337 matches
-
îl văd eu pe cel-care-pleacă într-o corabie cioplită dintr-un stejar prăvălit de însuși călătorul care-a cosit pădurea, un nebun care moare, un străin în lumi străine, obligat la a trece în renunțare pentru a obține veșnicia, un peregrin etern, un mare adept al divinității tinzând să obțină inițierea prin renaștere, cu drept la o nouă viață, la un nou avatar. Precum Elis a lui Trackl, Zarathustra a lui Nietzche, Vieru călătorește veșnic, în moartea care naște prin sacrificiul
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
tăioasă a vânturilor, o corabie care a izbutit, totuși, să vină spre noi. Dar în cea de a doua, care marchează și debutul dumneavoastră scenic? Piesa se numea, de fapt, „Încotro, dragul meu rătăcitor?“. Am încercat să vă propun un peregrin prin lumea lui lăuntrică, dar și prin lumile colindate. Să invoc spiritul lui necontenit însetat de armonii, rătăcirea lui nu în neant, ci datorată neastâmpărului de a investiga lumile din sine și din preajmă. Citindu-1 prin operă, am căutat să
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
1837 descindea în București Ion Codru Drăgușanu: „Iacă-mă în Babilonul României. Nu-ți scriu figurativ, ci deplin în sens leterale. Aici e amestecul limbilor, aici contrastul porturilor și combinațiunea cea mai bizară den toate.“ O vie întipărire îi produc „peregrinului“ varietatea și policromia costumelor: „giubeaua turcă, ișlicul armenesc (o căciulă cât ciubărul de mnel sur, numită în batjocură tombatera), apoi ceacșirii scarlatini [= roșii] rivalizează cu dulama circaziană, atila maghiară și fracul germano-franc, nu arar căptușit cu atlas roșu. Tot așa
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
uitat să mă recomand./ Sunt Peter Schlemihl". Referiri directe la atmosfera politică a vremii par să lipsească, dar blazarea, amprenta morții care apar peste tot nu pot să nu fie puse-n legătură și cu contextul social-politic. În Document, interogația peregrinului e oarecum mai directă: "și întreb respectuos, prescurtat, cu onor,/ pe planetă tirania mai trimete oamenii la abator?" Enumerația în contrapunct este ironică, amară. Atitudinea e jucată și în fond tragică, dincolo de burlescul pe care pare să-l inspire. Tabloul
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
care mi-a pus atunci în brațe un teanc din numerele buletinului Mitropoliei Olteniei în care apăruseră, în serial, o serie de narațiuni stranii, surprinzător de bine stăpânite literar, despre schiturile de pe Valea Oltului. Și astăzi consider aceste povestiri ale "peregrinului Apter" nu numai drept o reușită de vârf a scriitorului, dar, mai important cred, drept probe de rafinament hermeneutic și de întrețesere subtilă a unor teme profunde de meditație creștină cu sclipiri interpretative ale artei icoanei de adâncimea și intuiția
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
Vasile Voiculescu de Liviu Grăsoiu 1977, Introducere în opera lui Vasile Voiculescu de Elena Zaharia-Filipaș, 1980, V. Voiculescu interpretat de...antologie de texte alcătuită de Rodica Pandele, în 1981, V. Voiculescu în orizontul tradiționa- lismului de Mircea Braga, V. Voiculescu peregrin prin veac de Marius Pop și Pe urmele lui Vasile Voiculescu (Florentin Popescu), Gânduri Albe, alcătuit de Victor Crăciun, în 1984, V. Voiculescu și lumea lui, 1993, poeziile religioase Călătorie spre locul inimii, adunate de Radu Voiculescu, în 1994, volumele
Academia b?rl?dean? ?i Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83084_a_84409]
-
