604 matches
-
de obicei în primele zile postoperator. Urmează în ordine tahicardia paroxistică supraventriculară, tahicardia joncțională prin reintrare, flutter-ul atrial și tahicardia atrială multifocală. Tahicardia joncțională prin reintrare apărea mai precoce decât fibrilația atrială. În etiologia acestora au fost incriminate inflamația pericardului și a mediastinului, distensia atrială și hipoxemia. Fibrilația atrială rămâne una dintre cele mai frecvente complicații postoperatorii apărute după by-pass-ul aortocoronarian. Încă de la primele serii de bolnavi operați în urmă cu peste 30 de ani (71) s-a constatat o
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
-
ce reprezintă sursa emboliilor cerebrale (147, 148, 149, 150, 151). Din acest motiv, rolul chirurgului în identificarea unei zone relativ indemne a peretelui aortic pentru canulare și plasarea clampului devine important în prevenirea complicațiilor neurologice. După pericardotomie și suspendarea marginilor pericardului se va palpa cu grijă aorta ascendentă și porțiunea inițială a arcului aortic, o atenție deosebită acordând peretelui posterior al aortei ascendente (mai ușor de abordat după disecția aortei ascendente de trunchiul arterei pulmonare) care în unele cazuri reprezintă singura
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
-
risc prezenți pentru complicațiile pulmonare postoperatorii. Incidența acestei complicații este peste 2% în rândul bolnavilor operați pe cord deschis (191, 192, 193). În apariția ei au fost incriminate traumatismul direct în timpul recoltării arterei mamare interne, folosirea hipotermiei locale (gheață în pericard). Uneori nu se poate decela o cauză aparentă (194). Afectarea bilaterală a nervului frenic apărea mult mai rar, dar consecințele acestei complicații sunt mult mai severe. Acești pacienți pot necesita traheostomie și ventilație mecanică prelungită și sunt predispuși la stop
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
-
punct de vedere tehnic, abordul ventriculului stâng se face printr-o toracotomie laterală în spațiul IV intercostal stâng, bolnavul fiind poziționat în decubit lateral drept, după ce a fost intubat orotraheal și s-a introdus sonda pentru ecocardiografie transesofagiană. Se incizează pericardul prefrenic și se suspendă marginile acestuia. Se armează LASER-ul și după aplicarea unui dispozitiv de orientare a razei pe suprafața liberă a ventriculului stâng se declanșează impulsul energetic ce va perfora peretele miocardic. De regulă se realizează între 25-30
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
-
sângele țâșnește cu fiecare sistolă din ventriculul stâng. Există bineînțeles tendința naturală de oprire spontană a sângerării. În caz că aceasta nu se realizează, se obține controlul hemostazei prin aplicarea unor puncte de sutură pe suprafața epicardului cu fir prolene 5,0. Pericardul se lasă deschis, se plasează un tub de dren în hemitoracele stâng și se închide peretele toracic în straturi anatomice. S-a pus la punct însă un echipament care permite efectuarea revascularizării transmiocardice cu LASER prin toracoscopie care permite un
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
-
coronare nu sunt suficient de bine expuse, iar zona în care se va realiza anastomoza nu a fost bine stabilizată. Tehnica expunerii vaselor coronariene Pentru rotarea și poziționarea verticală a vârfului inimii se folosesc fire de tracțiune plasate la nivelul pericardului parietal. Plasarea acestora în locuri bine definite împreună cu poziția Trendelenburg și rotația mesei de operație facilitează manipularea cordului și expunerea vaselor coronariene ce urmează a fi graftate. Cu toate acestea, tracționarea firelor și presiunea exercitată asupra ventriculului stâng prin comprese
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
-
