614 matches
-
orășenească e străină. În orașul Iași abia a treia parte a populației sunt supuși românești. Și asta merge crescând Vecinătatea Austrei e omorâtoare pentru noi dacă nu ne vom trezi de cu vreme și nu vom arunca la naiba toți perceptorii, subperceptorii, subsubperceptorii, daca nu vom descărca pe țăran și nu-i vom asigura o dezvoltare liniștită, dacă nu ne vom hotărî să nu purtăm nici un product străin pe noi, precum a făcut ungurii în vremea absolutismului Răul deci e înlăuntru
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
Perjului, Tomozia, Taula, Gorghești și Valea Boului. Urmând exemplul înaintașilor, învățătorul Bichescu, venit din Dealu Perjului, avea în școală 80-90 de copii. El a fost învățătorul unor viitoare notabilități locale, precum Cărpulescu, Juncu, Diaconescu, care au devenit primari, notari și perceptori. Printre învățătorii care au funcționat în Onceștii Vechi putem aminti pe: Maria Vasiliu, Ifrim Butunoi, Victor Grosu, Vasiliu Tancret, Vasile Țarălungă, Grigore Puțanu, Maria Grosu și Ada Bertea. Școala cu clasele I-IV, înființată în 1927, a funcționat până în zilele
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
altele cu sămânța lor.” Calendarul mai cuprinde: diferite date statist ice; bilanțul secolului al XIX‐ lea; Lista monetară și a efectelor care au curs în țară; rețete practice; articole - „Raporturile dintre contribuabili și personalul însărcinat cu perceperea contribuțiunilor” ; „Din viața perceptorilor” etc. ‐; snoave, glume, anecdote; lucrări literare, precum : „Răzbunarea” - proză și „Nestatornice” - versuri - ambele de Ioan M. Bejan - Galați. Dar iată și fotografiile câtorva funcționari financiari ai anului 1916: Mai întâi Emil Costinescu, născut la Iași în 1844, ministru de finanțe
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
la Administrația financiară Tutova. Licențiat în drept, a intrat în serviciul Finanțelor pentru prima oară ca impiegat în Ministerul Finanțelor și apoi controlor fiscal. Este calificat drept muncitor și priceput. 290 Apostol Nestor, impegat în Administrația financiară Tutova. Gherghe Zota, perceptor fiscal Unțești ‐ Tutova Gh. Chicoș, fost perceptor în Puiești - Tutova. Constantin Velisari Subșef de secție în Administrația Financiară Tutova. 291 Calendarul Tutovei Calendarul Tutovei pe anul 1920, editor Revista „România Administrativă” anul II, apare prin îngrijirea domnului V.C. Nicolau, Tipografia
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
a intrat în serviciul Finanțelor pentru prima oară ca impiegat în Ministerul Finanțelor și apoi controlor fiscal. Este calificat drept muncitor și priceput. 290 Apostol Nestor, impegat în Administrația financiară Tutova. Gherghe Zota, perceptor fiscal Unțești ‐ Tutova Gh. Chicoș, fost perceptor în Puiești - Tutova. Constantin Velisari Subșef de secție în Administrația Financiară Tutova. 291 Calendarul Tutovei Calendarul Tutovei pe anul 1920, editor Revista „România Administrativă” anul II, apare prin îngrijirea domnului V.C. Nicolau, Tipografia C.D. Lupașcu - Bârlad. După lunile anului 1920
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
recomandă să fie citite: „Cartea Țării”, de Adrian Maniu; „Cuvântul Talisman”, de Sașa Pană; „Ceai dansant”, de Erosia Peretz; „India”, de Mircea Eliade; „Arsenic”, de Sergiu Dan. La „Cronica Tutovei”, sub semnătura Labany citim o epigramă adresată unui anume: Dl. perceptor Rășcanu Face vizite tot anu´ Cu‐o deviză... pân´ la rai „Ai, nu ai, trebuie să dai! La „Note literare” aflăm că domnul Isaiia Răcăciuni este autorul piesei „Trei cruci” și a comediei „Doct orul Berechet”, cu care se va
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
