454 matches
-
sunt inerente și nu rareori greu de trecut mai ales din punctul de vedere al mentalului colectiv. Performanța și excelența ar fi mai greu de realizat, deoarece pentru dizabil ar putea Însemna un efort suplimentar greu de realizat, iar pentru performeri un mediu nu prea propice performanței. Nici comuniștii nu și-au propus un asemenea obiectiv și nu se poate spune că egalitatea și fraternitatea nu erau principii doctrinare În viziunea lor socială. Desigur dacă pentru deficiențele somatice metoda incluzivă ar
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
and Clara în săli de cinematograf americane începând din 1978. În anii optzeci se bucură de alte forme de recunoaștere artistică, intrând în The Hall of Fame atât ca realizator de cântece (Songwriters Hall of Fame, 1982), cât și ca performer de rock and roll (Rock and roll Hall of Fame, 1985). Înregistrează cu alți mari cântăreți în scop de caritate "We Are the World" în 1985. În 1990, revista Life îl include pe lista celor mai influenți 100 de americani
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
pentru detalii într-o discuție ș.a. (Adler și Rodman, 1991). Pentru formatorul de adulți, în educația adulților este nu doar util, ci de-a dreptul necesar să-i identifice la timp și să-i abordeze în consecință pe acești „falși performeri” sau „pseudoexperți” lingvistici, care vorbesc mult și spun puțin, consumând timp din comunicare, privându-i pe alți colegi (cursanți adulți) de accesul la discuții, doar pentru că-și etalează forța comunicantă „abrazivă” și „colțuroasă”. Abilități de ascultare superioaretc "Abilități de ascultare
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
pentru detalii într-o discuție ș.a. (Adler și Rodman, 1991). Pentru formatorul de adulți, în educația adulților este nu doar util, ci de-a dreptul necesar să-i identifice la timp și să-i abordeze în consecință pe acești „falși performeri” sau „pseudoexperți” lingvistici, care vorbesc mult și spun puțin, consumând timp din comunicare, privându-i pe alți colegi (cursanți adulți) de accesul la discuții, doar pentru că-și etalează forța comunicantă „abrazivă” și „colțuroasă”. Abilități de ascultare superioaretc "Abilități de ascultare
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
implică partizan În conflictul dintre turci și frânci. Din nici o variantă nu reiese vreo luare de poziție față de conflict, atitudinea implicită fiind una de totală neutralitate. Totodată, se poate afirma că această atitudine a personajelor respective este proprie și autorilor (performerilor) și ascultătorilor piesei, reflectând poziția acestora, deoarece, Într-o asemenea baladă, simpatia publicului se Îndreaptă spre eroii Încercărilor, care le sintetizează propriile aspirații. Din aceste constatări se deduce că, În mentalitatea tradițională, turcii și frâncii reprezintă În egală măsură două
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
pot deveni adversarele tricolorilor ("Azi", 2006) Doi dinamoviști, scrimerul M. C., campion mondial la sabie și medaliat cu bronz la europene, și gimnastul M. D., medaliat cu aur la sărituri sol la CM și la sol la CE, au fost performerii anului trecut ("Azi", 2006). Adjectivul substantivizat naționala denumește lotul reprezentativ al unei națiuni în întrecerile sportive: Rapidiștii vor la națională. ("Ziua", 2007). Alte exemple cum ar fi o bucureșteană (din echipă bucureșteană), un simultan (din concurs simultan), un tricolor (component
[Corola-publishinghouse/Science/85031_a_85817]
-
ca antrenor, într-un anume fel de «clandestinitate» la care școala era obigată de către sistemul acelor vremuri. Elevii-jucători de șah cei mai performanți erau preluați de doamna Margareta Perevoznic, maestru al sportului, adevărată creatoare de mari campioni. Cu acești performeri și cu «o mână» de părinți și profesori «sufletiști» s-a început minunata tradiție a Festivalului de șah «Memorialul Mihail Sadoveanu» inițiat și organizat în fiecare vară de Școala 22. Iar participarea era deja europeană și de înalt nivel competițional
"Hran? vie pentru mintea ?i sufletul dasc?lilor" era ... directorul Laz?r Stan! () [Corola-publishinghouse/Science/83584_a_84909]
-
ca antrenor, într-un anume fel de clandestinitate la care școala era obigată de către sistemul acelor vremuri. Elevii jucători de șah cei mai performanți erau preluați de doamna Margareta Perevoznic, maestru al sportului, adevărată creatoare de mari campioni. Cu acești performeri și cu o mână de părinți și profesori sufletiști s-a început minunata tradiție a Festivalului de șah Memorialul Mihail Sadoveanu inițiat și organizat în fiecare vară de Școala 22. Iar participarea era deja europeană și de înalt nivel competițional
HRANĂ VIE PENTRU MINTEA ŞI SUFLETUL DASCĂLILOR ERA ... DIRECTORUL LAZĂR STAN!. In: ACCENTE ISTORIOGRAFICE by Claudia Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1731]
-
Este greu să ne imaginăm ceva care să fie mai important decât motivația pentru obținerea succesului în sport. Adesea, suntem tentați să afirmăm că marile performanțe se bazează pe abilități înnăscute. O privire mai atentă asupra vieții și pregătirii marilor performeri ne obligă să recunoaștem faptul că performanțele lor sunt o combinație între abilitățile fizice și dorința intensă de a fi cât mai buni. Literatura sportivă și istoriile anecdotice abundă în nume de sportivi care au excelat datorită unei puternice dorințe
