531 matches
-
lui Gheorghe Morțun; va fi adoptată la scurt timp după naștere de Mia și Alexandru Andrei. Urmează ciclul primar la Bacău, apoi la Iași Institutul Pedagogic (1881-1886), doi ani frecventând cursuri de filosofie și fiziologie la Universitate, în paralel cu pensionul de fete „Dodun des Perrières”, unde este și pedagogă pentru clasele mici. Din această perioadă datează primele contacte cu ideile socialiste, participarea la cercul lui Ioan Nădejde și frecventarea grupului de la „Contemporanul”, a cenaclului condus de Nicolae Beldiceanu (unde îl
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289421_a_290750]
-
Bisericii. Etapele de pregătire incluse în perioada noviciatului - astăzi atât de frecvent neglijată - au rolul de a cerne vocația autentică de situațiile improprii sau, mai grav, de atentatul la impostură. Monahismul nu este un târg de consolări sentimentale, tânguiri de pension sau eroisme prost plasate. Dimpotrivă, ceea ce caracterizează o adevărată obște monahală - ne sugerează arhimandritul Emilianos - este verva bucuriei, entuziasmul necondiționat și prospețimea scânteietoare a dăruirii desine. Nunta filocalicătc " Nunta filocalică" Ca orice cununie, monahismul e o alegere liberă, nu o
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
decît "pe firul îngust dintre adevăr și imaginație". Astfel, în La vie comme à Lausanne, Charles-Arthur decepționează o familie care își punea în el mari speranțe artistice; de asemenea, în Loyola's blues, Sébastien Vauban își petrece copilăria la un pension de iezuiți și sfîrșește la Elysée; în sfîrșit, în Une comédie française, Charles este un copil pasionat de mic de politică și de stînga. Mergînd mai departe, Arnoult se proiectează în ficțiune, își alege un pseudonim în 1974, data primului
by Philippe Lane [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
corupți sau nepregătiți; reciclarea lor. Situația materială a profesorilor; rolul lor de conducere; atribuții care se pot încredința în plus. Susținerea materială a profesorilor:stat sau particulari. Comitetele școlare au sau nu rost, cum pot fi îmbunătățite; idem internatele, căminele, pensioanele. Chiar dacă unele din aceste probleme sunt rezolvate în mod optim trebuie să fie cunoscute oamenilor de școală legionară pentru a fi pregătiți pentru aplicarea lor. ȘCOLI DE MESERII. Trebuie studiat și revizuit tot sistemul actual ca profil, durată de învățământ
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
utile Înainte de a enunța elementele ce Îi definesc contemporaneitatea. Născut la 23 martie 1847, În Iași, ca fiu al unui străin (Dimitrie Xenopol), așezat de curând În Moldova, și al Mariei Vasiliu, Alexandru Xenopol și-a făcut primele studii În pensioane particulare (unul chiar al tatălui său), luându-și bacalaureatul la Institutul Academic (1867), Într-o „atmosferă de Întețire intelectuală“, de care avea să-și aducă aminte, bucuros, În Istoria ideilor mele, succinta și densa lui autobiografie. Istoria, ca domeniu de
Prelegeri academice by Acad. ALEXANDRU ZUB () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92347]
-
suita de la Nacional a unei faimoase actrițe americane, Luciano a organizat un "party", cu băuturi, muzică, dansatoare... dimineața toți invitații dormind pe jos fără prea mult "echipament". În atare condiții au fost surprinși de un grup de tinere domnișoare de pension, venite cu flori la Hotel Nacional, însoțite de educatoare-calugărițe, pentru a-și prezenta omagiile artistei îndrăgite. Plecarea maicilor și a "duducelor" de la Nacional în urma celor văzute depășește orice imaginație, izbucnind și un scandal monstru cu părinții, conducerea școlii, personalul de la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
