510 matches
-
Jordan, „Universitățile” lui Maxim Gorki ș.a. Traducerea povestirii Ai comis o crimă? de Luigi Pirandello, rubricile „Note de artă” (ținută de N. Pora), „Note în marginea actualității” și mai ales cea intitulată „Măști, culise, reflectoare”, conținând însemnări și articole foarte percutante, nu o dată polemice, pe teme teatrale și cinematografice (între semnatari remarcându-se Gaby Michailescu), completează sumarul unei reviste care se distinge prin vivacitatea ei. Alți colaboratori: Eugen Boureanul, Alexandru Talex. I.M.
POLITICA VREMII. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288874_a_290203]
-
literari din generații diferite au fost solicitați să alcătuiască un top al celor mai valoroase / influente zece romane românești ale secolului al XX-lea. Printre punctele de interes din agenda redacției s-a numărat și dezbaterea pe marginea canonului, eseuri percutante publicând Mircea Martin (Canonizare și decanonizare) sau Gheorghe Crăciun (Valoare și canon). Rubricile totuși nu lipsesc total, dar ponderea lor e limitată. Exemple ar fi, la începuturi, „Tehno”, asigurată de Ion Manolescu (în care sunt urmărite aspecte ale culturii spațiului
OBSERVATOR CULTURAL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288503_a_289832]
-
convenționale, ale ideii de patriotism. Hispanist apreciat, N. a publicat câteva cărți ce cuprind mai cu seamă note de călătorie, vădind bună cunoaștere a culturii din America Latină, fără ca substanță lor să fie în primul rând documentara, ci mai curând un percutant comentariu de istorie a civilizațiilor: Oră Americii Latine (1971), Havana (1974), Precolumbia. Teritoriul miturilor astrale (1975). Specializat în traducerea literaturii de limbă spaniolă, el va da, bunăoară, o versiune la poemul Polifem și Galateea (1982) al lui Góngora, vădind deopotrivă
NOVACEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288492_a_289821]
-
poetul este, structural, un spirit robust, angajat în bătălii esențiale cu viața, cu propriul destin, iar filosofia disperării este pentru el mai curând un spațiu în care plonjează polemic, refuzând căderea. Verbul are gravitatea meditației morale, în timp ce concizia exprimării aforistice percutante dă forță expresiei poetice. Atitudinea tranșantă, dincolo de sentimente partizane, exprimă credința în om, poetul devenind un simbol al speranței, în cosmice reverberări. Lirica erotică a lui M. este marcată de semnul înghețului din sufletele trădate, ceea ce îndrumă spre o altfel
MILOS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288149_a_289478]
-
pentru construirea socialismului”. Combativitatea lui Geo Dumitrescu intransigentul ideolog al revistei Flacăra cu care acesta a analizat fenomenul cultural românesc pe Întreg parcursul anului 1948, după cum am arătat În cartea mea Reeducare și prigoană, va fi și mai eficientă, mai percutantă căci va veni din Însăși inima breslei. Dar să-i citim argumentația: „În cele două săptămâni scurse, secțiile de creație ale Societății Scriitorilor din RPR au luat ființă și au trecut la activitate. Atât ședințele de constituire cât și primele
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
rolul reporterului se va estompa în favoarea memorialistului. Scrisul pe care l-a desfășurat peste o jumătate de veac acest „trăpaș al condeiului” (Șt. Roll) îl poartă de la experimentele estetice ale avangardei, care vor patrona permanent libertatea frondeurului și imagistica iconoclastă, percutantă, la militantismul gazetarului și la succesele unei vedete în presa de mare tiraj. Efigia literară aparține desigur reporterului, sustras deliberat beletristicii pentru a-și exploata vocația, creându-se pe sine în cadrul unui gen în resurecție, emancipat de la frontiera literarității și
BRUNEA-FOX. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285887_a_287216]
-
Sigur că, În contrapartidă, România a avut parte de conflicte cu importante țări din Vestul european, dar până la urmă cred că am mizat bine. Vladimir Tismăneanu: Și eu cred că am mizat bine. M-aș referi la un articol foarte percutant și subtil al lui Ilie Șerbănescu din revista 22, din care aș subscrie la fiecare rând, dar nu știu dacă și la concluzie, aceasta fiind că mizând pe ambele direcții riscăm să nu ne ținem de nici una. Eu cred că
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
și Dario Fo și Saramago, ambii laureați ai Premiului Nobel pentru literatură, au Început să-și modereze pozițiile de susținere a sinistrului dictator din Cuba. Ajungem și la discuțiile cu prietenul nostru Leonard Oprea, care a scris câteva eseuri foarte percutante pe tema antiamericanismului, În care lega - În direcția pe care o vedem și În articolele istoricului israelian Robert Wistrich sau ale lui Paul Berman și Alain Finkielkraut - totalitarismul comunist de cel comunist și islamic. Mircea Mihăieș: Avem deci trei extreme
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
acolo, ca și în Anglia lui Eduard I sau Spania lui Fernando al VII-lea, ca în multe alte regimuri totalitare din istoria umanității, nu s-a înțeles necesitatea dialogului cu alteritatea. Iudaismul, alături de elenism, era și este cea mai percutantă forță de civilizație a unui popor împrăștiat între alte popoare. Cu acte de excepție ale legislației medievale, precum cel acordat de Bela al IV-lea în anul 1251, nu înflorește o societate, cu atât mai puțin un regat. Nimic nu