TEHNICA ŞI TACTICA JOCULUI DE BASCHET by Cătălin Ciocan () [Corola-publishinghouse/Science/91611_a_92805]
-
Comisar al Poporului la Afacerile Externe, în 1918, Troțki* se gândește chiar „să închidă prăvălia”. Această voință de eliberare față de uzanțe, ba chiar de a le disprețui și încălca, a fost comună tuturor regimurilor comuniste, cu excepția fazei preluării puterii. Cum performerii comuniști făceau parte din două sisteme concurente - societatea internațională și sistemul comunist -, politica lor externă cuprinde, prin urmare, două dimensiuni. Prima, teleologică, trimite la proiectul revoluționar, la principiile și structurile sale. A doua, societală, include tot ceea ce ține de societatea
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
de ce avem un singur Mutu?", "cine se ocupă de cultura sportivului?", "de ce suferă comunicarea cu finanțatorii?", "de unde gâlceava românului cu succesul?"), spre a ajunge la pledoarii susținute: pentru așezarea valorii în prim-planul fenomenului sportiv, pentru comunicare, ca liant între performer și public, pentru obligativitatea însușirii mentalității de învingător, pentru ieșirea din mediocritate, pentru asocierea sportului cu valențele artei, inteligenței, imaginației, pentru conjugarea fericită a rezultatului cu spectacolul, în fine, pentru "o nouă revoluție" în sportul românesc: fiecare meci să se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
Stone subliniază, aparține sociologului american Erving Goffman (1922-1982). În lucrarea The Presentation of Self in Every Day Life (1959), Erving Goffman (1959/2003, 51) precizează că înfățișarea (appearence) se referă la acei stimuli care ne informează despre statutul social al performerului. În acest context, vestimentația este parte componentă a prezentării scenice a comportamentului expresiv; un "obiect" component al "feței personale" (personal front) . Într-o lucrare care valorifică conceptualizările din sociologia dramaturgică, The Social Psychology of Clothing. Symbolic Appearance in Context (1997
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
care le îndeplinesc unele "vehicule purtătoare de semne" (sign-vehicles), Erving Goffman face distincție între "atitudine" (manner) și "înfățișare" (appearance). Înfățișarea se referă la acei stimuli care informează despre statutul social al persoanei, în timp ce atitudinea transmite mesaje despre rolul pe care performerul este așteptat să-l joace. Un alt concept explicativ lansat de Erving Goffman (1959/2003, 51-52) este cel de "față personală" (personal front), identificat cu funcțiile expresive ale hainelor, însemnelor rangului, obiectelor care îl însoțesc pe performer, precum și caracteristicilor legate
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
rolul pe care performerul este așteptat să-l joace. Un alt concept explicativ lansat de Erving Goffman (1959/2003, 51-52) este cel de "față personală" (personal front), identificat cu funcțiile expresive ale hainelor, însemnelor rangului, obiectelor care îl însoțesc pe performer, precum și caracteristicilor legate de rasă, de sex, de vârstă, dimensiunea și aparența fizică, ținuta corporală, stereotipile discursive, expresiile faciale, gesturi. Prin urmare, "fața personală" se compune din markeri pe care corpul nostru îi poartă în toate situațiile sociale (E. Goffman
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
echipament sportiv; ... l) activități privind selecția, instruirea, pregătirea sportivă și realizarea de competiții sportive ale copiilor și juniorilor mici, precum și ale persoanelor cu nevoi speciale, în baza unor proiecte și programe ale federațiilor sportive naționale, cu scopul de a forma performeri și de creștere a ariei de cuprindere și practicare a sportului în mod sistematic și organizat; ... ---------- Lit. l) a alin. (1) al art. 1 a fost modificată de art. unic din HOTĂRÂREA nr. 711 din 28 septembrie 2016 , publicată în
HOTĂRÂRE nr. 311 din 20 martie 2003 (*actualizată*) privind aprobarea înfiinţării pe lângă Ministerul Tineretului şi Sportului a unei activităţi finanţate integral din venituri proprii**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/148677_a_150006]
-
exprimarea performanțială în alergările de garduri, ceea ce impune cunoștințe teoretico-metodice de specialitate or și a normelor de control, dar și evaluarea capacității de perfo ouă mari categorii de exerciții: exercițiile introductive și rciți temeinice celor ce-i învață pe viitorii performeri. Problemele prezentate în subcapitolul precedent cu privire la aspectele generale privind componentele procesului didactic, predarea învățarea și evaluarea sunt valabile și din perspectiva alergării de garduri. Aspectele particulare ale acesteia, au în vedere formele organizatorice ale predării, datorită obiectivelor specifice sportului de
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
e mulțumit. După cum vezi e foarte simplu, ca bună-ziua. Ți-am răspuns. V.P.: Ce motivație ați avut să urmați cursurile Institutului de Cultură Fizică și Sport? Ați fost profesor la Școala Sportivă din Bacău. V-au trecut prin mâini viitori performeri? Ce părere aveți despre învățământul românesc? Trecut și actual. O.G.: Episodul sportiv din viața mea trebuia să facă parte dintr-un destin destul de contorsionat, capricios. Preocuparea a apărut brusc în tulburea minte de adolescent prin clasa a noua de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