mai mult personale. Mă tem că trebuie să repet, inevitabil, lucruri pe care le am mai spus. R.P. Nimic nou sub soare, nici măcar când plouă. A.R. Chiar așa. Am avut o mamă care și-a făcut educația la un pension german și care voia să facă din mine o domnișoară de salon, care vorbește limbi străine, cântă romanțe la pian, pictează peisaje edulcorate și brodează la gherghef. De aceea, de mic copil am avut profesori de engleză, franceză și germană
Toamna decanei: convorbiri cu Antoaneta Ralian by Radu Paraschivescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/592_a_1297]
-
umor și o bună dispoziție liniștitoare și cu acea siguranță a privirii agere specifică omului de afaceri britanic, obișnuit să-și recupereze în fiecare zi forțele prin practicarea jocului de golf. Fiicele sale petrecuseră o bună bucată de timp în pensioanele germane și vorbeau curent limba germană. Foarte repede între familia sa și a noastră s-au stabilit relații de prietenie, în repetate rânduri i-am fost oaspeți la căsuța lui de pe malul Tamisei. Domnul Asquith se ocupa foarte rar de
by KARL MAX, Prinţ LICHNOWSKYKARL MAX [Corola-publishinghouse/Memoirs/1009_a_2517]
-
vechi tovarăși "de luptă" dintr-o perioadă de aur a diplomației românești, iar motivul invocat era că "niciunul din actualii diplomați nu acceptă să meargă în Cuba" (se pare că de prin 2005 noii diplomați aveau atitudini de domnișoare de pension, neacceptând în străinătate decât posturi în spațiile UE și la "marele licurici"! Îmi vine să zâmbesc de neștiința și naivitatea lor, necunoscând ce școală de primă mână este, pentru un tânăr diplomat, Cuba lui Fidel Castro.) La sfârșitul stagiului, am
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
IV. 1875, Filioara, j. Neamț - 20. IX. 1940, București), prozatoare. Este fiica naturală a Anei Popovici și va fi adoptată de soțul de mai târziu al acesteia, Panait Marino. Face școala primară la Pașcani, apoi este, pe rând, elevă la pensioanele Gallet și Dodun des Perrières din Iași. Studiază cu succes pianul, dar cam târziu și în condiții vitrege, și abia în 1898 are prilejul să-și perfecționeze pregătirea la Viena. Deși foarte dotată, nu va avea o carieră muzicală, fiind
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288039_a_289368]
-
nimic, această școală care se fudulea cu ai săi permanenți pre mianți Întâi cu cunună În toate clasele, Lazăr Gheorghe și frații Turnescu, mân driile liceului și ale superstiției premianților Întâi cu cu nună - dar ajunși unul belfer obscur pe la pensioanele de fete, iar altul risipindu-și averea, Îndată după majorat, cu nevastă-sa de circumstanță, Mița Biciclista. ...E plină lumea noastră de indivizi care au trecut cu succes atâtea și atâtea examene, răzbind și triumfând peste capetele noastre mediocre, peste
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
rezistențe cu care nu eram deprins și Înclinații de a ți face În necaz, pro prii tuturor cochetelor. (Cu prețul aces tor Încântări și Încă altele, am Început să scriu această carte.) ...Peste drum de liceul nostru, Sf. Sava, era pensionul Ne goescu, cu toate fetele lui pe la ferestre, nebune după noi, băieții, și toate clorotice, fiindcă mâncau lămâi și tibișir ca să fie În moda timpului, adică slabe, cât mai slabe, palide și bolnăvicioase, așa cum fură iubitele mele de mai târzior
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
de la Café de Paris. Îmi iau inima-n dinți și intru pe un gang, urc o scară elegantă până la entresol, unde mă Întâmpină o cucoană În rochie lungă și neagră și cu aere grave de directoare a celui mai select pension de domnișoare din cea mai aleasă societate burgheză. — Qu’y a-t-il pour votre service, monsieur? mi se adresă, abia zâmbind extrem de comercial la mine, codoașa cea mare. — Voir les femmes, madame, et... sans les „voyeurs“, accen tuai eu cu degetul
