KorAP: Find »[drukola/base=pericardic & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...11 12 13 ...28 >

679 matches

Corola-publishinghouse/Science/92103_a_92598

444 ± 552,091 (P.T. Campbell), pledează pentru malignitate pericardică, precum și creșterea LDH, deși raportul cu LDH seric nu este semnificativ diferit față de revărsatele paramaligne. În același registru de nesemnificație statistică a celor două categorii de pericardite se încadrează și proteinele pericardice + serice, glucoza, trigliceridele și colesterolul - nefiind de ajutor în diagnosticul diferențial. Diferență ce se poate face prin studiul glucozei și proteinelor în revărsatele pleurale. Citologia pozitivă a lichidului pericardic încadrează revărsatul pericardic în categoria malignă. Datorită însă particularităților patogenice de

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, ADRIAN CIUCHE, TEODOR HORVAT (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92103_a_92598]
statistică a celor două categorii de pericardite se încadrează și proteinele pericardice + serice, glucoza, trigliceridele și colesterolul - nefiind de ajutor în diagnosticul diferențial. Diferență ce se poate face prin studiul glucozei și proteinelor în revărsatele pleurale. Citologia pozitivă a lichidului pericardic încadrează revărsatul pericardic în categoria malignă. Datorită însă particularităților patogenice de apariție a pericarditei la un bolnav cunoscut cu tumoră malignă, prezența malignității epicardice nu poate fi pusă în evidență prin citologie în toate cazurile (58-78%). Este necesar să se

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, ADRIAN CIUCHE, TEODOR HORVAT (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92103_a_92598]
două categorii de pericardite se încadrează și proteinele pericardice + serice, glucoza, trigliceridele și colesterolul - nefiind de ajutor în diagnosticul diferențial. Diferență ce se poate face prin studiul glucozei și proteinelor în revărsatele pleurale. Citologia pozitivă a lichidului pericardic încadrează revărsatul pericardic în categoria malignă. Datorită însă particularităților patogenice de apariție a pericarditei la un bolnav cunoscut cu tumoră malignă, prezența malignității epicardice nu poate fi pusă în evidență prin citologie în toate cazurile (58-78%). Este necesar să se fi produs exfolierea

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, ADRIAN CIUCHE, TEODOR HORVAT (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92103_a_92598]
HISTOPATOLOGIC Examenul histopatologic se poate face din pericardul fibros, recoltat prin abord subxifoidian sau prin chirurgie toracoscopică. Biopsierea țintită a zonelor suspecte din pericardul fibros și/sau pericardul visceral se face prin pericardoscopie [11, 12]. Astfel, sensibilitatea diagnostică a biopsiei pericardice nedirijate este mai mică decât a examenului citologic. Campbell [3], pe un lot de bolnavi cu citologie pozitivă, a reușit să pună diagnosticul histopatologic, doar într-un procent de 45, restul de 55% din examinări fiind negative. Henri Le Porte

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, ADRIAN CIUCHE, TEODOR HORVAT (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92103_a_92598]
de bolnavi cu citologie pozitivă, a reușit să pună diagnosticul histopatologic, doar într-un procent de 45, restul de 55% din examinări fiind negative. Henri Le Porte [12], pe o serie de 44 de pacienți din 114 cu revărsate maligne pericardice, analizează sensibilitatea și specificitatea examenului citologic, examenului histopatologic pe piese de pericard, recoltat subxifoidian: fereastră pericardică, biopsie sub control palpator și vizual și țintit prin pericardoscopie. Autorul publică următoarele rezultate: •citologie (pericardocenteză) - 75% sensibilitate; •biopsie (fereastră pericardică) - 65% sensibilitate; •citologie