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
prin cătarea altei puști. Brusc, victima devine agresor și agresorul victimă, într-o succesiune parcă fără sfârșit. Cum lesne se poate observa, narațiunea realizată prin schimbarea bruscă a perspectivei mizează pe o surpriză autentică, prin nimic anunțată anterior. Scurtă și percutantă (generatoare de intense bucurii intelectuale), această povestire se pretează mai mult limbajului publicitar sau prozelor foarte scurte, harmsiene. Descriptivul și portretistica își pierd mult din importanță, la rigoare putând fi eliminate. Modificarea percepției psihologice. Urmând logica deja amintită a contrastului
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
etc. Ce anume poate fi folosit ca citat? Vă propunem o metodă foarte simplă de verificare: dacă citatul ales poate fi transpus în stilul indirect, mai bine nu îl dați. Înseamnă că e banal, imprevizibil. Citatul trebuie să fie scurt, percutant, surprinzător și, pe cât posibil, intraductibil: „Intelectualii e fără snagă”. Un dezacord, o răbufnire temperamentală sau un cuvânt folosit greșit transformă citatul într-un element de portret. Spune ceva despre nivelul intelectual al persoanei citate. Simplu de realizat, stilul indirect implică
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
Totul începe cu un chapeau dinamic, expresiv, intens, de tipul acroșajului. Mult mai important în reportaj este atacul. Cum spuneam și în alt capitol, el poate fi realizat printr-o multitudine de procedee: o imagine puternică, o constatare simplă și percutantă, o scenă în mișcare. Important este locul și descrierea sa. Chiar dacă începem cu o întâmplare, cu o scenă vivantă, tot la descrierea locului vom ajunge. Urmează introducerea personajului, cu tot ce înseamnă acest lucru: elemente de portret, descrierea ambientului casnic
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
sugestii de bună-credință și alta este ca cineva să-ți arunce disprețuitor textul la coș, punând sub semnul întrebării talentul și priceperea ta în ale scrisului. Cu argumente mărunte sau inventate, orice se poate demonstra: că nu scrii coroziv și percutant ca Pamfil Șeicaru, că stilul tău e vetust, că Geo Bogza a publicat un text mult mai interesant despre subiectul abordat de tine etc. Fără a dramatiza și evitând tonul agresiv, tânărul poate cere șefului să-și motiveze nepublicarea articolului
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
întunecă. Ea rosti șovăitor: - Cred că știu ce urmărești. Dar n-ar ajunge la o temperatură prea mare? Valorile pe care le obții sunt incredibile. - Putem folosi o baterie miniaturală, nu una de mărime normală. În fond, este doar capsa percutantă. Motivul pentru care temperatura ar fi atât de înaltă este că în interiorul unui soare nu există tuburi de reglaj, astfel că mediul adecvat apare doar din loc în loc în spațiu, rezultând un soare de tip Nova-O. Cu o baterie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85100_a_85887]
-
alt exemplu, că la cincisprezece ani fusese admis student în anul întâi la Columbia. Da, mă refer la Seymour, mi-a răspuns doamna de onoare. Cu ce se ocupa înainte de a intra în armată? Din nou m-a fulgerat acea percutantă intuiție că femeia știa mult mai multe despre Seymour decât lăsa să se înțeleagă. Părea să știe perfect că, înainte de a se înrola, Seymour predase limba engleză - că era profesor universitar. Un profesor. O clipă, uitându-mă la ea, am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2217_a_3542]
-
băiat. Uitându-se la Sheba din cap până în picioare, acest tovarăș - cred că era James Thornham - i-a anunțat pe toți, cu o voce sardonică, că profesoara lor avea „țâțe mici“. Iar în timp ce clasa își exprima satisfacția în fața acestei observații percutante, un alt băiat s-a urcat pe una dintre mesele de lucru și a început să scandeze: — Arată-ne țâțele! Se pare că aici s-au lovit de o replică batjocoritoare din partea unora dintre colegele de clasă care i-au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2321_a_3646]
-
Mulțimea creștea, țipetele ei deveneau tot mai tari, armele tot mai puternice. Ce mai eram după toate astea decât niște câini amărâți, care-și trăiseră traiul? Noaptea și călăul ne așteptau pe toți. Vocea lui căpătase un ton tulburător, ritmic, percutant. — Ne-au spânzurat, ne-au împușcat sau ne-au înjunghiat. Un ultim pahar, o ultimă țigară, un ultim râs - doar atât ne-au mai permis. Dar asta nu ne-au putut interzice: să fim prieteni. E ceva ce rămâne veșnic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
naratologică, mă întreb câți dintre scriitorii contemporani își mai pun, intim, această problemă „depășită“... Romanul lui Ioan Lăcustă lasă un gust amar: asiști la derularea unui Text real, care te văduvește de iluzii. Extrem de bine scris, susținîndu-și „tezele“ prin anecdotic percutant, sfîșietor și nu rareori ironic, uman până-n măduva oaselor, pare, în peisajul actual, o vioară într-un cor de schelălăieli.
