17,849 matches
-
își creează singur un cerc, al cărui centru este. La distanță egală de naționalismul primar al lui Ceaușescu și de internaționalismul sovietic, de logica sângeroasă a conflictelor armate și de cea strâmbă a războiului rece, el dezvoltă alte și alte perechi de termeni opuși, pe care îi respinge apoi cu aceeași satisfacție a neînregimentării. În plan literar, se delimitează atât de scriitorii angajați, "pe linie" (Adrian Păunescu, Titus Popovici, Dinu Săraru), cât și de cei evazioniști, evoluând în propria operă ca
"Scrisori către bunul Dumnezeu" by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Imaginative/11904_a_13229]
-
scorbura lor încă nu ieșim, Atâta mai știu...! CONTRAST O despărțire într-un colț Lacrimi și țipete Cineva urăște pe cineva Acolo întind mână câțiva orfani. Altul cumpără o floare Un tânăr fără speranțe bea alcool Într-un colț o pereche se sărută O alta cumpără un coșciug. Un străin în spate mă-ntreabă Cât costă biletul? Intrând în teatru, mă gândesc Cât de nedreaptă este viața... VIS SAU REALITATE L-am întâlnit atunci, când mai puțin îl așteptam Nicicând nu
POEZIE ALBANEZĂ DIN KOSOVA VALMIRA B. SEJDIU de BAKI YMERI în ediţia nr. 2022 din 14 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380660_a_381989]
-
luate-nseamă/ Din când în când, cu-aceeași teamă,// Când soarele-n nehotărâre/ Trece mereu ca o târâre/ Pe bolta cerului ce are/ Și coborâre și-nălțare...// Atunci întreb: “Cine m-anină,/ Firavă sfoară de lumină,/ La oiștea din Carul Mare,/ Pereche Stelei Călătoare?” (Steaua călătoare) Iubirea intră și ea în rezonanță cu întreg Universul: “Prin aerul de zgură, cu străluciri stelare,/ Doi îngeri duc pe aripi zăpada unui vis,/ Închisă cu credință în amfore de aur/ Spre două constelații din Marele
MUNTELE DIN VIS AL DOMNIŢEI NEAGA de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1953 din 06 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380693_a_382022]
-
EXTAZ A mai trecut un ceas și încă un an,prin suflet pustiit și nud Se stinge focul din gropan,speranța muta ,nu o mai aud. La mijloc,între două lumi stau veghe,cu brațele întinse, Să prind a inimii pereche,s-o înfior de doruri,necuprinse. Rugat-am zeii toți cu lacrimi,chemând în gând imagini, Să domolească a firii pătimi,și-n cartea vieții să-mi mai pună pagini. Căci s-au scurtat de astepare și visuri efemere. S-
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380686_a_382015]
-
AGONIE ȘI EXTAZA mai trecut un ceas și încă un an,prin suflet pustiit și nudSe stinge focul din gropan,speranța muta ,nu o mai aud.La mijloc,între două lumi stau veghe,cu brațele întinse,Să prind a inimii pereche,s-o înfior de doruri,necuprinse.Rugat-am zeii toți cu lacrimi,chemând în gând imagini,Să domolească a firii pătimi,și-n cartea vieții să-mi mai pună pagini.Caci s-au scurtat de astepare și visuri efemere.S-
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380686_a_382015]
-
și extaz.... XV. O ZI DE VARĂ, de Edi Peptan, publicat în Ediția nr. 1767 din 02 noiembrie 2015. O ZI DE VARĂ Stropi de roua-n zori de zi Se preling ușor,pe frunze, Strecurandu-se în vii, Vin perechi de buburuze. Soarele în jos trimite Raze calde de lumină. Musculițe mii,dar uite! Vine-n zbor și o albină. Zumzet,zgomote și triluri Umplu aerul în jur, Păsările trec în șiruri Și un nour,ca un fur. La amiaz
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380686_a_382015]
-
