1,178 matches
-
majorat în anumite cazuri de deficiență mintală. vâscozitate genetică - noțiune introdusă de B. Inhelder, care se referă la faptul că gândirea deficientului mintal este „neterminată”, adică acesta nu poate ajunge la raționamente abstracte fără sprijinul primului sistem de semnalizare (senzorio‑perceptiv); dacă informațiile și instrucțiunile sunt prezentate numai prin intermediul limbajului, fără susținerea unor modele, materiale didactice, experiențe și exemple concrete, copilul nu înțelege. TC "" Bibliografietc "Bibliografie" Aitken, S.; Buultjens, M.; Clark, C.; Eyre, J.T.; Pease, L. (2000), Teaching Children who are
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
V (1999), Elemente de psihopedagogia integrării, Editura Pro Humanitate, București. Popovici, D.V. (2000), Dezvoltarea comunicării la copiii cu deficiențe mintale, Editura Pro Humanitate, București. Preda, V.(1992), „Valoarea probei «Figuri complexe - Ray» în studierea memoriei operaționale vizuale și a structurii perceptiv‑motorii a spațiului grafic la deficienții de intelect și la ambliopi”, Revista de Educație Specială, nr. 1. Preda,V. (1999), Intervenția precoce în educarea copiilor deficienți vizual, PUC, Cluj‑Napoca. Preda, V. (1988), Explorarea vizuală. Cercetări fundamentale și aplicative, Editura
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
timp, unele dintre aceste legi, ordonanțe și hotărâri au suferit modificări datorită schimbărilor și transformărilor care au loc permanent în acest sistem. ANEXA 3 Autismul - între mit și realitatetc "Autismul - între mit și realitate" Anexa 4 Simptomele dificultăților senzoriale și perceptive (hipersensiblititate, hiposensibilitate) la copiii cu tulburări de spectru autist (adaptare după Jacqui Jackson, Universitatea Coventry) a. Auditiv : hipersensibil la sunete își acoperă frecvent urechile fredonează/face zgomot pentru a se distrage de la alte zgomote dificultăți de procesare auditivă nu-și
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
motrică ....................................................................... - senzorială ........................................................................... - psiho‑intelectuală .................................................................. Alte date medicale semnificative ........................................................................................ IV. Date cu privire la ruta școlară anterioară (inclusiv perioada preșcolară): Debutul școlar (anul, locul etc.) .......................................................................................... Instituții frecventate până în prezent și rezultate obținute ......................................................... ........................................................................................................................................ V. Date psihologice: IQ (coeficientul de inteligență/testele utilizate) ......................../................................................ Activitățile senzorial‑perceptive ............................................................................................ Activități de tip reprezentativ‑simbolic ................................................................................. Gândirea/operațiile gândirii: - tipuri de gândire ...................................................................... - analiza .................................................................................. - sinteza ................................................................................... - abstractizarea ........................................................................ - generalizarea ........................................................................ - comparația ........................................................................... - sistematizarea ........................................................................ - concretizarea ........................................................................ - reversibilitatea ...................................................................... - asociativitatea ....................................................................... - clasificări, grupări, incluziuni în clase .................................... - calități speciale ..................................................................... Memoria: - formele memoriei ........................................................................................... - procesele memoriei ......................................................................................... - calități speciale .............................................................................................. Limbajul: - vocabularul ................................................................................................... - calitățile pronunției ......................................................................................... - structura gramaticală
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
