341 matches
-
N-ar fi de mirare ca necunoașterea ei să fi conferit un spor de strălucire podoabei, căci adevărul ei întregit ar fi fost, poate, în stare să eclipseze puterea de fascinație conjugată a aurului și diamantelor. În rivalitatea acerbă dintre perceptual și narativ, efectul de modă a lucrat net în favoarea primului. Înciudată, povestea s-a risipit atunci, fragment cu fragment, pe la diferiți cunoscători parțiali, dintre care Rică nu era decât unul; și lumea poveștilor își are patimile ei. În orice caz
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
să se preocupe să ofere elevilor o percepție completă a obiectelor și fenomenelor, să-i determine pe elevi să acționeze corect asupra materialului instructiv și să-i îndrume pe aceștia prin cuvinte spre intuirea obiectelor și fenomenelor asigurând astfel varietatea perceptuală evitându-se în același timp avizul intuiției sau intuiția negativă. Problema formulării obiectivelor educaționale a depins în toate timpurile de nivelul științelor, în general, al științelor psiho - pedagogice în particular, de nevoile și direcțiile dezvoltării fiecărei epoci. A educa presupune
NOŢIUNI DE DIDACTICA CHIMIEI SUPORT PENTRU PREGĂTIREA EXAMENELOR DE DEFINITIVAT, GRADUL II, TITULARIZARE, SUPLINIRE by MARICICA AȘTEFĂNOAEI ELENA IULIANA MANDIUC VASILE SOROHAN () [Corola-publishinghouse/Science/91826_a_107357]
-
Psihologie socială. Aspecte contemporane, Editura Polirom, Iași. Ricoeur, P., 1998, Despre interpretare. Eseu asupra lui Freud, Editura Trei, București. Saussure, Ferdinand de, 1998, Curs de lingvistică generală, Editura Polirom, Iași. Solley, C.M. și G. Murphy, 1960, The Development of the Perceptual World, Basic Books, Inc., New York. Stanton, N., 1995, Comunicarea, Societatea Știință și Tehnică, București. Wald, H., 1973, Limbaj și valoare, Editura Științifică și Enciclopedică, București. Watzlawick P., Helmick-Beavin J., Jackson D., 1967, Une logique de la comunication, Seuil, Paris. Zamfir, C.
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
-
Petre, 2001, Stiluri și metode de comunicare, Editura Aramis, București, p. 15 și urm. Crusius, W. Timothy, Carolyn E. Channele, 2003, The Aimis of Argument: A brief guide, p. 28. Solley, C.M. și G. Murphy, 1960, The Development of the Perceptual World, p. 60. Saussure, F. de, „Introducere” în Cours de lingvistique générale, p. 2. Salomé, Jacques, 2002, Curajul de a fi tu însuți, Editura Curtea Veche, București, pp. 17-27. Idem, p. 135. Habermas, Jürgen, 1983, Cunoaștere și comunicare, p. 201
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
-
fază îl constituie capacitatea de a lua în considerare mai curînd propozițiile decît obiectele (14, p. 40). Pornind de la aceste stadii, Bruner stabilește trei sisteme de prelucrare și de reprezentare a informațiilor: unul prin manipulare și acțiune, altul prin organizare perceptuală și imagistică și, cel de-al treilea, prin mecanismul simbolic. Acestea, ține să precizeze psihologul american, nu sînt stadii de dezvoltare, ci "mai degrabă accente deosebite ce se pun în cursul dezvoltării". Corespunzător acestor sisteme de reprezentare, organismul uman trece
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
Mazilescu nu e deloc un simplu efect grafic imputabil unei vechi mode sau unui neconformism de suprafață, ci are un caracter funcțional, necesar în poetica lui. Cuvintele și ordinea lor transcriu la el niște stări de suflet și niște realități perceptuale atât de pregnante, atât de garantate existențial, încât punerea lor la punct gramaticală nu ar aduce decât o precizare superfluă, ba chiar restrictivă. Cuvintele și frazarea capătă la el o sarcină maximă tocmai prin reducerea flexiunii la minimum și a
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
intelectuali, aptitudinali și „de personalitate”, iar factorii stimulativi externi țin de colectiv (climatul creativ și conducerea) și de societate (valori promovate, condiții create, educație, nivel cultural, securitate psihologică, securitate personală, spiritul vremii, ). Blocajele interne ale creativității aparțin categoriilor: cognitivă (subcategoriile perceptuale, informaționale, vizând caracteristici ale gândirii) și <citation author=”unknown”„de personalitate”</citation> (subcategoriile motivaționale, temperamental-caracteriale, afective - anxietate, frustrări, conflicte). Formele creativității în privința formelor creativității, Anca Munteanu (17, pp. 138-174) pleacă în analiza sa de la două criterii de clasificare: aspectul creator