expunerea vaselor coronariene ce urmează a fi graftate. Cu toate acestea, tracționarea firelor și presiunea exercitată asupra ventriculului stâng prin comprese sau izolări pot duce la prăbușirea tensiunii arteriale dacă nu sunt instituite treptat. Plasarea firelor de tracțiune la nivelul pericardului se realizează astfel (R. Lima, comunicare personală, ianuarie, 1998, citat de ș81ț): primul fir este plasat posterior de nervul frenic, la nivelul venei pulmonare superioare stângi; al doilea fir este plasat posterior de nervul frenic la 2/3 din distanța
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
-
fir este plasat posterior de nervul frenic, la nivelul venei pulmonare superioare stângi; al doilea fir este plasat posterior de nervul frenic la 2/3 din distanța dintre vena pulmonară superioară stângă și diafragm; al treilea fir este plasat în pericardul posterior între vena cavă inferioară și vena pulmonară superioară stângă. Tracționarea simultană a primelor două fire permite rotarea cordului spre dreapta și expunerea în consecință a arterei descendente anterioare, ramurilor diagonale și a primelor ramuri marginale din artera circumflexă. Tracționarea
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
-
primului și a celui de-al treilea fir va ridica vârful cordului, ceea ce va permite expunerea ramurilor marginale din artera circumflexă, a ramului retroventricular și a celui interventricular posterior din artera coronară dreaptă. Sutura la piele a marginii diafragmatice a pericardului mărește de asemenea gradul de expunere pentru vasele localizate pe peretele inferior al cordului. Următoarele tehnici de dislocare a cordului coroborate cu firele de tracțiune pericardică, poziția Trendelenburg și rotația mesei de operație asigură o bună expunere a ramurilor marginale
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
-
coroborate cu firele de tracțiune pericardică, poziția Trendelenburg și rotația mesei de operație asigură o bună expunere a ramurilor marginale din artera circumflexă și a arterei descendente posterioare în condițiile reducerii manipulării cordului și menținerea stabilității hemodinamice: incizia transversală a pericardului în partea inferioară se extinde până la nivelul diafragmului; se plasează comprese umede, calde în sacul pericardic posterior; nu se plasează fire de tracțiune sau suspensie la nivelul marginii drepte a pericardului; se deschide cavitatea pleurală dreaptă și se ridică marginea
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
-
manipulării cordului și menținerea stabilității hemodinamice: incizia transversală a pericardului în partea inferioară se extinde până la nivelul diafragmului; se plasează comprese umede, calde în sacul pericardic posterior; nu se plasează fire de tracțiune sau suspensie la nivelul marginii drepte a pericardului; se deschide cavitatea pleurală dreaptă și se ridică marginea dreaptă a sternului creându-se în acest mod spațiu pentru rotarea și dislocarea cordului fără compresia ventriculului drept și a atriului drept; se obține astfel o expunere foarte bună a peretelui
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
-
rotește și dislocă cordul până când apexul ajunge sub marginea sternală dreaptă; imediat în câmpul operator apar ramurile marginale stângi și artera descendentă posterioară. Tehnica alternativă pentru expunerea ramurilor marginale stângi și a arterei descendente posterioare Un sistem bazat pe tracțiunea pericardului poate conferi o poziție adecvată cordului pentru a putea aborda vasele coronare de la nivelul pereților lateral și posterior ai ventriculului stâng. Ulterior, plasarea unui stabilizator mecanic va imobiliza aria unde se efectuează anastomoza. Sistemul de retracție constă dintr-o bucată
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
-
unui stabilizator mecanic va imobiliza aria unde se efectuează anastomoza. Sistemul de retracție constă dintr-o bucată de material textil (2 cm x 30 cm) și un fir de sutură. Pentru realizarea montajului se procedează în felul următor: se expune pericardul posterior prin retracția cordului spre partea dreaptă a pacientului; se suturează mijlocul benzii textile la nivelul pericardului parietal între vena cavă inferioară și vena pulmonară inferioară stângă într-un punct situat la dreapta liniei mediane. În acest moment, mijlocul bandeletei