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
comedia Don Gulică sau pantofii miraculoși, scrisă de Al. Depărățeanu în 1853; în perechea alcătuită din postelnicul Scoarță și din soția sa Pistimița ne întâmpină cuplul conjugal tipic - bărbatul ruginit și femeia în pas cu moda. „Eu am stat în pension șapte ani întregi - declară Pistimița -, n-am luat educația și studiul ca d-ta prin falangă, ha! ha! și panachidă.“ Scoarță tocmai făcuse, cu multă duioșie, teoria panachidei: „iacă o scândură lățită și spălată bine, în urmă ceruită, toată ziua
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
își extrăgeau disensiunile lor. „În adevăr, începutul civilizației - scrie V. Alecsandri - îl datorim sexului frumos (termin foarte potrivit pentru damele societății de la 1828, care au fost înzăstrate cu o frumuseță proverbială). Ele mai întâi au primit o educație îngrijită în pensioanele din Iași și chiar în institutele din străinătate, învățând limbele franceză și germană, studiind muzica, deprinzând manierele europene, adoptând costumele și ideile nouă și sâmțindu-se, în fine, create pentru a fi regine, pentru a exercita o influință salutară în societate
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
și 1853 sunt atestate școli particulare cum ar fi cele ale dascălilor Anastasie, Nicolae sin Diaconu, diaconului Pavel, Constantin, Costea, diaconului Vasile (1836-1837), de la bisericile „înălțarea Domnului”, „Sfanțul Dumitru”, „Sfinții Voievozi”, „Sfanțul Gheorghe”, „Sfanțul Nicolaie” și a preotului Vasile (1839), pensioanele Julia d‟Alt (1842, 1849, 1850, 1851, 1854), Gavril Teodoru (deschis în iunie 1846, 1847, 1849) și Iugonisu (înființat în 1850, în limba franceză, considerat ilegal, desființat în același an). La 6 martie 1850 își desfășurau fără autorizație activitatea 9
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
Alt, Mihail Donis, Teodor Iclisiarhu, Mardare, Ion Dascălu, Constantin, Manolache Pătrașcu și Ioan Dascălu, iar în 1854 școlile pr. Ioniță (biserică „Sfanțul Dumitru”), dascălilor Gheorghe sin dascăl Coste, Manolache, Ioan Pivnicerul (biserică „Sfanțul Gheorghe”), Ion Surbiricioc (biserică „Sfanțul Gheorghe”) și pensionul Julia d‟Alt (cu autorizație din același an). În litera articolului 420 din regulamentul organic se deschide școală ținutala din Huși la 1 septembrie 1833 (Școală nr. 1 de băieți), pe locul căreia astăzi este localul principal al Gimnaziului „Anastasie
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
oarecare cultură. Tatăl mai avea trei frați: Ienache, poet, Costachi, traducător, și Dimitrie (Dumitrachi), socrul lui C. Negruzzi. G. învață mai întâi în Fălticeni, la școala primară nou înființată; tot acum ia și lecții de germană. E înscris apoi la pensionul francez din Iași al lui Louis Jourdan. În 1857 obține postul de secretar-translator al directorului general al închisorilor din Moldova; după doar o zi, își dă demisia. Deși nu avea studii, face o frumoasă carieră în magistratură. Judecător la Tribunalul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287162_a_288491]
-
, Mărgărita (1.I.1865, Iași - 31.XII.1953, București), prozatoare, autoare dramatică și traducătoare. Este fiica Elenei Miller-Verghy, profesoară și pedagog de vocație, care va conduce un pension la București, și a profesorului ieșean Gheorghe Miller. Tatăl moare subit, când viitoarea scriitoare împlinise abia patru ani. Mama, vrând să îndeplinească o dorință a defunctului, aceea de a scuti copilul de frecventarea unei instituții școlare, urmează ea însăși studii