C.D. Lupașcu - Bârlad. Revista România financiară, în dorința de a populariza unele chestiuni de ordin fiscal, a hotărât a scoate în editarea sa Biblioteca Financiară. În acest scop a apărut primul număr din această bibliotecă tratând sub toate formele chestiunea perceptorilor fiscali și a Agenților de urmărire. Numerele viitoare vor trata „chestiuni cu caracter fiscal, economic și financiar ce eventual ni se vor trimite spre publicare de către abonații și cititorii noștri și pe care comitetul de redacție le va găsi bune
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
câte personaje există. În cazul acestui roman, este interesant de urmărit relația care se stabilește între cei doi poli ai percepției subiectul și obiectul, și, în ultimă instanță, rolul procesului de focalizare în dezvăluirea de sine a personajului în calitate de subiect perceptor. Imaginea pe care o primim despre un obiect este determinată de focalizator și, de asemenea, aceeași imagine spune ceva despre focalizatorul însuși. Așadar, focalizarea este modul de acces la lumea povestită, ea reprezentând, în același timp, și cel mai puternic
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
Augustin simte nevoia de să-i sugereze beligerantului normele însuflețitoare. Ca bază a conduitei creștine, pe care trebuie să o păstreze, episcopul spunea că: Soldaților, nu serviciul militar, ci răutatea nu le îngăduie să fie buni. Ce poruncă există pentru perceptorii de impozite sau pentru toți ceilalți? Dar acest soldat mi-a făcut atâtea. Aș vrea să știu, dacă tu ai fi soldat, n-ai face la fel? Nu vrem ca asemenea lucruri, prin care săracii sunt oprimați, să fie săvârșite
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
elementelor și atrag atenția. De aceea, apariția sau adăugarea unui element contrastant în peisaj poate influența puternic perceperea acestuia (spre exemplu o construcție monumentală); d) factorii de ambianță prin maniera în care elementele peisajului reușesc să satisfacă sensul estetic al perceptorului definesc caracterul de ansamblu al peisajului. Un peisaj de calitate răspunde nevoilor de lizibilitate, informație, armonie; e) factorii de variabilitate: observatorul: există un acord în aprecierea maselor de vegetație verde si dezvoltată (în particular, arborii), mai ales dacă este curată
Mentoratul în geografie: Ghid metodologic pentru practică pedagogică - studenţi, absolvenţi şi profesori-mentori by Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/1702_a_3117]
-
calităților sale dezvoltate, exersate și sublimate... Idealul nu există, nu-l întâlnești niciodată - de unde și căutarea infructuoasă cu felinarul. În schimb, acesta luminează cât se poate de mulți indivizi și cât se poate de multe singularități: tâmplarul, retorul, muzicianul, sportivul, perceptorul, delatorul. Același Platon este victima altei năzbâtii cinice într-o zi când perorează în public și definește - din nou! - omul drept un biped fără pene. Fără să fie descumpănit și fără să renunțe la calmul său proverbial, Diogene îi aruncă
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
pe care sufletul Îi va petrece În respectiva Întrupare. După ce și-au Încheiat astfel activitatea lor birocratică, miniștrii Încredințează pecețile Arhonților Răzbunători, care administrează pedepsele (kolaseis) și judecățile (kriseis). La rîndul lor, Arhonții le trec mai departe unor paralemptai sau Perceptori, al căror rol este de a separa sufletul de trup În momentul În care persoana bărbatului sau a femeii ajunge și ea la ceasul morții, prestabilit prin moira individuală a fiecăruia 91. 6. Polemici antiastrologice Începînd de la doctrinele primitive ale
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
