340 matches
-
mod facil de a face jurnalism, fără apel la instrumente analitice și interpretări plauzibile, lucru care pare a fi o caracteristică pentru o bună parte a articolelor ce apar în presa românească. Politizarea grevei profesorilor Scalarea multidimensională generează o hartă perceptuală care are o acuratețe mai mare decât dendrograma produsă de analiza ierarhică cluster. Logica ei constă într-o configurație geometrică de puncte în care cu cât itemi sunt mai similari (co-ocurența lor este mai frecventă), cu atât distanța dintre ei
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
dintre ei pe hartă va fi mai mică și, cu cât sunt mai diferiți în termeni de similaritate, cu atât pozițiile lor pe hartă vor fi mai depărtate. De pildă, spre deosebire de poziția din dendrogramă, categoria LIDERI SINDICATE este plasată pe harta perceptuală din figura 8.6 în grupul format cu PSD și PARLAMENT și foarte aproape de categoria POLITICA. Constatarea ne permite să avansăm ipoteza prezenței politicului în viața sindicală și în desfășurarea grevei profesorilor. Figura 8.6 - Harta categoriilor de conținut Situația
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
1987. The origins of the English novel 1600-1740. Baltimore: Johns Hopkins University Press [289]. McLuhan, Marshall 1962. The Gutenberg galaxy. Toronto: University of Toronto Press [204]. Maier, Richard A., and Lovrakas, Paul J. 1976. Lying behavior and evaluation of lies. Perceptual and Motor Skills 42: 575-581 [219]. Malouf, David 1976. Johnno. Ringwood, Vic.: Penguin [113]. Manning, Peter Kirby 1977. Police work: the organization of policing. Cambridge, Mass.: MIT Press [166]. Marro, Anthony 1985. When the government tells lies. Columbia Journalism Review
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
Un astfel de demers presupune transformarea fundamentală a actorilor implicați și a relațiilor dintre ei. Potrivit părerii lui Lederach (1997), aceasta trebuie realizată la mai multe nivele. În primul rând, la nivel personal, strategia implică transformări de natură cognitivă, emoțională, perceptuală și spirituală. La nivel relațional, schimbările au În vedere aspecte emoționale, precum și relațiile de putere, interdependență și comunicare. De asemenea, pentru ca strategia să fie eficientă, sunt necesare modificări ale structurilor sociale fundamentale, precum și la nivel cultural, luând În calcul acele
[Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
Therapy, 31, 1993, pp. 149-154. Rachman, S.J. & Hodgson, R.J., Obsessions and compulsions, Prentice-Hall, Englewood Cliffs, NJ, 1980. Rankin, E.J., Gilner, F.H., Gfeller, J.D. & Katz, "Efficacy of progressive muscle relaxation for reducing state anxiety among elderly adults on memory tasks", în Perceptual and Motor Skills, 77, 1993, pp. 1395-1402. Rapaport, J.L., "Recent advances in obsessive-compulsive disorder", în Neuropsychopharmacology, 5, 1991, pp. 1-10. Rapee, R.M., Brown, T.A., Antony, M.M. & Barlow, D.H., "Response to hyperventilation and inhalation of 5, 5% carbon dioxide-enriched air
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
management for elderly nursing home residents", în Journal of Gerontology: Psychological Sciences, 53B, 51, 1998, pp. 59. 114 E.J. Rankin, F.H. Gilner, J.D. Gfeller & Katz, Efficacy of progressive muscle relaxation for reducing state anxiety among elderly adults on memory tasks. Perceptual and Motor Skills, 77, 1993, pp. 1395-1402. 115 D.E. Ford & D.B. Kamerow, "Epidemiologic study of sleep disturbances and psychiatric disorders: An opportunity for prevention?", în Journal of the American Medical Association, 1989, p. 262, pp. 1479-1484. 116 A.M. Zeiss & A
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
determinarea extensiei lui; intrarea lexicală, însumează toți corespondenții conceptului în limbajul natural. Pornind de la conceptele care circumscriu forma logică, se delimitează, parțial, informațiile referitoare la context. Pe lângă aceste elemente, contextul mai cuprinde: informații extrase din interpretarea enunțurilor anterioare și informații perceptuale, acestea făcând obiectul memoriei pe termen mediu, care păstrează pentru o perioadă limitată informații care au făcut deja obiectul unor interpretări recente. Teoria pertinenței postulează un al treilea tip de memorie, memoria pe termen scurt sau memoria de lucru, care
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
emotion), 128 anx (Anxiety), 129 anger (Anger), 130 sad (Sadness), 131 cogmech (Cognitive processes), 132 insight (Insight), 133 cause (Causation), 134 discrep (Discrepancy), 135 tentat (Tentative), 136 certain (Certainty), 137 inhib (Inhibition), 138 incl (Inclusive), 139 excl (Exclusive), 140 percept (Perceptual processes), 141 see ( See), 142 hear (Hear), 143 feel (Feel), 146 bio (Biological processes), 147 body (Body), 148 health (Health), 149 sexual (Sexual), 150 ingest (Ingestion), 250 relativ (Relativity), 251 motion (Motion), 252 space (Space), 253 time (Time); categoria preocupări
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