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
întâmplat?, zice. Uite, doamnă, patrușapte de ani n-a fost bolnav... (IVLRA: 185). Uite este interjecția tipică a prezentării conversaționale în limba română; apare numai în conversație (dialog − real sau simulat), presupunând obligatoriu prezența alocutorului. A. În calitate de marcă a cunoașterii perceptuale, uite este utilizată prototipic pentru îndeplinirea unor funcții de identificare, însoțind, adesea, diverse deictice. Sunt prezentate alocutorului: (a) obiecte din contextul situațional: D: Uite, un aparat de făcut masaj, mamă, la talpă! A: Ia să văd ((zgomot)) da' ce drăguț
[Corola-publishinghouse/Science/85024_a_85810]
-
vorbite (interferând cu valorile colocvialului uite, simțit ca inferior și eliminat din conversația radiofonică și mai ales din cea televizată). În felul acesta, iată se transformă, dintr-un prezentativ demonstrativ, neutral afectiv, cu funcție de evocare, într-o marcă a cunoașterii perceptuale, cu toate că sensul acestuia nu include o componentă perceptuală. Posturile de radio utilizau (și utilizează) prezentativul iată în primul rând cu funcția de evocare (citațională). Bună ziua, doamnelor și domnilor. Iată care sunt principalele știri ale ediției: Peste opt mii de mineri
[Corola-publishinghouse/Science/85024_a_85810]
-
inferior și eliminat din conversația radiofonică și mai ales din cea televizată). În felul acesta, iată se transformă, dintr-un prezentativ demonstrativ, neutral afectiv, cu funcție de evocare, într-o marcă a cunoașterii perceptuale, cu toate că sensul acestuia nu include o componentă perceptuală. Posturile de radio utilizau (și utilizează) prezentativul iată în primul rând cu funcția de evocare (citațională). Bună ziua, doamnelor și domnilor. Iată care sunt principalele știri ale ediției: Peste opt mii de mineri protestează la această oră în fața Companiei Naționale a
[Corola-publishinghouse/Science/85024_a_85810]
-
discuție de clasa verbului. (d) Prin utilizare repetată, cu anumite valori, în contexte identice, unele formațiuni tind să se pragmatizeze devenind mărci comunicative. Interjecția prezentativă textuală iată pătrunde în comunicarea orală "semiformală", preluând atribuțiile prezentativului uite (în calitate de marcă a cunoașterii perceptuale). Colocvialul uite, în contexte informale și semiformale, cumulează mai multe valori - manifestând diverse grade de deplasare către altă funcție decât cea prototipică (contribuie la structurarea discursului, marcând începutul unei replici în dialog sau o secvență de citare/enumerare sau evidențiază
[Corola-publishinghouse/Science/85024_a_85810]
-
-l activa direct. După același autor, sistemul limbic este o componentă a neuromatrix-ului, cu rol În durerea din membrul fantomă. Teoria lui Melzack neagă și unele definiții din psihologie, referitoare la senzație și percepție: creierul este cel care generează experiența perceptuală chiar și În absența impulsurilor aferente din mediul extern. 1.4 Neuroanatomia și fiziologia durerii 1.4.1 Date generale Durerea reflectă o suferință celulară care va determina reacții În lanț: suferința celulelor din vecinătate, modificarea homeostaziei celulei lezate și
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
să frâneze creativitatea este la fel de importantă ca și cunoașterea factorilor care stimulează creativitatea. Una din cele mai vechi tipologii pentru blocajele creativității ne-a fost dată de Al. Osborn, în anul 1957. El identifică trei tipuri de obstacole în creație: perceptuale, emoționale și culturale. În viziunea lui Osborn, blocajele perceptuale se referă la dificultatea de a identifica problema de rezolvat, blocajele emoționale vizează teama de a greși, iar blocajele culturale au în vedere considerarea predominantă a rațiunii în dauna afectivității, conformismul
