1,002 matches
-
a lucrării discutăm chiar practicile de consum specifice penuriei, mai degrabă decât modalitățile în care bunurile erau distribuite informal. Întrebarea principală a studiului este ce putem afla despre consum în general privind la modalitățile în care oamenii foloseau obiectele din cauza penuriei anilor ’80. 1. Proeminența relativă a abordărilor de economie politică asupra abordărilor simbolice în etnografia consumului socialist În ultimii 30 de ani, problema consumului a căpătat statutul de subiect central în antropologia culturală. Diferite critici ale paradigmei marxiste (Miller, 1995a
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
ca fiind mai relațional, cu o latură socială și ca o intervenție activă în lumea bunurilor (Pels, 1998, p. 96). În timp ce aceste preocupări reflectă contextul afluent al țărilor occidentale, pentru țările foste socialiste domeniul de interes legitim l-a constituit penuria. Literatura consistentă ce tratează socialismul (Verdery, 1991; Kornai, 1992) a accentuat centralitatea penuriei în dinamica acestor sisteme. Astfel, Katherine Verdery a accentuat caracterul redistributiv al statului socialist, dar și importanța articulării relațiilor informale orizontale asupra acestor birocrații pentru dinamica vieții
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
în lumea bunurilor (Pels, 1998, p. 96). În timp ce aceste preocupări reflectă contextul afluent al țărilor occidentale, pentru țările foste socialiste domeniul de interes legitim l-a constituit penuria. Literatura consistentă ce tratează socialismul (Verdery, 1991; Kornai, 1992) a accentuat centralitatea penuriei în dinamica acestor sisteme. Astfel, Katherine Verdery a accentuat caracterul redistributiv al statului socialist, dar și importanța articulării relațiilor informale orizontale asupra acestor birocrații pentru dinamica vieții cotidiene (Verdery, 1991, 2000). Practicile informale, reunite în jurul conceptului de economie secundară, au
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
abordările semiotice și simbolice despre posesia bunurilor de consum ca o activitate, mai degrabă decât punctul terminus al producției și distribuției. Există astfel presupoziția că aceleași tipuri de practici de consum se regăsesc într-o societate afluentă și una de penurie. O etnografie mai recentă care tratează unele practici asociate penuriei este cea produsă de Daphne Berdahl (1999) despre Germania de Est înainte și după unificare. Pe lângă diferitele tipuri de capital sugerate de Pierre Bourdieu și literatura menționată mai sus despre
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
o activitate, mai degrabă decât punctul terminus al producției și distribuției. Există astfel presupoziția că aceleași tipuri de practici de consum se regăsesc într-o societate afluentă și una de penurie. O etnografie mai recentă care tratează unele practici asociate penuriei este cea produsă de Daphne Berdahl (1999) despre Germania de Est înainte și după unificare. Pe lângă diferitele tipuri de capital sugerate de Pierre Bourdieu și literatura menționată mai sus despre economia secundară, Berdahl folosește - izolat, ce-i drept - tipul de
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
a consumului pe care o folosește Berdahl (ea nu oferă una analitică) este destul de limitată. Există alte dimensiuni ale consumului pe care ea nu le include în descriere. Antropologul britanic Daniel Miller (1995a, p. 16) a propus noțiunea de cultura penuriei în socialism, deși nu a elaborat-o suficient. Dacă adoptăm o definiție mai largă a consumului, am putea descrie mai bine dimensiunile noțiunii propuse de Miller și tratate parțial de Berdahl. O definiție mai completă a consumului este că acesta
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
constă în „selectarea, cumpărarea, folosirea, menținerea, repararea și renunțarea la orice bun sau produs” (Campbell, 1995, p. 102). Unele dintre aceste dimensiuni, cum ar fi folosirea, repararea sau renunțarea tardivă la bunuri, au căpătat o intensitate specială în contextele de penurie. Ne vom referi pe larg la acestea în partea a treia a lucrării. Exemplele pe care le folosim provind din comuna Sântana, situată în județul Arad, în apropierea graniței româno-maghiare. În primăvara anului 1998 am făcut interviuri despre perioada de
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
Ne vom referi pe larg la acestea în partea a treia a lucrării. Exemplele pe care le folosim provind din comuna Sântana, situată în județul Arad, în apropierea graniței româno-maghiare. În primăvara anului 1998 am făcut interviuri despre perioada de penurie cea mai cruntă, adică anii ’80. Populația actuală din Sântana constă într-o comunitate germană îmbătrânită și care se contractă demografic, români și rromi. Pentru scopul studiului de față, trebuie menționate două caracteristici. După cum se știe, la sfârșitul anilor ’60
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