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, ADRIAN CIUCHE, TEODOR HORVAT (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92103_a_92598]
45, restul de 55% din examinări fiind negative. Henri Le Porte [12], pe o serie de 44 de pacienți din 114 cu revărsate maligne pericardice, analizează sensibilitatea și specificitatea examenului citologic, examenului histopatologic pe piese de pericard, recoltat subxifoidian: fereastră pericardică, biopsie sub control palpator și vizual și țintit prin pericardoscopie. Autorul publică următoarele rezultate: •citologie (pericardocenteză) - 75% sensibilitate; •biopsie (fereastră pericardică) - 65% sensibilitate; •citologie + biopsie - 75% sensibilitate; •biopsie (control vizual) - 93% sensibilitate; •pericardoscopie - 97% sensibilitate. Un rezultat histopatologic fals negativ

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, ADRIAN CIUCHE, TEODOR HORVAT (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92103_a_92598]
cu revărsate maligne pericardice, analizează sensibilitatea și specificitatea examenului citologic, examenului histopatologic pe piese de pericard, recoltat subxifoidian: fereastră pericardică, biopsie sub control palpator și vizual și țintit prin pericardoscopie. Autorul publică următoarele rezultate: •citologie (pericardocenteză) - 75% sensibilitate; •biopsie (fereastră pericardică) - 65% sensibilitate; •citologie + biopsie - 75% sensibilitate; •biopsie (control vizual) - 93% sensibilitate; •pericardoscopie - 97% sensibilitate. Un rezultat histopatologic fals negativ, se poate întâlni și după pericardoscopie, datorită zonelor greu abordabile (pericardul lateral ventriculului stâng). TRATAMENTUL PERICARDITELOR MALIGNE În decursul timpului s-

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, ADRIAN CIUCHE, TEODOR HORVAT (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92103_a_92598]
sensibilitate; •pericardoscopie - 97% sensibilitate. Un rezultat histopatologic fals negativ, se poate întâlni și după pericardoscopie, datorită zonelor greu abordabile (pericardul lateral ventriculului stâng). TRATAMENTUL PERICARDITELOR MALIGNE În decursul timpului s-au aplicat diverse procedee terapeutice - având drept obiective: evacuarea revărsatului pericardic - pentru a preveni instalarea tamponadei cardiace, recoltarea de lichid și țesut pericardic - pentru precizarea diagnosticului etiopatologic, desființarea spațiului pericardic - pentru a preveni recidiva pericarditei [14]. De interes istoric este radioterapia externă care, în doză de 35-45 Gy, pe tumorile radiosensibile

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, ADRIAN CIUCHE, TEODOR HORVAT (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92103_a_92598]
și după pericardoscopie, datorită zonelor greu abordabile (pericardul lateral ventriculului stâng). TRATAMENTUL PERICARDITELOR MALIGNE În decursul timpului s-au aplicat diverse procedee terapeutice - având drept obiective: evacuarea revărsatului pericardic - pentru a preveni instalarea tamponadei cardiace, recoltarea de lichid și țesut pericardic - pentru precizarea diagnosticului etiopatologic, desființarea spațiului pericardic - pentru a preveni recidiva pericarditei [14]. De interes istoric este radioterapia externă care, în doză de 35-45 Gy, pe tumorile radiosensibile a reușit să inducă resorbția lichidului pericardic. Doza terapeutică, se află la

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, ADRIAN CIUCHE, TEODOR HORVAT (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92103_a_92598]
pericardul lateral ventriculului stâng). TRATAMENTUL PERICARDITELOR MALIGNE În decursul timpului s-au aplicat diverse procedee terapeutice - având drept obiective: evacuarea revărsatului pericardic - pentru a preveni instalarea tamponadei cardiace, recoltarea de lichid și țesut pericardic - pentru precizarea diagnosticului etiopatologic, desființarea spațiului pericardic - pentru a preveni recidiva pericarditei [14]. De interes istoric este radioterapia externă care, în doză de 35-45 Gy, pe tumorile radiosensibile a reușit să inducă resorbția lichidului pericardic. Doza terapeutică, se află la pragul superior al toxicității miocardice, radioterapia nu