literaturii române de la început până azi, Editura Eminescu, București, 1981 Plămădeală, Acad. dr. Antonie, Rugul Aprins, Sibiu, 2002 Pop, Delia, De la comunicare la cuminecare. Dimensiuni ontice în opera lui Vasile Voiculescu, Editura Umbria, Baia Mare, 2002 194 Pop, Marius, Vasile Voiculescu peregrin prin veac, Editura Litera, București, 1984 Popescu, Florentin, Pe urmele lui Vasile Voiculescu, Editura Sport—Turism, București, 1984; ed. II—a, revizuită și adăugită, Biblioteca Județeană „V. Voiculescu"—Buzău, Buzău, 1996 Popescu, Florentin, V. Voiculescu și lumea lui, Editura Colibri
Academia b?rl?dean? ?i Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83084_a_84409]
-
era ridicat regele germanic cu ocazia ceremoniei de urcare pe tron. Pecetluită (ceramică). Desemnează fabricarea de obiecte din pămînt ars prin turmarea realizată în atelierele unor olari care imprimau numele firmei lor pe fundul vasului cu ajutorul unui sigiliu, (lat. sigillium). Peregrin (statut). Statut al locuitorului de condiție liberă trăind în Imperiul Roman, dar fără nici un drept politic și civil în afara cetății sale. Pictografică (scriere). Cea mai mare parte a reprezentărilor gravate pe ceramică au o valoare decorativă. Dar, în anumite cazuri
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
cu deosebire adecvarea: "intervențiile sale critice se disting printr-o voită aplicare la obiect, prin pătrunderea faptelor literare până la infrastructura lor intimă, printr-un refuz net dat speculațiilor de orice fel." Și această frumoasă caracterizare finală: El este un împătimit peregrin, plăcându-i să rătăcească în universul cărților ce-l atrag, delectându-se (ca un degustător rafinată cu frumusețile pescuite, dar asta, am spune, după socoteli și capricii de poet, iar nu la un mod metodic și cu atât mai puțin
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
Christos când urca Golgota este de origine incertă, având trei posibile surse: mitica budistă, posibila identificare cu Josephus Cartaphilus (aprodul lui Pontius Pilatus) sau cu Malchus, personaj din misterele religioase ale catolicismului medieval, sau, cel mai probabil, mit oriental despre peregrinii arhaici penitenți, trecut prin filtrul unei ideologii eclesiastice medievale 881. Dayan îl definește pe Ahasverus "un fel de anima mundi, de Spirit al Lumii", dar "mult mai simplu și mai profund. Pentru că, în realitate, Ahasverus poate fi oricine dintre noi
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
cf. lat. vitellus.i s.m. "viteluș; gălbenuș de ou"). X xant(o)- "galben" (cf. gr.ξανθός, -ή, -όν adj. "galben"): med. ro. xantelasmă s.f. (cf. fr. xanthélasma s.f.; en. xanthelasma); xen(o)- "străin" (cf. gr.ξένος, -η, -ον adj. ,,străin, peregrin"): xenon 133; med. ro. xenogenic adj. (cf. fr. xénogénique, adj.; en. xenogeneic); xer(o)- "uscat, uscăciune" (cf. gr. ξηρός,-ά, -όν adj. "sec; desecat"): med. ro. xerosis s.n. (cf. fr. xérosis s.m.; en. xerosis); xif(o)- "vârf de sabie, apendice
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
glisanți că inelele planetei Saturn și Îți strig: Împărate! Adică-Doamne de Împărate Adică-Împărate cu Primăvară Adică-Împărate cu Desprimăvărarea spune-mi ce fel de agrafa În părul dulce-amărui al prințesei CALIOPE ești? ,,Loviți-mi noaptea-n poartă cu doctorul Khayyam Voi, peregrini cu mintea În reverii astrale Niște povești cu muze pentru trăsniți mai am Și pentru-un chef sălbatec o mână de parale Mai amăgiți cu vorbe potrivnica năluca Magia altruista să spumege-n pahar Nu mă uitați prieteni Îndurerați de
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