locul, Ies fapturi ca să înoate. Vinticel de miazănoapte Se porneste-ncetisor, Răcorind a zilei șoapte Și aducând un norișor. Citește mai mult O ZI DE VARAStropi de roua-n zori de ziSe preling ușor,pe frunze,Strecurandu-se în vii,Vin perechi de buburuze.Soarele în jos trimiteRaze calde de lumina.Musculite mii,dar uite!Vine-n zbor și o albina.Zumzet,zgomote și triluriUmplu aerul în jur,Păsările trec în siruriSi un nour,ca un fur.La amiaz' se lasă foculRaspindit
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380686_a_382015]
-
destul de repede (apare deja în textele cronicarilor). Pușcărie și pușcăriaș sînt termeni simțiți azi ca popular-familiari, folosirea lor implicînd o foarte ușoară notă ironică și depreciativă (destul de redusă în cazul lui pușcăriaș). Articolele din presa actuală par să folosească această pereche lexicală cu măsură și doar din nevoia de variație stilistică, introducînd o marcă a perspectivei deținuților înșiși. Citatul următor ilustrează trecerea de la oficial la informal, de la perspectiva exterioară la cea interioară, prin selecția sinonimelor: "Situația de la Penitenciarul de maximă siguranță
Închisoare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10256_a_11581]
-
pus să vorghiești " dragu' lu' mami, îl apostrofează soacră-sa împingându-l cu piciorul... Este ora 18 și vreo jumătate, iar pe Etno Tv apar imagini cu Irina Loghin dansând cu Fuego în ritmul unei melodii interpretată de ambii. Ce pereche, ce... Fain - bravo lor! Revizie tehnică, sau nu: rapid înapoi pe Antena 3, fiindcă vorbește domnul președinte Traian Băsescu: - Avram Iancu nu țipa, ci făcea!, trimite domnia sa o săgeată spre șeful PSD-ului. Dar nimeni nu mai stă să asculte
Caiele și potcoave de la "CNSAS" - S.A. by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10265_a_11590]
-
de pe aici Îl acorda din tot sufletul atât animalelor cât și legii. Să nu credeți cumva că o Întâlnire de acest fel cu „grizzly”, lupul sau caribou, s-ar petrece la fel. Atenție deci! În mica rezervație naturală erau multe perechi de cetățeni de toate vârstele, dotați cu tot necesarul, pentru captarea și vizualizarea peisajului. (nefiresc Însă, lipseau copii, poate din teamă!) Nu pot să nu amintesc pescarii, mereu prezenți, cu tolbă plină, dar nu și cu peste! La mică distanță
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
prin coridoare strâmte, depășim locul probabil al orgii, mergem mai departe, ne săltăm pe scărițe de lemn în gânguritul cohortelor de porumbei ce-și au aici cuiburile, cu scopul de a ajunge să vedem cele două clopote vechi, numite după perechea imperială canonizată de catolici - Heinrich al II-lea și soața sa Kunigunde. Ajungem la primul nivel. Aici, tronează Heinrich, un clopot mare, de bronz, acordat pe sunetele mi și do diez. Unul din secretele construcției clopotelor e următorul: o bucată
O poveste cu clopote by Dan Dediu () [Corola-journal/Journalistic/10297_a_11622]
-
accentuarea pe penultima silabă. Masculinul corector are în DEX accentuarea pe penultima silabă (cu variantă pe silaba finală). Ultimele două cuvinte au căpătat - mai ales în jargonul informatic modern - omonime parțiale cu sens obiectual. Se specializează astfel un masculin (cu pereche feminină), de denumire a unei funcții sau profesii umane (un director, un corector - niște directori, niște corectori; o directoare, o corectoare) - diferențiat de neutrul instrumentului, al cărui plural are accentul doar pe silaba -tor/-toa: un director / niște directoare; un
Editór / edítor by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10349_a_11674]
-