popularitatea. Numai discipolii lui Isus vor triumfa, fiind singurii care cunosc secretul inversării mișcărilor Sferei. O altă vastă operație destinată salvării umanității a fost Întreprinsă În zodiac și În Heimarmene, sub auspiciile marelui Paralemptor (numit În altă parte și paralemptes, „perceptor de taxe”) al Luminii, Melchisedek. Deși sînt fundamental răi, Arhonții cerești conțin totuși particule de Lumină răpite din Pleromă. Sarcina lui Melchisedek este să le recupereze, pentru a le Înapoia Tezaurului din Înălțimi. De aceea, independent de Isus, el intervenise
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
-o pe cea dintîi Înspre Comoara de sus și azvîrlind resturile de materie slujitorilor (leitourgoi) Arhonților, care plăsmuiesc din ele suflete de oameni și de animale, după procedeul pe care l-am descris mai Înainte 97. Pe rînd, cei doi Perceptori (paralemptores sau, În altă parte, paralemptai) situați pe Soare și pe Lună urmăresc traiectoriile (schemata) Arhonților și adună rămășițele de Lumină, care sînt depozitate pe Soare și transportate apoi de trimișii lui Melchisedek. În cele din urmă Arhonții sesizează trucul
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
pe de altă parte, este reliefată în noi discipline, precum inteligența artificială și viața artificială. Conturat ca o lume intermediară între subiect și obiect, între limbajul natural și algoritm, computerul derulează procese cognitive, astfel că, deopotrivă perceputul sau obiectul și perceptorul sau subiectul sunt interiorizate în universul digital. Notația binară a logicii formale a lui Boole de tipul 0 și 1 este translată în biți (unitățile informaționale de bazăă, iar ciberneticieni precum Claude Shanon demonstrează transformarea acestor operații în stările on
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
relei „administrațiuni” și al corupției. Iată: „Obligativitatea învățământului e o iluzie. Leafa învățătorului e adesea egală cu a unui vătăjel, întreținerea localului proastă, pe când alături cu mizeria scolastică trăiește o clasă de scribi netrebnici sub formă de primari, ajutori și perceptori etc., care sunt pe atâtea organe de apărare și de șicană în comună și care nu aduc bunei-stări a țăranului nici atâta folos câtu-i negru sub unghie”. Lupta cea mare o dă Eminescu cu acești „scribi netrebnici” (primari, notari) care
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
veșnicie, vai!” (I, 51). Și, deși proiectează astfel de experiențe în trecut, acel trecut angajant, Cioran, la numai câteva zile distanță, împotriva contactului cu realitățile imediate, notează: „Brusc, fericire nemărginită, viziune a extazului. Iar asta după ce m-am întâlnit cu perceptorul, după ce-am făcut coadă la poliție pentru buletinul de identitate, după ce am fost la o infirmieră pentru o injecție și altele asemeni. Mister al chimiei noastre interioare, metamorfoză ce l-ar zăpăci pe un demon și l-ar pulveriza
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
sanatoriu de lux, al cărui stăpîn era și stăpînul ei; era un fel de boală nouă. De la început nu putuse socoti sanatoriul <<Walter>> ca pe o casă proprie, cum nici pe doctor ca pe un soț. Altădată, din fundul casei perceptorului din Mizil, se trezise ca de cînd lumea moșiereasă și domnise prin capriciu asupra tuturor; aici era strînsă în chingile unei stînjeniri permanente: <<De ce m-a luat?...Ce e cu mine?>> erau întrebări care circulau în ea nelămurit, fără a
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
cu serviciile religioase ce se fac în asemenea ocaziuni. (...)”. Documentul fusese semnat de adjunctul ministrului de Interne, Constantin Spirescu. Primarul a transmis această adresă-ordin secretarului primăriei „...pentru a se lua măsurilor necesare execuției”. Secretarul Alexandru Daulja, l-a însărcinat pe perceptorul orașului de a executa o statistică. Lucrarea fiind taxată ca fiind extrem de urgentă, pe 17 octombrie 1940 perceptorul Gheorghe Popa semna adresa trimisă primarului, ce avea, în esență, următorul conținut: „...la Ordinul Dvs. am onoare a vă refera că în