în piață, înainte de plecarea trenului sau la prânz. După ce își vindeau marfa, de obicei pe la începutul după-amiezei, turiștii făceau cumpărături în magazine și în alimentare. Bunurile pe care le cumpărau erau descrise mai ales în termeni de utilitate în contextul penuriei: „toate lucrurile de care era nevoie și care lipseau aici”. Un locuitor mai cinic, dar expresiv, a descris sumar situația, astfel: - Ce cumpărau oamenii din Ungaria? - Tot! - Adică ce? - Orice... Păi, dacă mergeau moșu’ și cu baba pe bicicletă până în
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
directe, fie prin avantajele oferite de accesul la mărcile vest-germane. De multe ori, foștii locuitori șvabi din Sântana veneau în vizită, aducând cu ei bunuri de consum, aparatură și valută. Ei au devenit astfel o „resursă” valoroasă în situația de penurie, iar prietenia cu ei - un bun simbolic cu valoare practică. Mulți locuitori cu care am vorbit au sugerat că nemții aveau o situație economică mai bună și pentru că primeau lucruri din Germania. De asemenea, s-a menționat (mai mult implicit
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
bună parte din acestea le erau vândute altor nemți sau locuitorilor români. Ele erau distribuite fie prin rețelele de prieteni, fie prin piața deschisă din centrul Sântanei. Pachetele se puteau primi o dată pe lună, ceea ce asigura o anumită independentă față de penuria din România. Ele conțineau țigări, cafea, cosmetice, haine sau pantofi. Aproape totdeauna ele ajungeau deschise la destinatarii din Sântana. Oficial însă, conținutul lor trebuia controlat doar la oficiul poștal. Tot ce era înăuntru (de exemplu, pachetele de cafea) era, de
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
microunde (obiecte, practic, inexistente în România înainte de 1989), a spus că „știam de la cunoștințele mele nemțești. Ăsta era singurul mod prin care mai puteam comunica și noi cu străinătatea, cu Europa” (F.N. - femeie, 31 de ani). 4. Cultura socialistă a penuriei: gestionarea bunurilor de consum în gospodărie În această ultimă secțiune vom descrie cum foloseau oamenii bunurile de consum, o dată ce fuseseră obținute. Ne vom concentra asupra culturii penuriei (Miller, 1995, p. 16), concepută ca un set de strategii de management al
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
cu străinătatea, cu Europa” (F.N. - femeie, 31 de ani). 4. Cultura socialistă a penuriei: gestionarea bunurilor de consum în gospodărie În această ultimă secțiune vom descrie cum foloseau oamenii bunurile de consum, o dată ce fuseseră obținute. Ne vom concentra asupra culturii penuriei (Miller, 1995, p. 16), concepută ca un set de strategii de management al bunurilor de consum rare. Definiția consumului o preluăm, cum am spus, de la sociologul Colin Campbell (vezi secținea 1). Am fost în mod special interesați de (re)folosirea
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
preluăm, cum am spus, de la sociologul Colin Campbell (vezi secținea 1). Am fost în mod special interesați de (re)folosirea, menținerea, repararea și renunțarea la aceste obiecte de consum, deoarece din interviuri a reieșit că ele erau strategiile-cheie din cultura penuriei. 4.1. Procurarea bunurilor: pregătiri îndelungate, călătorii și nesiguranță După cum bine se știe, cumpărarea bunurilor de bază era mult mai complicată decât este astăzi în România, în comparație cu economiile orientate spre consum. Janos Kornai a caracterizat cumpărarea în economiile de penurie
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
penuriei. 4.1. Procurarea bunurilor: pregătiri îndelungate, călătorii și nesiguranță După cum bine se știe, cumpărarea bunurilor de bază era mult mai complicată decât este astăzi în România, în comparație cu economiile orientate spre consum. Janos Kornai a caracterizat cumpărarea în economiile de penurie mai degrabă drept un proces decât un simplu act (ca în capitalism). Aceasta se referă la faptul că o persoană trebuie să ia decizii în funcție de lipsa sau existența produselor atunci când se dorea cumpărarea. Alegerile unei astfel de persoane care intra
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
a liceului. Ea a spus că și-a cumpărat lucruri noi, iar pe cele vechi (special îmbrăcate înainte de plecare) le-a aruncat la gunoi cât timp erau în Ungaria. Aceste exemple sunt argumente suplimentare în favoarea tezei că, în economia de penurie, natura procesului de cumpărare era foarte diferită de cea a actului omonim din economiile de consum. În timp ce Janos Kornai a descris pe larg procesul de cumpărare, el nu a elaborat suficient folosirea propriu-zisă al bunurilor de consum și nici câștigurile
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
erau așa de frumoase și de colorate cum sunt astăzi; ș...ț copertele erau din hârtie proastă” (A.G. - femeie, 27 de ani). O situație reprezentativă de schimbare a funcției obiectelor occidentale, astfel încât acestea să fie integrate în contextul local de penurie, îl reprezentau săpunurile. Săpunurile occidentale bune (Fa, Lux) erau de multe ori păstrate perioade lungi, uneori ani de zile, fără a fi folosite. Introduse între haine, în dulapuri, pentru a le parfuma, ele preluau funcția acelor obiecte care în mod