și prenumele ...................................................Data nașterii .................................... Date familiale ..................................................................................................................... ..................................................................................................................... Ruta școlară ..................................................................................................................... ..................................................................................................................... Antecedente medicale: ...................................................................................................... ...................................................................................................... ...................................................................................................... I Conduite motrice de bază Postura .............................................................................................................................. Coordonare oculomotorie ...................................................................................................... Echilibrul static .................................................................................................................. Echilibrul dinamic ............................................................................................................... Coordonare dinamică generală ............................................................................................. Conduite neuromotorii Tonusul muscular ............................................................................................................... Sensibilitatea kinestezică (poziția și mișcările părților corpului) ................................................ II Conduitele și structurile perceptiv‑motrice 1. Schema corporală Percepția și controlul propriului corp ................................................................................. Lateralitatea .................................................................................................................. 2. Organizarea și reprezentarea spațială Percepția spațiului ......................................................................................................... Orientarea spațială ......................................................................................................... Organizarea spațială ......................................................................................................... Înțelegerea relațiilor spațiale ............................................................................................. 3. Organizarea și reprezentarea temporală Percepția timpului ............................................................................................................ Elemente de ordine și succesiune temporală ........................................................................ Percepția intervalelor, ciclicității
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
pe placă în relief, cât și aranjarea unor pietre sub forma unor litere așezate într-o ladă mare cu nisip. Toate aceste modalități de scriere prezentau un caracter limitativ. În Anexa .... este prezentată o listă cu simptomele dificultăților senzoriale și perceptive la copiii cu tulburări din spectru autist care poate fi utilizată în identificarea și/sau diagnosticul autismului. Filozofia care fundamentaeză și însoțește această formă de educație și terapie are la bază celebra maximă a lui Heraclit panta rhei (totul se
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
transcriu graficul unei dinamici spirituale, „metamorfozele” vocii poetice și ale tehnicilor care îi individualizează timbrul. Întemeindu-și poezia pe forța imaginilor, pe capacitatea lor de reprezentare, P. scrie poeme de notație fulgurantă și de viziune, rod al unei mari acuități perceptive și al unei remarcabile inventivități, atât în ordinea temelor, cât și în aceea a expresiei. Registrul dicțiunii, al atitudinilor și al stărilor poetice include ipostaze diverse, deseori contrastante, de la cântec la imprecație, de la reverie și rememorare nostalgică la proiecția caricaturală
PETEAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288769_a_290098]
-
raționalității umane trebuie să ia în considerare particularitățile psihologice ale subiectului. În acest sens, Patrick Suppes (1984, p. 213) conclude: „Orice concept interesant al raționalității comportamentului uman trebuie să fie racordat la estimarea psihologică a puterilor și limitelor aparatului nostru perceptiv și mental. Probleme legate de atenție și selecție nu există pentru un Dumnezeu omniscient sau chiar pentru un computer ale cărui inputuri sunt deja schematizate într-un mod înalt definit”. Nu este întâmplătoare, din acest motiv, dezvoltarea rapidă în ultimii
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