tovarăși de drum poeți și locuri devenite aproape mitice pentru ieșeni. De data aceasta portretul sau cu tuse inegale și-l pune În deschiderea cărții, ca un clinchet de pahare pline: ,,Loviți-mi noaptea-n poartă cu doctorul Khayyam/ Voi, peregrini cu mintea În reverii astrale/ Niște povești cu muze pentru trăsniți mai am/ Și pentr-un chef sălbatec o mână de parale”. Bătând la poarta cărții sale, deschizând-o larg și intrând, vom descoperi un Alexandru Tăcu de pe Valea Zeletinului
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
stepele Rusiei, din pădurile Moraviei sau arșița Anatoliei, s-au ciocnit fără oprire în numele celui mai puternic. Destinele prinse între iataganul turcesc, tunul muscal și baioneta austriacă au devenit de nevoie destine de pelerin, de pribeag în calea furtunii. Printre peregrinii veacului avea să se numere și un om rămas în istorie ca un monah desăvârșit, un mare erudit, traducător de mare înzestrare, povățuitor și păstor de suflete, dar mai cu seamă ca un model de personalitate umană șlefuită prin efort
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
cunoscută, acum totul e limpede. Mă duc să mă plimb prin el, aiurea, cum ar zice poetul, frumoasă seară, minunată, aer de vacanță pe sfârșite, prima săptămână de toamnă, fericirea mea e legată de cerul acesta magnific. Acum, când sunt peregrinul necunoscut, pe o uliță, undeva la capătul ei, o umbră se strecoară nu știu încotro, după ce se iscase vântul ușor din norii de pulbere albastră. În cimitirul de pe deal crucile se umflau de atâta înghesuială funebră, iar clopotele anunțau ruga
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
poetul trebuie să le trăiască departe. Numai că după ce ai plecat dincolo de țară, de casă și de pămînt printre străini întorcîndu-te, vezi țara ca un salut de lumină, casa ca o măsură a păcii, pămîntul ca o bucurie a ființei. Peregrinul nu pleacă decît pentru a se întoarce și, întorcîndu-se, învață a trăi, a spune, a face și a muri". Prin această grilă, criticul de la Paris își va manifesta excelența în perceperea poeziei. Fin ironist, va încondeia cu aplicație marxizarea lui
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
a rămas multă vreme pentru români o insulă foarte Îndepărtată. Când românii ajung la Paris, rareori merg mai departe. Câte unul se Întâmplă totuși să mai treacă Marea Mânecii. Un ardelean, Ion Codru-Drăgușanu (1818-1884), Își publică În 1865, sub titlul Peregrinul transilvan, impresii de călătorie din mai multe țări europene, incluzând și trei „corespondențe“ din Londra, datate septembrie 1840 și noiembrie 1843. Admirator În primul rând al Franței (deși le reproșează francezilor frivolitatea — stereotip des Întâlnit!), Îi apreciază și pe englezi
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
les Autres. La quête des modèles dans la société roumaine des XIXème et XXème siècles, În L’Etat des lieux en sciences sociales, Institut Français de Bucarest, ed. Alexandru Duțu și Norbert Dodille, Paris, 1993, pp. 39-48. 2. Ion Codru-Drăgușanu, Peregrinul transilvan, 1835-1844, ed. Șerban Cioculescu, București, 1942, pp. 95-105 și 205-215. 3. Cu privire la românii din America, rezum aici o cercetare pe care am făcut-o cu mulți ani În urmă: Lucian Boia, On the History of Rumanian Immigration to America
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
lui Vasile Voiculescu de Liviu Grăsoiu 1977, Introducere în opera lui Vasile Voiculescu de Elena Zaharia-Filipaș, 1980, V. Voiculescu interpretat de...antologie de texte alcătuită de Rodica Pandele, în 1981, V. Voiculescu în orizontul tradiționalismului de Mircea Braga, V. Voiculescu peregrin prin veac de Marius Pop și Pe urmele lui Vasile Voiculescu (Florentin Popescu), Gânduri Albe, alcătuit de Victor Crăciun, în 1984, V. Voiculescu și lumea lui, 1993, poeziile religioase Călătorie spre locul inimii, adunate de Radu Voiculescu, în 1994, volumele