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
bun. Dar, chiar dacă scrie foarte bine, însă nu poate fi folosit la altceva sau nu poate fi separat, nu e așa de bun” (A.G. - femeie, 27 de ani). Poleiala de aluminiu de la ciocolate reprezenta un material paradigmatic pentru comportamentele asociate penuriei. Aceeași femeie (A.G.) a spus că, după ceva timp, când devenea evident că dorința de a colecționa a scăzut, i le-a dat mamei sale, care le-a folosit la învelirea cozilor de ardei atunci când îi cocea în cuptor. Un
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
decorațiilor pentru pomul de iarnă: cineva a spus că păstra poleiala pentru a face decorații, cum ar fie steluțe sau nuci învelite în poleială. Astfel de exemple de colecționare arată că, spre deosebire de practicile de consum vestice, în cazul economiei de penurie renunțarea la bunurile de consum sau la părți din acestea era mult mai rară și mai de durată. Bunurile de consum vestice sau provenite din alte zone, însă având estetica atractivă a acestora 25, aveau o valoare afectivă specială pentru
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
localizarea lor în cadrul câmpului culturii de consum ș.a.m.d.) erau alterate pentru a favoriza topologia lor vestică (Stewart, 1993, p. 153). Între felul în care producătorii occidentali concepeau aceste obiecte și semnificația pe care o luau ele în contextul penuriei exista o relație de divorț. Conta prea puțin că multe din aceste bunuri colecționate erau dispensabile în Vest sau că unele dintre ele erau culese, la propriu, din gunoi. Ele căpătau o existență nouă și de durată prin învestirea lor
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
din aceste bunuri colecționate erau dispensabile în Vest sau că unele dintre ele erau culese, la propriu, din gunoi. Ele căpătau o existență nouă și de durată prin învestirea lor cu valoare simbolică și geografică de către consumatorii din economia de penurie. Într-un fel, aceste obiecte erau reversul practicilor culturale „primitiviste” prin care un obiect preluat dintr-o anumită cultură este expus și etalat într-un mediu occidental, de obicei muzeal. Asemenea obiecte erau considerate reprezentative pentru toți membrii grupului, iar
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
obicei locul unde tehnica modernistă și ultrasofisticată (cuptoare cu microunde, mixere etc.) este etalată, spre deosebire de sufragerii, unde e locul unei estetici mai tradiționale. Fiind lipsiți de această tehnică, locuitorii Sântanei etalau doar semnul modernității și progresului Vestului. 5. Concluzii: cultura penuriei și ghetoizarea postcomunistă a consumului În această ultimă parte vom relua pe scurt câteva elemente expuse mai sus, vom indica trei probleme ce pot fi de interes în legătură cu acest caz și vom situa această localitate în cadrul diferențierii sociale de dinante
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
rămăseseră în Sântana primeau, de asemenea, și pachete de la rudele lor, ce erau câteodată vândute sau date cadou prietenilor lor români sau nemți. Un prim element teoretic nou pe care acest articol îl aduce se referă la aspectele culturale ale penuriei. Deși economistul Janos Kornai descrie foarte bine alegerile cu care o persoană angajată în procesul de cumpărare se poate confrunta 28, abordarea lui nu include și folosirea propriu-zisă a bunurilor de consum rare. El menționează depozitarea de durată a acestor
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
exemplu, colecționarea lor). Din această cauză, am folosit o definiție mai detaliată a consumului: „selectarea, cumpărarea, folosirea, menținerea, repararea și renunțarea la orice produs sau serviciu” (Campbell, 1995, p. 102), și am observat că existau câteva elemente-cheie care defineau cultura penuriei în socialism. Comportamente și manifestări tipice ale acestei „culturi” erau nesiguranța privind posibilitatea de a cumpăra bunurile sau calitatea lor, înclinația de a se autoimpune raționalizări pentru produsele alimentare rare sau folosirea lor doar la ocazii speciale. Repararea bunurilor care
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
sau calitatea lor, înclinația de a se autoimpune raționalizări pentru produsele alimentare rare sau folosirea lor doar la ocazii speciale. Repararea bunurilor care nu erau ușor de găsit (cum ar fi, de exemplu, pixurile) era un fenomen important în contextul penuriei. Datorită valorii afective atașate bunurilor de consum vestice, renunțarea la ele sau la ambajelele care le însoțeau era foarte tardivă. Ele deveneau mărci simbolice și de status. Bunurile vestice câștigau în valoare și prin refolosirea și redefinirea ambalajelor goale. De
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]