musculare, fenomene de vasoconstrucție, o creștere a presiunii sanguine, o accelerare a ritmului cardiac; respirația devine sacadată, gâfâitoare și conduce la hiperventilația însoțită de cortegiul său de simptome; - o componentă psihosenzorială: senzații de depersonalizare, derealizare, dezechilibru sau instabilitate, de distorsiuni perceptive diverse... - o componentă cognitivă caracterizată de cogniții catastrofice; incapacitatea de a domina această teamă antrenează un sentiment de eșec și o pierdere a încrederii în sine care antrenează un sentiment de vulnerabilitate; - o componentă comportamentală ce conține ansamblul de comportamente
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
prin diplome a generat o mefiență în percepția lor socială. Diplomele ar fi devenit substitute ale competențelor efective într-o asemenea măsură, încât inflația de diplome se asociază cu o deflație a calificărilor performante. Drept urmare, pentru a contracara acest efect perceptiv, diploma trebuie să includă într-un „supliment” o descriere detaliată și certificată a competențelor exprimate în termenii „rezultatelor învățării”. Valoarea de piață a diplomei solicită o multiplicare a simbolurilor certificării și a probelor de confirmare. Durata de supraviețuire competitivă a
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
persoanei” - „caracteristic pentru gândirea creștină a Răsăritului grecesc”2 - , care admite că orice cunoaștere „nu se limitează la cunoașterea intelectuală, ci este un fapt existențial integral care presupune conlucrarea mai multor facultăți distincte (senzitivă, critică, abstractivă, reductivă, imaginativă, afectivă, intuitivă, perceptivă)”3. Această disjuncție facilă îl face pe Yannaras să afirme că „apofatismul esențialist” al lui Augustin sau Toma d’Aquino (1225-1274) nu ne adresează o invitație la poetica doxologică atât de specifică tradiției răsăritene. Asemenea judecăți generalizante sunt dublate de
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
drăguț, activ, foarte sensibil la modificările survenite în stimulare, care tresărea ușor și era greu de consolat. Testele de dezvoltare, efectuate începând cu vârsta de 3 luni, au indicat în mod constant că Margaret era în avans în privința nivelului capacităților perceptive și a capacității de a recunoaște stimuli familiari. Manifesta un interes deosebit pentru jucării și le utiliza pentru a se calma atunci când devenea anxioasă. Atenția acordată jucăriilor și relațiile sale cu acestea atingeau un nivel cel puțin egal cu interesul
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
apărare, existența unei secvențe de dezvoltare. Dintre aceste mecanisme, am ales să prezentăm, în virtutea bogăției informației disponibile, refuzul. În cele ce urmează vom expune așadar etapele descrise de Cramer (1991) în evoluția ontogenetică a celor două componente ale refuzului: refuzul perceptiv (implicând operații strâns legate de sistemul perceptiv) și refuzul în fantezie (care apare mai mult la un nivel cognitiv și implică construcția unei fantezii personale). Fără să se îndepărteze prea tare de percepție, anumite etape din evoluția refuzului - percepția eronată
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
aceste mecanisme, am ales să prezentăm, în virtutea bogăției informației disponibile, refuzul. În cele ce urmează vom expune așadar etapele descrise de Cramer (1991) în evoluția ontogenetică a celor două componente ale refuzului: refuzul perceptiv (implicând operații strâns legate de sistemul perceptiv) și refuzul în fantezie (care apare mai mult la un nivel cognitiv și implică construcția unei fantezii personale). Fără să se îndepărteze prea tare de percepție, anumite etape din evoluția refuzului - percepția eronată, transformarea în contrariu și negarea - implică, într-
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
construcția unei fantezii personale). Fără să se îndepărteze prea tare de percepție, anumite etape din evoluția refuzului - percepția eronată, transformarea în contrariu și negarea - implică, într-o anumită măsură, funcționarea cognitivă a subiectului. Astfel, aceste componente asigură legătura dintre refuzul perceptiv și refuzul în fantezie. Secvența de dezvoltare a refuzului perceptiv, a cărui funcție decurge din faptul că lucrurile care nu sunt prezente nu pot produce suferință, cuprinde cinci etape: 1) retragerea atenției; 2) refuzul prin evitare; 3) percepția eronată; 4
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
de percepție, anumite etape din evoluția refuzului - percepția eronată, transformarea în contrariu și negarea - implică, într-o anumită măsură, funcționarea cognitivă a subiectului. Astfel, aceste componente asigură legătura dintre refuzul perceptiv și refuzul în fantezie. Secvența de dezvoltare a refuzului perceptiv, a cărui funcție decurge din faptul că lucrurile care nu sunt prezente nu pot produce suferință, cuprinde cinci etape: 1) retragerea atenției; 2) refuzul prin evitare; 3) percepția eronată; 4) transformarea în contrariu; și 5) negarea. 1) Retragerea atenției are
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
prin evitare; 3) percepția eronată; 4) transformarea în contrariu; și 5) negarea. 1) Retragerea atenției are două componente: - Adormirea, observată la copilul aflat la o vârstă foarte fragedă, atunci când acesta este asaltat de o stimulare excesivă. Reacția permite o întrerupere perceptivă și este, în opinia lui Spitz (1957), mecanismul fiziologic cu rol de precursor foarte precoce, prototip al refuzului, reprezentând în același timp „prototipul tuturor apărărilor”, așa cum am văzut deja. - Subiectul privește, dar nu vede și nu se observă la el