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
Spirescu. Primarul a transmis această adresă-ordin secretarului primăriei „...pentru a se lua măsurilor necesare execuției”. Secretarul Alexandru Daulja, l-a însărcinat pe perceptorul orașului de a executa o statistică. Lucrarea fiind taxată ca fiind extrem de urgentă, pe 17 octombrie 1940 perceptorul Gheorghe Popa semna adresa trimisă primarului, ce avea, în esență, următorul conținut: „...la Ordinul Dvs. am onoare a vă refera că în acest oraș se găsesc magazine evreiești, cari pe lângă alte articole ce le au expuse spre vânzare, mai vând
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
de exemplu cea pentru întinsul pânzei la uscat pe malul gârlei sau cea pentru apa ce o beau vitele din gârla de pe moșia boierului -, taxa de 5% pentru comunele rurale, fără a ști unde se duc acești bani, sau atitudinea perceptorilor, ce executau încasările tocmai când sătenii nu aveau cu ce plăti, silindu-i a-și vinde pământul pe nimic”. Ca și cum toate acestea n-ar fi fost de ajuns, în primăvara anului 1907, în vechiul Regat, a izbucnit o violentă epizootie
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
dat și C. Motaș (judecătorul Ocolului Stemnic), Dimitrie Mogoș (avocat și primar în funcțiune la acea dată la Negrești), Gheorghe Mogoș (preot), sergent Dimitrie Ciocan (șeful Secției de jandarmi rurali Negrești), Neculai Leoreanu (vătaf pe moșia Negrești), Gheorghe C. Oțel (perceptor fiscal), șa. f. Urmările revoltelor țărănești din județul Vaslui Desigur că înăbușirea pe alocuri în sânge a răscoalei, fusese justificată de respectarea unui drept fundamental al omului, prevăzut și în Constituția României de atunci, și anume dreptul la proprietate privată
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
decizia nr.1, document din care cităm următoarele pasaje: „...noi, primarul comunei Buda, județul Tutova, având în vedere articolele (...) din Legea Administrativă, decidem: 1) Numim în comisiunea pentru constatarea veniturilor pe următorii: Dl. notar, respectiv în calitate de președinte; membrii: Petrache Bighiu - perceptor și Vasile Matei - agent agricol”. Credem că această comisie privea veniturile primăriei ce urmau a fi contabilizate. Pe 20 august, același an, venind în întâmpinarea proprietarilor de animale, primarul a emis decizia nr.4. Iată cum fusese conceput corpul acestui
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
lecturilor, a modului său de a gîndi și de a simți. Pentru a-i face mai sigură fidelitatea și docilitatea, nu se va evita, în unele cazuri, o acțiune deliberată de disoluție morală. "Agenții" plasați în apropierea sa, slugile, guvernantele, perceptorii îl vor incita să nu accepte mentalitățile obișnuite despre bine și rău: îi vor cultiva viciile, îi vor inculca alte vicii, îl vor împinge spre acel "dezmăț precoce" pe care îl recomandă pentru fiii celor ce nu suit evrei, primul
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
o putea face și era ascultat de către acei vizitatori. Și ceea ce ministrul stabilea pentru provincia sa, vizitatorul putea să anuleze sau să adauge ceva, după părerea sa... Și ceea ce este mai grav, Elia trimitea unii vizitatori să fie mai degrabă perceptori de taxe decât corectori, apăsând asupra provinciilor și miniștrilor pentru a le smulge tributuri și daruri... Prin acest sistem, miniștrii provinciali din acea vreme au turnat la Assisi, pe cheltuiala lor, un clopot pentru biserica Sfântului Francisc, mare, frumos și
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]