creier neutilizată până acum... Sigur că la un psihosociolog de incontestabila sa valorare, și având în vedere permanenta suprasolictare profesional-bahică a întregului său sistem neurovegetativ, aproape că te poți aștepta la orice considerații... Dar, de-aici și până la a confunda perechea Cornel Nistorescu-Adrian Ursu (Realitatea Tv), cu simpaticul tandem Romică Țociu-Cornel Paladeeeee (Național Tv)... Mare și aproape revoltătoare răsturnare de valori bulucite prin micul ecran spre telespectatori... - Dragu' lu' mami, îi zice soacră-sa, cât de cât speriată, nu vrei să
Dosare jumulite by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10362_a_11687]
-
adus aminte de copilăria mea, când o iarnă întreaga am mers la școală în pantaloni scurți din doc, albaștri, în opinci și cu ciorapi "mercerizați" de care purtau femeile, deoarece mama mea nu a avut bani să-mi cumpere o pereche de pantaloni, așa de rău ajunsese că chiaburoaica. Pe vremurile acelea nu mă simțeam rușinat să merg așa la scoala iarnă, chiar dacă unii copii râdeau de mine , dar în fața marelui Bartolomeu parcă nu m-am simțit în largul meu. Ghicindu
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
al morții? 1038. Minciună este unicul adevăr cunoscut! 1039. Care stradă nu-și are pașii ei și care pași nu-și au lumea lor? 1040. Îmbrățișarea este mântuirea prafului stelar din noi. 1041. Divinul din noi își cere sufletul său pereche. 1042. Prin Cuvânt și Dumnezeu am facut legământul cu țărâna din noi pentru care ne-am născut spre a putea muri. 1043. Nimeni nu poate pierde nimic în această lume în afară de iluzie fiindcă marile iubiri îl vor însoți mereu. 1044
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
se desfac din coaja Precum stânjeneii Plantați pe linia orizontului descrescător. În nume propriu Dau alertă maximă Și ...vin contrabandiștii de aur Cu podiumul de premiere la subsioara. Nu dau replică În ziarele cu fiare ucise în lupta inegala! În perechi perfect comestibile Peștii cinei de taină fac volute Prin burtă corabiei militare. Tragem linii franțe În cretă asfaltului. Desenăm din memorie Nuntă universală și... Alaiul asta ne urmărește pas cu pas, Inima lângă inima, Prin toată palestra grecească. Și ...ploua
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
-ți spun că sunt pe lume inimi mult mai neînduplecate decât iubirea, dar măruntaiele zării murirea îmi urlă, nesătula de rătăcirea fără sfârșit. Aș fi vrut să-ți spun că sunt pe lume Învrăjbiri martirizate mai mult decat iubirea, dar perechi de valuri izbesc fără cruțare oglinzile cerului durut în rugăciune. Aș fi vrut să-și spun că sunt pe lume înjunghieri mult mai închipuite decât temnița fericirii poetului însingurat monstru zămislit în pântecul cerului. Aș fi vrut să-ți spun
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
veșminte de in curat și înfățișați, îmbrățișați, în fața unui Dumnezeu trist și blând. Care, firește, îi iartă cu "mila-I dulce". "Nemernicia blândului păcat" se spulberă ca puful păpădiei, îngerii păzitori și dracii complotiști se evaporă, rămâne pe scenă numai perechea primordială, adamică, scăldată în raza înțelegătoare a ochiului divin. Sufletul "din carne scos" își găsește pacea pe un altar sui-generis, "de carne, uns cu-aromele luminii"... Într-unul din cele mai frumoase poeme ale volumului, mâna prelungă a Creatorului e
Îngerul jongler by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10617_a_11942]
-
adus aminte de copilăria mea, când o iarnă întreaga am mers la școală în pantaloni scurți din doc, albaștri, în opinci și cu ciorapi "mercerizați" de care purtau femeile, deoarece mama mea nu a avut bani să-mi cumpere o pereche de pantaloni, așa de rău ajunsese că chiaburoaica. Pe vremurile acelea nu mă simțeam rușinat să merg așa la scoala iarnă, chiar dacă unii copii râdeau de mine , dar în fața marelui Bartolomeu parcă nu m-am simțit în largul meu. Ghicindu