Academia bârlădeană și Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/783_a_1506]
-
Istoria literaturii române de la început până azi, Editura Eminescu, București, 1981 Plămădeală, Acad. dr. Antonie, Rugul Aprins, Sibiu, 2002 Pop, Delia, De la comunicare la cuminecare. Dimensiuni ontice în opera lui Vasile Voiculescu, Editura Umbria, Baia Mare, 2002 Pop, Marius, Vasile Voiculescu peregrin prin veac, Editura Litera, București, 1984 Popescu, Florentin, Pe urmele lui Vasile Voiculescu, Editura Sport—Turism, București, 1984; ed. II—a, revizuită și adăugită, Biblioteca Județeană „V. Voiculescu"—Buzău, Buzău, 1996 Popescu, Florentin, V. Voiculescu și lumea lui, Editura Colibri
Academia bârlădeană și Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/783_a_1506]
-
găsesc nimic scris înăuntrul cărții; în fine, doar puțini, puțini dintre străini ajung să descopere slove cu înțeles în cartea ciudată. Acestei îndeletniciri Lazarus îi rezervă câteva ceasuri în fiecare zi: cu o îngerească răbdare el îi întâmpină pe toți peregrinii doritori să pătrundă taina cărții pecetluite. Și neîncetat, pentru fiecare nou-venit, îngerul are întipărit pe obraz un zâmbet de o bunătate infinită. Culmea, nu obosește niciodată, iar zâmbetul său nu e un zâmbet fals, ci unul pornit din inimă. Tresar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2289_a_3614]
-
și tu că noi din nedreptafi? Apleaca-ti fruntea rece langa-a mea, Eu nu mai am în ceruri nici o stea. Cărarea mi se pierde în pământ. Azi sunt și mane poate nu mai șanț. Mă duc în altă lume peregrin. De-acolo nu se știe de-o să vin... Mă doare mai gorune, că te las În lumea asta singur, de pripas. Dar cine știe? Poate ne-ntalnim: Eu pumn de lut, tu cruce-n țintirim...
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Vasile Posteuca () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93274]
-
în uniformă de tunariu rusesc. În 1879 am tras sortea militară, dar fără a fi apt m-am liberat și tot atunci am trecut eară în România prin pasul Predeal, tot cu susnumitul conducătoriu care era acum cu întreaga familie peregrin spre Dobrogea și s-a împământenit în comuna Topologu, plasa Hârșova, jud. Constanța, ear eu am plecat din Topologu spre Bulgaria spre a-l afla pe unchiul meu Neculae Vodă dus de acasă de prin 1820 cu femee cu tot
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
de Fantazaki a trecut în vremea lui drept "regele boemei romîne". Ioan M. Bujoreanu a lăsat un roman, Mistere de București, în gustul lui Eugène Sue, cu pasabile însemnări de epocă. I. CODRU DRĂGUȘANU Ceea ce sperie și descurajează pe cititorul Peregrinului transilvan al lui I. Codru Drăgușanu (1818-1884) este limba transcarpatică și latinizantă. Câte o frază promite sublimități: "Soarele se apropia de apus și, cu razele oblice, aurea vârful de granit prefăcut în șișt sur prin intemperiile seculare și milenare..." Așa
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
românești din bisericile Bihorului, I-II, Oradea, 1985-1986; Manuscrisele românești medievale din Crișana, Timișoara, 1986; Avram Iancu în tradiția poporului român, Oradea, 1989; Memoria vechilor cărți românești, Oradea, 1990; Însemnări pe bătrâne cărți de cult, Oradea, 1992; Vasile Sturza Moldoveanu, peregrinul transilvan, Oradea, 1993; Oradea în epoca Luminilor, Oradea, 1996; Misterioasa miniatură „Madona română” din Biblioteca Vaticanului, Oradea, 1997; Cărturari și artiști din Muntenia și Moldova, peregrini în Crișana (sec. XIV-XVIII), Timișoara, 2003. Repere bibliografice: Eugen Pavel, Florian Dudaș, „Cazania lui
DUDAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286891_a_288220]