetria relației, care nu este și nici nu trebuie să fie una între egali; c) să se evite atitudinile de prietenie; d) chiar dacă relația are și o încărcătură afectivă, aceasta
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
un har obiectiv și un har subiectiv. Unii autori afirmă că relația care se creează între confesor și penitent trebuie să respecte anumite principii: a) confesorul să aibă în centrul atenției penitentul și creșterea sa; b) atât confesorul cât și penitentul să-respecte asimetria relației, care nu este și nici nu trebuie să fie una între egali; c) să se evite atitudinile de prietenie; d) chiar dacă relația are și o încărcătură afectivă, aceasta nu trebuie să fie dominantă și să conducă procesul
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
nu trebuie să fie dominantă și să conducă procesul dialogic; e) relația care se naște în cadrul sacramentului se termină odată cu încheierea momentului sacramental și nu mai continuă în afara acestuia, cel puțin nu în aceeași formă; f) confesorul va cultiva față de penitent empatie, acceptare necondiționată, privire pozitivă, autenticitate, congruență, coerență, etc., făcând mereu distincție între persoana acestuia și păcatul comis. Prin aceste atitudini, el încurajează penitentul să aibă încredere și să se deschidă către dialog. Relația poate fi condiționată însă și de
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
nu mai continuă în afara acestuia, cel puțin nu în aceeași formă; f) confesorul va cultiva față de penitent empatie, acceptare necondiționată, privire pozitivă, autenticitate, congruență, coerență, etc., făcând mereu distincție între persoana acestuia și păcatul comis. Prin aceste atitudini, el încurajează penitentul să aibă încredere și să se deschidă către dialog. Relația poate fi condiționată însă și de unele experiențe sau evenimente trecute sau prezente din viața personală a fiecăruia dintre cei doi, care nu depind de voința sau de intenția niciunuia
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
dialog. Relația poate fi condiționată însă și de unele experiențe sau evenimente trecute sau prezente din viața personală a fiecăruia dintre cei doi, care nu depind de voința sau de intenția niciunuia dintre ei, dar pe care, fie confesorul, fie penitentul, le-au integrat într-o manieră negativă. Acest fapt poate bloca crearea unui dialog sau îl poate altera, mai ales prin deficit de încredere sau de speranță. În derularea procesului dialogic nu se poate nega influența propriei subiectivități a confesorului
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
îl poate altera, mai ales prin deficit de încredere sau de speranță. În derularea procesului dialogic nu se poate nega influența propriei subiectivități a confesorului. Acest lucru face ca dialogul penitențial să apară ca un „dialog între două subiectivități”, a penitentului și a confesorului. În acest sens, confesorul va fi ajutat de conștiința că, pe tot parcursul celebrării sacramentului reconcilierii, nu este el protagonistul, ci însuși Dumnezeu. Cu toate că „dimensiunea umană a preotului, cu calitățile și cu defectele sale (...), are o greutate
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
procesul dialogic să fie condus conform planului divin de sfințire și de mântuire a omului. Cuvintele pe care confesorul le va rosti, vor fi inspirate de Dumnezeu și astfel vor deveni un instrument de purificare și de sfințire în viața penitentului. Nu doar atitudinea confesorului oferă eficacitate dialogului sacramental, ci și implicarea penitentului. El este conștient că nu comunică doar cu subiectivitatea confesorului, ci mai ales cu milostivirea lui Dumnezeu. Confesorul va trebui să știe cum să favorizeze acest lucru. El
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
mântuire a omului. Cuvintele pe care confesorul le va rosti, vor fi inspirate de Dumnezeu și astfel vor deveni un instrument de purificare și de sfințire în viața penitentului. Nu doar atitudinea confesorului oferă eficacitate dialogului sacramental, ci și implicarea penitentului. El este conștient că nu comunică doar cu subiectivitatea confesorului, ci mai ales cu milostivirea lui Dumnezeu. Confesorul va trebui să știe cum să favorizeze acest lucru. El nu va „sufoca” penitentul, ci va încerca să așeze inițiativa acestuia în
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
confesorului oferă eficacitate dialogului sacramental, ci și implicarea penitentului. El este conștient că nu comunică doar cu subiectivitatea confesorului, ci mai ales cu milostivirea lui Dumnezeu. Confesorul va trebui să știe cum să favorizeze acest lucru. El nu va „sufoca” penitentul, ci va încerca să așeze inițiativa acestuia în prim plan, căci se ghidează după prezumția că penitentul a venit cu voință liberă să se reconcilieze cu Dumnezeu. Confesorul însă „trebuie să știe să se debaraseze de starea sufletească personală, sau
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
subiectivitatea confesorului, ci mai ales cu milostivirea lui Dumnezeu. Confesorul va trebui să știe cum să favorizeze acest lucru. El nu va „sufoca” penitentul, ci va încerca să așeze inițiativa acestuia în prim plan, căci se ghidează după prezumția că penitentul a venit cu voință liberă să se reconcilieze cu Dumnezeu. Confesorul însă „trebuie să știe să se debaraseze de starea sufletească personală, sau de aceea absorbită de la cel ce s-a spovedit puțin mai înainte, pentru a intra în sintonie
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
arta (pedagogia și intuiția viitorului) și tehnica (...) raportului interpersonal, între paternitatea spirituală și normele canonice, între intervențiile îndreptate către intimitatea individului și previziunea reinserării păcătosului căit în contextul socio-ambiental, între percepția intuitivă a situațiilor de har care îl cuprinde pe penitent și planul global al lui Dumnezeu trasat în proiectul său de viață creștină”. Deși complexitatea raportului dialogic este destul de vastă, esența momentului nu trebuie ignorată. Aceasta se structurează în jurul ideii că întâlnirea și relația dintre confesor și penitent urmărește menținerea