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
al morții? 1038. Minciună este unicul adevăr cunoscut! 1039. Care stradă nu-și are pașii ei și care pași nu-și au lumea lor? 1040. Îmbrățișarea este mântuirea prafului stelar din noi. 1041. Divinul din noi își cere sufletul său pereche. 1042. Prin Cuvânt și Dumnezeu am facut legământul cu țărâna din noi pentru care ne-am născut spre a putea muri. 1043. Nimeni nu poate pierde nimic în această lume în afară de iluzie fiindcă marile iubiri îl vor însoți mereu. 1044
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
se desfac din coaja Precum stânjeneii Plantați pe linia orizontului descrescător. În nume propriu Dau alertă maximă Și ...vin contrabandiștii de aur Cu podiumul de premiere la subsioara. Nu dau replică În ziarele cu fiare ucise în lupta inegala! În perechi perfect comestibile Peștii cinei de taină fac volute Prin burtă corabiei militare. Tragem linii franțe În cretă asfaltului. Desenăm din memorie Nuntă universală și... Alaiul asta ne urmărește pas cu pas, Inima lângă inima, Prin toată palestra grecească. Și ...ploua
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
-ți spun că sunt pe lume inimi mult mai neînduplecate decât iubirea, dar măruntaiele zării murirea îmi urlă, nesătula de rătăcirea fără sfârșit. Aș fi vrut să-ți spun că sunt pe lume Învrăjbiri martirizate mai mult decat iubirea, dar perechi de valuri izbesc fără cruțare oglinzile cerului durut în rugăciune. Aș fi vrut să-și spun că sunt pe lume înjunghieri mult mai închipuite decât temnița fericirii poetului însingurat monstru zămislit în pântecul cerului. Aș fi vrut să-ți spun
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
și scriitori bisericești, vol. 30, Edit. IBMBOR, București, 1998, p. 79. footnote>. Referitor la acest lucru, și Sfântul Chiril al Alexandriei, în comentariul său la cartea Facerii, vorbind despre Rebeca, spune că, încă înainte de durerile nașterii, cât avea în pântece perechea celor ce se vor naște din ea (Iacob și Esau — n.n.), purta cu greutate lupta între ei și vedea în ei mușcăturile morții, întrucât embrionii se ciocneau prin salturile lor nepotolite<footnote Sf. Chiril al Alexandriei, Glafire la Facere, cartea
Avortul – rana de moarte a iubirii. In: Theologos by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/118_a_180]
-
p. 47. footnote>. Consecințele psihice ale avortului provocat se răsfrâng și asupra familiei, după părerea Mariei Peeters, și se manifestă prin violența asupra copiilor, la care se adaugă și violentarea femeii de către bărbat. Studiile nord - americane arată că 80% din perechi se despart după săvârșirea avortului, acest fapt datorându-se reproșului și urii apărute față de partener<footnote P. Stössel, op. cit., p. 118. footnote>. În urma acestor studii, s-a constatat că uneori tensiunea din cadrul cuplului poate apărea datorită refuzului mamei de a
Avortul – rana de moarte a iubirii. In: Theologos by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/118_a_180]
-
ducem cu grijile zilei de mâine, în curând nu mai sunt lemne de încălzit și nici petrol pentru lumină. Sunt seri în care dormim în frig cumplit. Mai ales copiii au mai mult de îndurat. Mama, în vrednicia ei fără pereche se ostenește ca noi să avem pe cât se poate strictul necesar. Printr-un soldat ardelean ne vine vestea cu o scrisoare, că bunul și iubitul nostru bunic a trecut din viață. Era anul 1917, primăvară, când l-a doborât moartea
Muzicieni români în texte și documente (XXIV) by Viorel Cosma () [Corola-journal/Science/83191_a_84516]