de focalizarea spotului finit al tubului de raze X și de calitățile optice ale intensificatorului de imagine, “zgomotul imaginii” generat de mișcarea structurilor analizate (o structură este vizibilă doar dacă densitatea sa este mai mare decât “zgomotul” și decât pragul perceptual al operatorului - ceea ce explică variabilitatea analizei vizuale simple) etc. Toate acestea determină ca diametrul perceput al lumenului vascular să fie mai mic decât diametrul real. Astfel imaginile angiografice ale vaselor prezintă gradiente de contur și nu un contur bine demarcat
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
sau simbolică pe care le operează cu trauma în cauză; prin reactivitate psihologică, generată de orice semn care prezintă similitudini reale sau simbolice cu traumatismul de față. Este important să adăugăm că individul nu poate controla simptomele, reexperimentarea fiind una perceptuală, motiv pentru care evocă fidel experiența reală. Reamintirea diferă esențial de povestire (Gerson, apud Nutt, Davidson, Zohar, 2000). C. Tendința de a evita stimuli care se pot asocia cu trauma și diluarea sensibilității generale a persoanei, evocate de trei sau
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
o justificare pentru un statut moral superior este arbitrar și nefolositor. Criteriul senzitivit]ții Unii filosofi consider] c] senzitivitatea este criteriul primar al statutului moral. Senzitivitatea este capacitatea de a avea experiențe, spre exemplu, vizuale, auditive, olfactive sau alte experiențe perceptuale. Dar capacitatea de a avea experiențe pl]cute sau dureroase pare s] aib] o relevant] deosebit] asupra statutului moral. Este un postulat plauzibil al eticii utilitariste acela c] pl]cerea reprezint] un bine intrinsec, iar durerea un r]u intrinsec
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
în confruntările tranzacționale ale actorilor sociali și este în cele din urmă un proces, o realitate intersubiectivă și schimbătoare. Caracterul static al identității este înlocuit cu unul dinamic. Pe aceeași linie, Mitchell (1974) introduce diferența între identitate (etnicitate) drept construct perceptual sau cognitiv și drept construct structural. Identificarea apartenenței la un grup depinde de percepțiile actorilor ce variază în raport cu contextul social asupra diferențelor în practici, obiceiuri, credințe. Mai mult decât atât, interpretările determinate social lasă loc definițiilor contradictorii, sensul care predomină
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
singur rol, idee legitimată ulterior de PM. La Culicover și Wilkins (1984)60 există două seturi de roluri, iar atribuirea a două roluri unui argument este posibilă numai dacă cele două roluri fac parte din seturi diferite: (a) roluri extensionale/perceptuale, atribuite argumentelor unui verb prin raportare la evenimente din lumea reală pe care le descriu: Sursă, Țintă, Locativ, Temă; (b) roluri intensionale/de acțiune, care categorizează obiecte în funcție de statutul participanților la acțiune; rolurile intensionale se bazează pe teoriile naturale ale
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
și formarea matricei de proximități 172 Obținerea configurației de puncte 176 Decizia asupra dimensionalității modelului 177 Interpretarea și evaluarea rezultatelor 178 Validarea analizei 180 Procedura Multidimensional Scaling în SPSS 10.1 181 Exemplul 1: Reprezentarea orașelor României pe o hartă perceptuală, plecând de la distanțele pe calea ferată dintre ele 183 Exemplul 2: Harta perceptuală a structurii profesionale și a structurii de prietenie în câmpul social al scriitorilor din Cluj-Napoca 188 Capitolul 7 Analiza de corespondență și analiza de omogenitate 197 Ce
[Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
dimensionalității modelului 177 Interpretarea și evaluarea rezultatelor 178 Validarea analizei 180 Procedura Multidimensional Scaling în SPSS 10.1 181 Exemplul 1: Reprezentarea orașelor României pe o hartă perceptuală, plecând de la distanțele pe calea ferată dintre ele 183 Exemplul 2: Harta perceptuală a structurii profesionale și a structurii de prietenie în câmpul social al scriitorilor din Cluj-Napoca 188 Capitolul 7 Analiza de corespondență și analiza de omogenitate 197 Ce este analiza de corespondență? 197 Logica analizei de corespondență 199 Realizarea unei analize
[Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
le implică simultan și în același fel. Tehnicile de interdependență sunt folosite pentru a identifica structura datelor, fie prin reducerea variabilelor, fie prin gruparea obiectelor sau a cazurilor, fie prin reprezentarea relațiilor dintre obiecte și atributele lor pe o hartă perceptuală. Acestora le sunt dedicate următoarele capitole ale cărții. Unul dintre motive este acela că majoritatea cărților de tehnici statistice avansate se concentrează asupra tehnicilor de dependență. Ca urmare, tehnicile de interdependență sunt mai puțin cunoscute sau ignorate complet și arareori
[Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
atare, ceea ce vede și înregistrează un observator diferă, în mai mare sau mai mică măsură, de ceea ce vede și înregistrează un alt observator care se uită la același lucru. Acest lucru depinde, așacum am văzut, de: a) schemele mentale și perceptuale ale observatorului, care dau o interpretare particulară realității pe care o observă; b) modelul teoretic al fenomenului pe care îl studiază și care produce automat un decupaj în informația furnizată de observație, cadrul conceptual pe care îl folosește, înțelesul termenilor
[Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
le implică simultan și în același fel. Tehnicile de interdependență sunt folosite pentru a identifica structura datelor, fie prin reducerea variabilelor, fie prin gruparea obiectelor sau a cazurilor, fie prin reprezentarea relațiilor dintre obiecte și atributele lor pe o hartă perceptuală. Fiecare dintre aceste grupuri de tehnici este alcătuit din mai multe tipuri de analiză, după cum urmează. Tehnicile de dependență variază în funcție de numărul variabilelor dependente și tipul de relații de dependență și de scala de măsură a variabilelor dependente și independente
[Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
etc.) pe baza similarității caracteristicilor lor. Această clasificare produce grupuri omogene intern și eterogene extern. Analiza pleacă de la matricea de similarități între cazuri, unde măsura de similaritate (sau disimilaritate) poate fi definită în diferite moduri. Scalarea multidimensională produce o „hartă perceptuală” a poziționării relative a obiectelor în funcție de două sau mai multe dimensiuni subiective. Analiza se bazează pe evaluări de similaritate sau preferințe ale respondenților, transformate în distanțe între obiecte. Criteriile care constituie baza evaluării nu sunt specificate (și pot rămâne neformulate
[Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
se face pe baza unei măsuri de similaritate, definită în mod particular pentru fiecare tip de problematică. Această metodă este asociată celorlalte tehnici de analiză multivariată de interdependență, tradiționale (analiza factorială, analiza cluster) și special proiectate pentru a produce hărți perceptuale (analiza de corespondență, analiza de omogenitate). Metodele de analiză multivariată de interdependență pot fi folosite complementar în rezolvarea unei probleme practice de cercetare. Drept ilustrare, în continuare voi discuta problematica identificării structurii unui câmp social prin analiza de rețea și
[Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
necesare lui A pentru a ajunge la B (această măsură poartă numele de conectivitate). În acest caz vom folosi analiza cluster. În același timp, putem folosi scalarea multidimensională utilizând aceste distanțe ca date de preferință, pentru a obține o hartă perceptuală a situării cazurilor într-un spațiu bidimensional. Dacă dorim identificarea structurii sociale după principiul echivalenței structurale, vom aborda problema diferit. O variantă este să realizăm o analiză factorială pentru matricea legăturilor directe dintre cazuri (pe linii avem cazurile, pe coloane
[Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
scalarea multidimensională?" Scalarea multidimensională cuprinde o serie de tehnici de reducere a datelor, prin care pot fi identificate principalele dimensiuni latente ale reprezentării unei mulțimi de obiecte, obținută ca rezultat al evaluărilor obiectelor de către subiecți. Scalarea multidimensională produce o „hartă perceptuală” a poziționării relative a obiectelor în funcție de două sau mai multe dimensiuni subiective. Tehnica este foarte utilă pentru identificarea structurii unui câmp social pe baza unui tip particular de relații stabilite între actorii câmpului, ca și în studiile de marketing, pentru
[Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
miros, aspect), obiecte intelectuale (sloganuri, idei, ideologii) și așa mai departe. Practic, aproape tot ceea ce există și se întâmplă în spațiul social este supus unor judecăți de evaluare prin comparare. Scalarea multidimensională face posibilă reprezentarea acestor obiecte într-un spațiu perceptual (subiectiv), constituit pe baza judecăților despre obiecte pe care le fac subiecții. Datele prelucrate prin scalare multidimensională sunt judecăți despre obiecte. Acestea pot lua următoarele forme: (1) date de similaritate, alcătuite din judecățile subiecților privind similaritatea sau disimilaritatea obiectelor, și
[Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
posibil la dimensiunile (caracteristicile) lor obiective. În plus, cercetătorul trebuie să încerce să evite intervenția propriei percepții în interpretare și să se concentreze asupra datelor și a reprezentării obținute. Logica scalării multidimensionaletc "Logica scalării multidimensionale" Scalarea multidimensională produce o hartă perceptuală a situării relative a obiectelor, adică o configurație geometrică de puncte, în funcție de câteva dimensiuni subiective 2. Această reprezentare ne dezvăluie „structura ascunsă” a datelor. Cu cât obiectele sunt mai similare în evaluările sau preferințele subiecților, cu atât distanța dintre ele
[Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
evaluările sau preferințele subiecților, cu atât distanța dintre ele pe hartă va fi mai mică și, cu cât sunt mai diferite în termeni de similaritate sau preferințe, cu atât pozițiile lor pe hartă vor fi mai îndepărtate. Pentru construcția hărții perceptuale a unei mulțimi de obiecte, tehnica folosește ca punct de plecare proximitățile între obiecte.Proximitatea dintre două obiecte funcționează ca distanță între obiecte și este o valoare numerică indicând cât de similare sunt obiectele în percepția subiecților sau cât de
[Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]