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
-
de material textil (2 cm x 30 cm) și un fir de sutură. Pentru realizarea montajului se procedează în felul următor: se expune pericardul posterior prin retracția cordului spre partea dreaptă a pacientului; se suturează mijlocul benzii textile la nivelul pericardului parietal între vena cavă inferioară și vena pulmonară inferioară stângă într-un punct situat la dreapta liniei mediane. În acest moment, mijlocul bandeletei textile este atașat de pericardul parietal posterior, iar cele două capete libere ies din cavitatea toracică. Prin
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
-
spre partea dreaptă a pacientului; se suturează mijlocul benzii textile la nivelul pericardului parietal între vena cavă inferioară și vena pulmonară inferioară stângă într-un punct situat la dreapta liniei mediane. În acest moment, mijlocul bandeletei textile este atașat de pericardul parietal posterior, iar cele două capete libere ies din cavitatea toracică. Prin tracționarea bandeletei, punctul de fixare se va deplasa anterior, ridicând cordul din cavitatea pericardică. Pentru expunerea suprafeței inferioare (diafragmatice) a cordului cele două capete libere ale bandeletei sunt
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
-
un sistem de irigare-aspirare și cautere toracoscopice cu ultrasunete (95). Se practică apoi o toracotomie anterioară minimă (4 cm) în spațiul IV sau V intercostal stâng. De regulă, nu este necesară rezecția coastei sau a cartilajului costal pentru expunerea LAD. Pericardul este incizat paralel cu nervul frenic expunându-se astfel artera descendentă anterioară. O inspecție intrapericardică video-toracoscopică înaintea efectuării toracotomiei poate fi utilă pentru identificarea locului viitoarei anastomoze. Frecvența cardiacă este scăzută la 50-60 bătăi/minut folosind un blocant al canalelor
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
-
de tip termino-lateral prin sutură cu fir Prolene 8,0. După realizarea anastomozei se atașează fascia endotoracică de la nivelul pediculului mamar de epicard de o parte și de alta a anastomozei. După declamparea graftului și verificarea hemostazei se administrează protamina. Pericardul se lasă deschis. Se închide toracotomia lăsând un singur tub de dren în hemitoracele stâng. Prin această tehnică se poate grafta artera coronară dreaptă în segmentul II folosind artera mamară internă dreaptă, abordul fiind în spațiul IV intercostal drept. Pentru
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
-
absența unor semne premonitorii. De aceea, cuantificarea ecocardiografică a cantității de lichid (și a creșterii acesteia) este esențială. Practica medicală curentă recomandă instituirea drenajului subxifoidian ori de câte ori cantitatea de lichid depășește 250 ml (corespunzătoare unei grosimi a benzii anecogene la nivelul pericardului posterior mai mari de 1 cm), chiar și în absența semnelor de alterare hemodinamică. Prezența semnelor de tamponadă cardiacă indică drenajul chirurgical de urgență. Pericardiostomia subxifoidiană reprezintă procedura de drenaj de elecție. Se realizează cu anestezie locală și implică lăsarea
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
cum arată pneumonia, abcesul pulmonar, astmul bronșic, bolile de sînge sau care sînt spectrul etiologic și manifestările conexe ale epanșamentelor pleurale. Apoi, dacă tuberculoza preferă forme extrarespiratorii, este cu siguranță nevoie de un bagaj minim de cunoștinte privitoare la bolile pericardului, aparatului osteoarticular, laringelui, rinichiului, meningelui etc. Nu de puține ori pacienții cu tuberculoză solicită ajutor medical în faze avansate de boală, sau prezintă afecțiuni grave (psihice, metabolice, hepatice, etc) asociate. În acest caz, medicul pneumolog trebuie să dea dovadă și
Curs de pneumoftiziologie by Antigona Trofor () [Corola-publishinghouse/Science/940_a_2448]
-