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
deja. - Subiectul privește, dar nu vede și nu se observă la el nici un răspuns la stimulii din mediul înconjurător, reacție constatată în starea de veghe și în absența oricărei incapacități fizice. Aceasta ar fi forma cea mai precoce a refuzului perceptiv și ar rezulta din: funcționarea „barierei contra stimulilor” (descrisă, în 1920, de Freud în Dincolo de principiul plăcerii); retragerea atenției orientate spre lumea exterioară; acțiunea conjugată a acestor doi factori sau a unei „halucinații negative”, concept desemnând faptul că ceea ce există
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
de refuz în fantezie. Atunci când subiectul trăiește experiența unei suferințe, a unei dezordini psihologice, aparatul mental construiește o realitate alternativă mai satisfăcătoare decât realitatea obiectivă. Să mai notăm totuși că, în acest stadiu de viață, fantezia se manifestă în plan perceptiv printr-o halucinație. 2) Foarte devreme în cursul copilăriei, refuzul poate fi pus în evidență prin intermediul jocului dramatic, care îi permite copilului să-și împlinească dorințele, speranțele, preferințele. În cursul jocului, lumea ludică are mai multă importanță decât cea reală
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
efectua o verificare a concordanței dintre obiectul intern și cel extern. Acest exemplu arată că eul care începe să se contureze este „conectat” la relația cu celălalt pe care va căuta să-l supună unei introiecții pornind de la forma sa perceptivă investită libidinal. Se observă o tendință compulsivă a eului pentru creare de legături, la care mecanismul de apărare evocat își aduce o contribuție majoră punându-și pecetea pe oricare dintre relațiile posibile ale subiectului cu mediul său înconjurător. La bază
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
În mod rațional, individul voia să vorbească de diferențele sociale pe care absența veșmintelor le făceau caduce, dar în mod inconștient, el căuta să anuleze astfel realitatea diferenței dintre sexe, pe care era totuși obligat să o recunoască intelectual. Recunoașterea perceptivă a unei absențe, oricare ar fi ea, nu există decât dacă a fost precedată de o prezență integrată ca atare. Este ceea ce reiese și din dubla negație pe care o comportă cuvântul franțuzesc dé-ni: părând că neagă de două ori
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
sens propriu, cât și în sens figurat, ce însoțește această tehnică defensivă cel puțin subversivă. Istorictc "Istoric" Dat fiind faptul că socotește refuzul ca, mai întâi de toate, o recunoaștere a realității exterioare, Freud situează acest proces particular la polul perceptiv al aparatului psihic. Le Guen et al. (1985) atrag atenția că această noțiune a făcut obiectul unei elaborări teoretice progresive, în trei etape: apărând pentru prima dată ca mecanism prin 1908-1909, acțiunea de a refuza începe să fie descrisă în
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
refuzul realității exterioare practicat de subiectul psihotic este înrudit cu refularea realității psihice a nevroticului. În continuarea lucrărilor tatălui său, A. Freud (1936/1993; Sandler, 1985/1989) a cercetat amănunțit distincția posibilă dintre refuz și refulare, unul funcționând în raport cu realitatea perceptivă necunoscută, cealaltă în raport cu realitatea internă respinsă: „Dacă decelăm o refulare înseamnă că Eul se apără împotriva excitațiilor pulsionale. Dacă descoperim un refuz, înseamnă că există un pericol exterior”. Este un lucru cert că refuzul nu face să dispară reprezentarea insuportabilă
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
rol defensiv protector, întrucât el este paznicul somnului. În „Complement metapsihologic la teoria visului” (1917a/1968), Freud insistă asupra dimensiunii somatice a acestei regresii: înainte chiar de a visa, cel care doarme trebuie să-și pună deoparte „protezele motorii și perceptive”. Aceasta e, de altfel, imaginea însăși a regresiei: adormit într-o poziție corporală numită fetală, subiectul se abandonează viselor, realizând în manieră halucinatorie primele sale dorințe. Intuiția că la începutul vieții psihice nu se poate obține satisfacerea decât prin reapariția
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
Personality, Tavistock Publications, London. Fairbairn W.R.D. (1952/1974), „Les facteurs schizoïdes dans la personnalité”, Nouvelle revue de psychanalyse, 10, 35-55. Faure H. (1958), Cure de sommeil collective et psychothérapie de groupe, Masson, Paris. Faure H. (1965), Hallucinations et réalité perceptive, PUF, Paris. Faure J.-L. (1973), „Caractère”, in R. Lafon (ed.), Vocabulaire de psychopathologie et de psychiatrie de l’enfant, PUF, Paris. Feinstein S.C., Giovacchini P.L. și Miller A.A. (1971/1982), Psychiatrie de l’adolescent, PUF, Paris. Fenichel O.
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]