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
factorilor care stimulează creativitatea. Una din cele mai vechi tipologii pentru blocajele creativității ne-a fost dată de Al. Osborn, în anul 1957. El identifică trei tipuri de obstacole în creație: perceptuale, emoționale și culturale. În viziunea lui Osborn, blocajele perceptuale se referă la dificultatea de a identifica problema de rezolvat, blocajele emoționale vizează teama de a greși, iar blocajele culturale au în vedere considerarea predominantă a rațiunii în dauna afectivității, conformismul, perfecționismul și cultul autorității. Experiențele pe care autorul le
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
și incorect structurată. În anul 1992, Ana Stoica-Constantin, într-un articol publicat în Revista de psihologie, făcea o analiză a blocajelor interne ale creativității. Acestea au fost grupate în două categorii fundamentale: cognitive și de personalitate. Blocajele cognitive cuprind blocajele perceptuale, informaționale și de gândire, iar cele de personalitate pe cele motivaționale, temperamentale, caracteriale și afective. Se precizează că și factorii stimulativi prin absența lor sunt frenatori pentru creativitate; de exemplu: lipsa imaginației, inteligența sub limita normalului, lipsa aptitudinilor speciale, etc.
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
James Adams (1992), E. Limbos (1990 și 1994), M. Csikszentmihalyi (1999) și Mihaela Roco (2004). O clasificare a blocajelor creativității: * Interne: * Cognitive; * De personalitate; * Externe: * Ambientale; * Socio-culturale. 7.2 Blocaje cognitive Blocajele cognitive (specifice cunoașterii) se pot clasifica în: * Blocaje perceptuale; * Blocaje informaționale și expresive; * Blocaje ale caracteristicilor gândirii. 7.2.1 Blocaje perceptuale 1. Dificultatea de a izola problema în context și de a o formula. Problema cu care ne confruntăm ar putea fi mascată de false probleme, iar formularea
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
Roco (2004). O clasificare a blocajelor creativității: * Interne: * Cognitive; * De personalitate; * Externe: * Ambientale; * Socio-culturale. 7.2 Blocaje cognitive Blocajele cognitive (specifice cunoașterii) se pot clasifica în: * Blocaje perceptuale; * Blocaje informaționale și expresive; * Blocaje ale caracteristicilor gândirii. 7.2.1 Blocaje perceptuale 1. Dificultatea de a izola problema în context și de a o formula. Problema cu care ne confruntăm ar putea fi mascată de false probleme, iar formularea ei ar putea să fie afectată de informații cheie inadecvate sau să sufere
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
5.2.3. Tulburarea de personalitate schizotipală Este caracterizată printr-un comportament excentric, dominat de bizarerii și percepții distorsionate ale propriei persoane și ale ambianței - din spectrul depersonalizării și derealizării -, care întrețin un deficit relațional și adaptativ cvasiconstant. În plan perceptual, sunt definitorii experiențele insolite, adeseori de tipul iluziilor corporale, a pseudohalucinațiilor și a fenomenelor de percepție delirantă. Sunt patognomonice fadingul mintal, episoadele de ambivalență, tendințele ruminative și ideile insolite, acontextuale. Gândirea este dominată de raționamente magice, idei de referință și
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
respingerea din partea părinților. Concepția despre sine: „Sunt altfel decât cei din jur. Mă simt gol, inferior, schimbat, nesigur”. Concepția despre lume „Lumea este ciudată, neobișnuită, iar ceilalți au intenții aparte cu mine, care mă obligă să fiu prudent!”. Stabilitatea manifestărilor perceptuale și cognitive rămân definitorii pentru această structură personologică. Tulburarea de personalitate schizotipală este cel mai recent integrată clusterului A, fiind analizată prin prisma determinismului genetic comun cu schizofreniile, precum și prin reliefarea unor structuri de serie discordantă (Kety, 1983Ă. Siever, Bernstein
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