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
cuprinde pe penitent și planul global al lui Dumnezeu trasat în proiectul său de viață creștină”. Deși complexitatea raportului dialogic este destul de vastă, esența momentului nu trebuie ignorată. Aceasta se structurează în jurul ideii că întâlnirea și relația dintre confesor și penitent urmărește menținerea unui caracter mântuitor și sfințitor, prin intermediul căruia penitentul să fie iluminat în diferitele aspecte ale vieții sale și introdus în misterul lui Dumnezeu, cel care este veșnic, plin de milostivire și iertător. Rolul confesorului și atribuțiile penitentului se
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
în proiectul său de viață creștină”. Deși complexitatea raportului dialogic este destul de vastă, esența momentului nu trebuie ignorată. Aceasta se structurează în jurul ideii că întâlnirea și relația dintre confesor și penitent urmărește menținerea unui caracter mântuitor și sfințitor, prin intermediul căruia penitentul să fie iluminat în diferitele aspecte ale vieții sale și introdus în misterul lui Dumnezeu, cel care este veșnic, plin de milostivire și iertător. Rolul confesorului și atribuțiile penitentului se conturează doar cu intenția de a împlini un astfel de
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
și penitent urmărește menținerea unui caracter mântuitor și sfințitor, prin intermediul căruia penitentul să fie iluminat în diferitele aspecte ale vieții sale și introdus în misterul lui Dumnezeu, cel care este veșnic, plin de milostivire și iertător. Rolul confesorului și atribuțiile penitentului se conturează doar cu intenția de a împlini un astfel de deziderat, ambii fiind importanți în derularea procesului dialogic, care este construit pe baza unui limbaj atât verbal, cât și nonverbal. Din acest punct de vedere, dacă mărturisirea păcatelor apelează
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
apelează la un capital de semne, care reprezintă expresivitatea umană, atunci refuzarea apropierii de sacramentul reconcilierii este privită ca un indiciu al crizei pe care omul o trăiește față de propria imagine și expresivitate. În această situație, dialogul dintre confesor și penitent ar risca să nu mai fie considerat un lucru necesar, ci doar un element decorativ și opțional. 2.2 Necesitatea dialogului în sacramentul reconcilierii Dialogul în sacramentul reconcilierii se construiește pe matricea relației existente între confesor și penitent. El este
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
confesor și penitent ar risca să nu mai fie considerat un lucru necesar, ci doar un element decorativ și opțional. 2.2 Necesitatea dialogului în sacramentul reconcilierii Dialogul în sacramentul reconcilierii se construiește pe matricea relației existente între confesor și penitent. El este motivat de doi factori: dorința penitentului de a se mărturisi cât mai bine și datoria confesorului de a-i oferi cel mai bun ajutor spre sfințire. Papa Ioan Paul al II-lea susținea importanța acestui dialog, afirmând că
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
fie considerat un lucru necesar, ci doar un element decorativ și opțional. 2.2 Necesitatea dialogului în sacramentul reconcilierii Dialogul în sacramentul reconcilierii se construiește pe matricea relației existente între confesor și penitent. El este motivat de doi factori: dorința penitentului de a se mărturisi cât mai bine și datoria confesorului de a-i oferi cel mai bun ajutor spre sfințire. Papa Ioan Paul al II-lea susținea importanța acestui dialog, afirmând că nu se poate nega penitentului, „în cea mai
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
doi factori: dorința penitentului de a se mărturisi cât mai bine și datoria confesorului de a-i oferi cel mai bun ajutor spre sfințire. Papa Ioan Paul al II-lea susținea importanța acestui dialog, afirmând că nu se poate nega penitentului, „în cea mai misterioasă și sfântă sferă a personalității, în care se trăiește raportul cu Dumnezeu, (...) dreptul unui colocviu personal, unic, cu Dumnezeu, prin intermediul slujitorului consacrat”. Prin urmare, confesorul „nu poate să tacă”, pentru că nu are voie să țină doar
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
consacrat”. Prin urmare, confesorul „nu poate să tacă”, pentru că nu are voie să țină doar pentru sine vestea cea bună a iertării și a mântuirii pe care Cristos o oferă omului. Atâta timp cât celebrarea reconcilierii sacramentale are menirea de a împăca penitentul cu Dumnezeu, confesorul trebuie să își aducă contribuția sa cu această intenție, „profitând” de dialogul sacramental, creând posibilitatea oferirii unor sfaturi sau a unei „instrucții” sacramentale.Dialogul dintre confesor și penitent este recomandat și de Ritualul Penitenței. Conform acestui document
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
Atâta timp cât celebrarea reconcilierii sacramentale are menirea de a împăca penitentul cu Dumnezeu, confesorul trebuie să își aducă contribuția sa cu această intenție, „profitând” de dialogul sacramental, creând posibilitatea oferirii unor sfaturi sau a unei „instrucții” sacramentale.Dialogul dintre confesor și penitent este recomandat și de Ritualul Penitenței. Conform acestui document eclezial, dialogul este necesar, atât pentru eventualele sfaturi pe care confesorul i le poate da penitentului, cât și pentru stabilirea unei penitențe adecvate acestuia. Experiența pastorală spune că, în cazul păcatelor
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]