II.6.7. Tuberculoza extrarespiratorie Conform nomenclaturii acceptate de OMS (1997), prin termenul de extrarespiratorie, se înțelege orice localizare a tuberculozei, altă decît cea din parenchimul pulmonar. În această categorie intră formele care afectează ganglionii limfatici periferici, sistemul osteoarticular, meningele, pericardul, aparatul uro-genital etc., dar și ganglionii hilului pulmonar sau pleura, fără a se însoți, în aceste două ultime eventualități, de anomalii ale parenchimului pulmonar. Spre deosebire de tuberculoza respiratorie, cu transmitere pe calea aeriană, care este contagioasă, celelalte localizări, extrarespi-ratorii sînt în
Curs de pneumoftiziologie by Antigona Trofor () [Corola-publishinghouse/Science/940_a_2448]
-
și cele de la nivelul pleurei. Toate celelalte forme sînt numite forme grave și au o schemă de tratament diferită (v. "Tratamentul tuberculozei"). Cele mai des întîlnite forme de tuberculoză extrarespiratorie sînt la nivelul ganglionilor periferici, al pleurei sau altor seroase (pericard, peritoneu), a laringelui, aparatului genito-urinar sau a celui osteo-articular. Nu sînt chiar rare nici localizările cutanate, oculare, amigdaliene, tiroidiene sau suprarenaliene, precum și cele mamare. Nu este ușor de stabilit un diagnostic de tuberculoză extrares-piratorie. Avînd în vedere că din 1990
Curs de pneumoftiziologie by Antigona Trofor () [Corola-publishinghouse/Science/940_a_2448]
-
asc), artera pulmonară (AP), vene pulmonare drepte și stângi. Se administrează heparină 200 u/kg. intravenos. Se introduce cateterul aortic pentru administrarea cardioplegiei. În consens cu celelalte echipe chirurgicale, se clampează Ao asc. după decomprimarea cordului prin secționarea VCI în pericard. Se introduce ser rece în pericard și soluția de cardioplegie rece pe cateterul aortic în volum de 1-2 litri (de obicei soluție Celsior rece, cristaloidă, după protocolul echipei de transplantare). Imediat după oprirea cordului, se secționează vene pulmonare pentru desăvârșirea
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC, HORAŢIU SUCIU, MIHAELA ISPAS () [Corola-publishinghouse/Science/92080_a_92575]
-
drepte și stângi. Se administrează heparină 200 u/kg. intravenos. Se introduce cateterul aortic pentru administrarea cardioplegiei. În consens cu celelalte echipe chirurgicale, se clampează Ao asc. după decomprimarea cordului prin secționarea VCI în pericard. Se introduce ser rece în pericard și soluția de cardioplegie rece pe cateterul aortic în volum de 1-2 litri (de obicei soluție Celsior rece, cristaloidă, după protocolul echipei de transplantare). Imediat după oprirea cordului, se secționează vene pulmonare pentru desăvârșirea decomprimării cordului, element esențial pentru protecția
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC, HORAŢIU SUCIU, MIHAELA ISPAS () [Corola-publishinghouse/Science/92080_a_92575]
-
cavități, valve, coronare), se administrează cardioplegie cu sânge de la R pe cateterul aortic, după clamparea distală a aortei ascendente și controlul presiunii de adminstrare a cardioplegiei. Echipa chirurgicală de transplant excizează cordul R, după care se introduce cordul D în pericardul R. CARDIECTOMIE RECEPTOR În by-pass cardio-pulmonar total, se clampează aorta ascendentă. Se secționează VCS la joncțiunea cu AD, AO asc. și AP deasupra valvelor. Se incizează AS pe peretele superior și se continuă incizia la stânga înaintea venelor pulmonare stângi, apoi
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC, HORAŢIU SUCIU, MIHAELA ISPAS () [Corola-publishinghouse/Science/92080_a_92575]
-
este convertită în energie mecanică, cu ajutorul căreia un ansamblu format din două pistoane acționează asupra camerei de sânge, determinând ejecția sângelui în aortă, cu un volum maxim de 70 ml. Fluxul unidirecțional este menținut prin prezența a două valve biologice (pericard bovin). Unitatea externă de control și sursa de curent electric sunt conectate cu pompa printr-un singur cablu, care este scos la exterior în partea dreaptă a peretelui abdominal, la distanță de sediul anatomic în care se află pompa [7
Tratat de chirurgie vol. VII by ŞERBAN BRĂDIŞTEANU, ANTONIA IONESCU, ALEXANDRINA TATU CHIŢOIU () [Corola-publishinghouse/Science/92081_a_92576]