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288144_a_289473]
-
și sensibilitate artistică, la doisprezece ani îndrăznea să îi scrie lui Victor Hugo, la douăzeci îl vizita pe Edmond de Goncourt. Întoarsă în țară în urma ruinării averii familiei de către un unchi, M.-V. învață românește și își continuă studiile în pensionul mamei sale. După bacalaureatul susținut la Școala Normală „Azilul Elena Doamna” din București, urmează studii de litere și filosofie, încununate cu o licență în litere și cu un doctorat în filosofie la Geneva (1895). La revenirea în țară funcționează ca
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288144_a_289473]
-
dominat de un sentiment mai puternic, prin n-aș ști să spun ce secretă virtute. Femeia aceasta tânără, în fața pasiunilor pe care le stârnea și pe care le ignora, avea imprudența, încrederea, curiozitatea unei fetițe sau ale unei fete de pension. Mergea către primejdie zâmbind, cu siguranță de sine, cu un soi de caritate, semănând cumva cu acei regi preacreștini din vremile vechi care, în săptămâna mare, se duceau la anumiți bolnavi să-i vindece. Nu se îndoia că face bine
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
compozitor de prestigiu; mama, Ștefania, născută Fetov, din sudul Basarabiei, casnică. Foarte devreme, Sofia se dovedește înzestrată cu un auz muzical absolut și o remarcabilă capacitate de a reproduce și armoniza melodii la pian. Și-a început pregătirea școlară la pensionul Humpel din Iași. Aproape o copilă încă, părinții o înscriu în anul școlar 1878/1879 la Conservatorul de Muzică din Iași, unde se remarcă repede printre colegele de vârstă și mai mari. Printre profesori i-a avut pe renumiții muzicieni
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
să-și ia, la „Sf. Sava”, diploma de absolvent. Licențiat, în 1921, în limba și literatura franceză, începe un lung șir de peregrinări ca profesor - Pitești, Mizil (aici obține definitivatul), Piatra Neamț, Buzău, Oltenița, Suceava. La București, predă franceza la un pension de fete, la Școala Normală, la Liceul „Mihai Viteazul”. Câtva timp, a fost „gardian mâzgălitor de catastife” la închisoarea Văcărești. Nădufurile și ricanările lui de „belfer” mai aparte răbufnesc într-o seamă de foiletoane din „Curentul”, o parte dintre ele
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285831_a_287160]
-
și, nu în ultimul rând, Vlaicu, „vulturașul Carpaților”, ori Nils Andersen. SCRIERI: Catarge, București, 1941; Sonată dobrogeană, București, 1942; Cartea minunilor, București, 1943; Insula mărgăritarelor, București, 1943; S. O. S. Expediția pe Everest în primejdie!, București, 1943. Traduceri: Bjșrnstjerne Björnson, Pensionul de fete Rendalen, București, 1944. Repere bibliografice: Perpessicius, Opere, IX, 399, 403-404; Constantin Virgil Gheorghiu, Inventar, TIL, 1941, 5; Octav Șuluțiu, Pe margini de cărți, RFR, 1942, 12; Mihai Niculescu, „Catarge” și „Sonată dobrogeană”, UVR, 1942, 18; Aurel Marin, „Sonată
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288677_a_290006]
-
impudică, năclăită de afecte groase și grimase enorme. Vorba lui Teodor Mazilu: „Mie să mi suferi, Cecilia!“ Vrem să vedem ciufuleli și urlete, hohote de plâns, zgârieturi, lux dezmățat, penitență, coincidențe fatale, adulter, nedreptate, mizerie de operetă și sfințenie de pension. Vrem trăiri! și nu mai putem avea trăiri, dacă nu ne dăm cu capul de pereți, dacă nu participăm spasmodic la drame de cartier, dacă nu suntem cotropiți de otrăvuri, delir neptunian și orgasm incontinent. Viața așezată, ritualul cu ștaif
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]