subl.n.]. "Definind rolul social că legiferarea drepturilor și a datoriilor legate de un statut dat, putem spune că un rol social va implica una sau mai multe rutine și că fiecare dintre aceste roluri diferite poate fi prezentat de performer într-o serie de ocazii acelorași tipuri de public sau unui public alcătuit din aceleași persoane" [Goffman, p.43]. 340 "Balzac semble déjà avoir progressé d'un programme d'une totalité historique vers un nouveau programme d'une totalité spéculative
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
1) mimetismul social când, spre exemplu, afișăm un zâmbet larg la întâlnirea cu o persoană pe care nu ne face plăcere să o vedem; 2) mimetismul teatral încercarea deliberată de a imita anumite acțiuni, persoane; 3) mimare parțială în care performerul încearcă să imite obiecte, situații care sunt circumscrise în cadrul situațional ca nefiind conforme cu realitatea spre exemplu, când un individ mimează că are un pistol în mână; 4) mimare în gol sau în absența relaționării cu un obiect anume spre
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
independentă. e) caracterul interactiv în comunicarea didactică presupune o acțiune bilaterală, o interinfluențare, care contribuie la confirmarea și valorizarea partenerilor în actul educativ. Din perspectiva dramaturgiei sociale, relația profesor-elev este una de influențare reciprocă, rolurile de emițător și receptor, de performer și observator se schimbă permanent. Eficiența scenariului educativ nu depinde numai de competențele și resursele profesorului, ci și de întâlnirea reușită dintre motivațiile, atitudinile, intențiile, sincronizările corporale dintre profesor și elevi. f) caracterul personalizat se referă la faptul că profesorul
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
în semn de liniștire. Din păcate, disfuncțiile sau ,,dislocările" gesturilor din viața socială, menționate de Erving Goffman, se manifestă și în comunicarea didactică: a) gesturi care țin de pierderea controlului muscular asupra propriului corp și care pot crea impresia că performerul manifestă ,,incapacitate, indecență sau lipsă de respect" (a călca greșit, a căsca în timpul unei performări, a râgâi sau a te scărpina); b) gesturi care semnifică gradul de implicare al performerului în cadrul interacțiunii (gesturi agresive, hohote de râs nepotrivite cu situația
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
muscular asupra propriului corp și care pot crea impresia că performerul manifestă ,,incapacitate, indecență sau lipsă de respect" (a călca greșit, a căsca în timpul unei performări, a râgâi sau a te scărpina); b) gesturi care semnifică gradul de implicare al performerului în cadrul interacțiunii (gesturi agresive, hohote de râs nepotrivite cu situația); c) gesturi care exprimă o ,,regie teatrală nepotrivită" (pauze stânjenitoare de vorbire)113. Prin urmare, gesturile care nu comunică ceea ce intenționează actorii educaționali sunt ineficiente și produc următoarele disfuncții: • parazitează
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
not as object) / 1. subiectul (mai curând decât obiectul), 2. materia (ca proces, nu ca obiect). În acest text Graham pune problema relevanței "acționării" (acting) în contextul artelor vizuale în funcție de îndeplinirea (performing) procedurii elementare a perceperii rețelei de relații dintre performer și perceptor care sunt simultan subiect și obiect. Ideea interdependenței reciproce dintre spectator și obiectul artistic perceput sau subiectul artist ca performer este legată de înțelegerea faptului că relația subiect- obiect apare în procesele perceptive ale spectatorului ca fiind corelată
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
relevanței "acționării" (acting) în contextul artelor vizuale în funcție de îndeplinirea (performing) procedurii elementare a perceperii rețelei de relații dintre performer și perceptor care sunt simultan subiect și obiect. Ideea interdependenței reciproce dintre spectator și obiectul artistic perceput sau subiectul artist ca performer este legată de înțelegerea faptului că relația subiect- obiect apare în procesele perceptive ale spectatorului ca fiind corelată cu procesul compozițional al artistului, relație a cărei percepție s-a schimbat odată cu dezvoltările survenite în artele muzicii și ale dansului în
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
legată de înțelegerea faptului că relația subiect- obiect apare în procesele perceptive ale spectatorului ca fiind corelată cu procesul compozițional al artistului, relație a cărei percepție s-a schimbat odată cu dezvoltările survenite în artele muzicii și ale dansului în care performerul sau performanța devin centrul lucrării, fiind executate și percepute în durata unui timp continuu (în care e generată ideea compozițională a priori executării), spre deosebire de "prezența" fără durată a operelor minimale 174. Într-un alt caz, punând în discuție diferența dintre
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]