subdivizată în „fațete” (așa cum sunt și dimensiunile FFMĂ. Acestea pot caracteriza dimensional tulburările de personalitate, care se grupează în trei clustere importante, la care se adaugă încă unul. Aceste clustere sunt: instabilitatea generală a comportamentului: dezorganizare pervasivă care implică procese perceptuale și cognitive instabile și distorsionate, un slab control al impulsurilor, lipsa conformării sociale, nevoia de stimulare; retragere socială: evitarea contactelor sociale generale, probleme de intimanță, expresie redusă a afectului, evitarea autodezvăluirii; dependență: bazare excesivă pe impulsurile din mediul exterior pentru
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
prezentați fiecare prin mai multe „fațete”. Deasupra acestora se organizează însă un nivel mai general, supraordonat. Analiza statistică a cazuisticii indică existența, în cele din urmă, a patru clustere. Acestea sunt: instabilitatea generală a comportamentului: dezorganizare persistentă care implică procese perceptuale și cognitive instabile și distorsionate, slab control al impulsurilor, lipsa conformismului social, nevoia de schimbare; retragere socială: evitarea contactelor generale, probleme de intimanță, expresie redusă a afectului, evitarea autodezvăluirii; dependență: bazare excesivă pe impulsurile din mediul extern pentru menținerea stimei
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
și colaboratorii sugerează și prezența unui deficit al autocontrolului la personalitățile patologice care favorizează manifestările impulsive sau dimpotrivă o exagerată inhibiție. Tot din perspectiva teoriei cognitive YOUNG (1999, 2003Ă introduce termenul de structură maladaptativă precoce. El integrează experiențele maladaptative negative perceptuale, afective sau cognitive trăite într-un mod repetat uneori - în copilărie și adolescență care sub influențele mediului ce sunt percepute ca similare celor anterioare favorizează emoții negative intense precum frica, furia, rușinea sau ura. Acestea afectează constant abilitățile relaționale și
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
sunt psihotraumele din perioada copilăriei cu precădere abuzurile fizice și sexuale. Pe de altă parte este binecunoscut și faptul că eșecurile, frustrările, evenimentele și schimbările negative ale vieții condiționează și diversitatea tulburărilor psihopatologice ale Axei I. Ca urmare fenomenele productive perceptuale și cognitive din puseele acute de schizofrenie pot avea același substrat neurobiologic - în acest caz dismetabolismul noradrenergic - ca și cele din reacutizările manifestărilor schizotipale sau paranoice. Terapiile farmacologice în tulburările de personalitate se adresează manifestărilor clinice și comportamentale relevante prin
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
ca și cele din reacutizările manifestărilor schizotipale sau paranoice. Terapiile farmacologice în tulburările de personalitate se adresează manifestărilor clinice și comportamentale relevante prin intensitatea, dramatismul și periculozitatea lor pentru individ și anturaj. Sunt vizate deci stările depresive și anxioase, producțiile perceptuale și cognitive patologice, impulsivitatea și agresivitatea ce pot culmina în acte suicidare sau criminale. Rezultatele studiilor experimentale și clinice adresate terapiei medicamentoase a tulburărilor de personalitate sunt dificil de extrapolat în strategii terapeutice elaborate sau specifice unei caracteriopatii datorită mai
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
un nume este asociat cu o persoană dată, este imposibil să auzi numele fără experiența imaginară a caracteristicilor fizice ale acelei persoane (Bandura îl dădea ca exemplu sugestiv pe președintele Richard Nixon!). Cercetările indică faptul că, în cursul observării, fenomenele perceptuale tranzitorii produc o îndurare relativă, imagini de recuperare de secvențe modelate de comportament. Mai târziu, reinvestirea mediatorilor imaginari servește drept ghid pentru reproducerea de răspunsuri potrivite. Al doilea sistem reprezentațional, care probabil pledează pentru viteza notabilă a învățării observaționale și
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]