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
ce își merită pe deplin numele de antologie. Și, după ce îmi voi cere, încă o dată, iertare tuturor celor pe care, din motive de spațiu tipografic, nu i-am pomenit, nu pot să nu aduc în discuție grafica excelentă, subtilă și percutantă, în deplină consonanță cu jocul sclipitor al cuvintelor. Deci se cuvine, deși la sfârșit nu și în ultimul rând, un semn de admirație față de realizatorul desenelor: Mihai Catruna. închei extrem de succinta prezentare a celor care prin cuvânt au zidit această
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
ca fiind plecată cu sorcova. Și Încă multe altele ați fi putut afla din extrem de bine informata Gazetă de centru care, În ciuda eforturilor depuse de autorități, n-a putut fi scăpată de la distrugere. Voi Încheia, citând În Întregime scurtul și percutantul material aflat În cadrul rubricii Puncte de vedere. Este vorba, În esență, despre o povestire-eseu În care autorul Încearcă, folosind mijloacele oferite de arta prozei, dar și de cea a cugetării adânci, să ne sugereze zădărnicia luptei umane cu existența, condiția
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
taxiul avea să devină pe loc rufăria murdară a zilei de ieri. Lui Tom îi făcea plăcere să stea de vorbă cu Harry, pentru că Harry era un ins simpatic și deschis, un om a cărui conversație vioaie era atât de percutantă și de plină de contradicții extravagante, că nu știai niciodată ce urmează să îi iasă din gură. Când te uitai la el, nu era decât un homosexual newyorkez îmbătrânit, ca atâția alții. Toată pălăvrăgeala de suprafață era calibrată pentru a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
ale vieții cotidiene și o ciudată apariție reflexivă a verbului a întrebuința, al cărei efect este obiectualizarea jucătorului, produs economic. În limbajul scris al reporterilor sportivi se adaugă și sugestia disciplinei militare, știrea sportivă (care ar trebui să fie alertă, percutantă, sintetică) are toate datele unui tipic proces-verbal: pentru a presta, sportivii trebuie să activeze: “fotbaliștii români ce activează în străinătate” alături de a însufleți, a grăbi, e comparabilă cu aceea a unei întregi serii de verbe (derivate) care contrag locuțiuni: a
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
păstra într-o atitudine de respect și considerație față de oricare autor, formulându-și părerile în mod academic”, altitudine observabilă și în cărțile sale, dintre care Pan M. Vizirescu citează O viziune românească asupra lumii, cu investigații folclorice, profunde, original interpretate, percutant redate; când postfațatorul amintește de monografia “închinată lui Anghel Demitriescu, mare cărturar, critic și analist, care a avut însă o întelegere greșită asupra lui Eminescu, ceea ce poate l-a trecut în rândul scriitorilor uitați“, știut fiind că vânturile, furtunile se
Amintiri ?ns?ngerate by CONSTANTIN N. STRACHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83873_a_85198]
-
și lucrările lui Michel Djerzinski În comunitatea științifică internațională. Hubczejak era și mai puțin un filozof original și profund; a știut Însă, prefațând și comentând volumele Meditație despre entrelac și Clifden Notes, să prezinte gândirea lui Djerzinski Într-o formă percutantă și În același timp precisă, accesibilă marelui public. Primul articol al lui Hubczejak, Michel Djerzinski și școala de la Copenhaga, este, În ciuda titlului, construit ca o lungă meditație pe marginea frazei lui Parmenide: „Actul gândirii și obiectul gândirii sunt una.” În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
mărșăluind în pas de paradă, ridicînd brațele în salutul hitlerist, urlînd slogane și agitînd flamuri cu cruci încîrligate, arzînd cărți ori oameni. Nu atît puterea de a demonstra, cît puterea de a arăta opune ideea de vivacitate celor mai puține percutante decît ea. Căci ea nu instruiește, ci împătimește. Pentru cel care o află, "ea vorbește", căci se raportează la o persoană ori la un obiect familiar în mod direct, intens. Aceste calități o fixează în memorie și fac să fie
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]