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, ADRIAN CIUCHE, TEODOR HORVAT (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92103_a_92598]
recoltarea de lichid și țesut pericardic - pentru precizarea diagnosticului etiopatologic, desființarea spațiului pericardic - pentru a preveni recidiva pericarditei [14]. De interes istoric este radioterapia externă care, în doză de 35-45 Gy, pe tumorile radiosensibile a reușit să inducă resorbția lichidului pericardic. Doza terapeutică, se află la pragul superior al toxicității miocardice, radioterapia nu se poate aplica la pacienții, care făcuseră tratament radiant pentru tumora malignă primară. În prezent, se pot folosi ca metode terapeutice: pericardocenteza, fereastra externă subxifoidiană, fereastra pericardo-pleurală, fereastra

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, ADRIAN CIUCHE, TEODOR HORVAT (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92103_a_92598]
se execută sub anestezie locală, în unghiul costo-xifoidian drept. Ghidajul se poate face după repere anatomice (acul va avea direcție oblic ascendentă spre vârful scapulei stângi) sau cu ajutorul sonografului sau sub control fluoroscopic. Ritmul cardiac va fi monitorizat. După ce spațiul pericardic a fost penetrat se recoltează lichid pentru examene biochimice și citologice. Pe ac se poate introduce un mic cateter, care va fi lăsat in situ, câteva zile [1, 2]. Pe cateterul de pericardiostomie percutanată se poate face scleroterapia [6, 7

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, ADRIAN CIUCHE, TEODOR HORVAT (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92103_a_92598]
pericardului efectuată sub control fluoroscopic a avut o rată mai mare de accidente și complicații: perforația cordului - 0,9%, aritmii severe 0,6%, sângerare arterială - 1,1%, pneumotorax 0,6%, reacții vagale majore 0,3% și infecții 0,3%. Spațiul pericardic loculat reprezintă o contraindicație relativă de pericardiocenteză. Cantitatea de lichid ce poate fi evacuată este mică, iar cateterul se poate obstrua cu cheaguri de fibrină. Pericardiocenteza este urmată de recidivă, într-un număr semnificativ de cazuri, peste 50%, deși rata

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, ADRIAN CIUCHE, TEODOR HORVAT (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92103_a_92598]
mg în 20 ml ser fiziologic, - număr aplicații 1, - efecte secundare: neutropenie. Anterior instilării de produși de tetraciclină (vibramicină), intrapericardic se va introduce xilină în doză de 100 mg, pentru profilaxia durerii. Rata de succes de 75%, recomandă pericar-diocenteza + scleroterapia pericardică ca metodă eficientă de tratament a pericarditelor maligne. Pericardiostomia cu balon Ideea pericardiostomiei cu balon, aparține lui Palerias (citat de H. J. Wang), care a aplicat-o în practica clinică în 1991 [17]. Metoda presupune crearea unei ferestre pericardice (pseudofereastră

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, ADRIAN CIUCHE, TEODOR HORVAT (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92103_a_92598]
scleroterapia pericardică ca metodă eficientă de tratament a pericarditelor maligne. Pericardiostomia cu balon Ideea pericardiostomiei cu balon, aparține lui Palerias (citat de H. J. Wang), care a aplicat-o în practica clinică în 1991 [17]. Metoda presupune crearea unei ferestre pericardice (pseudofereastră) prin dilacerarea pericardului fibros, cu ajutorul unui singur balon sau a două baloane. Fereastra, astfel obținută, permite drenajul lichidului pericardic în spațiul mediastinal și în țesutul subcutanat (abord subxifoidian) sau/și în cavitatea pleurală (abord presternal). Calea percutanată de acces

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, ADRIAN CIUCHE, TEODOR HORVAT (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92103_a_92598]
citat de H. J. Wang), care a aplicat-o în practica clinică în 1991 [17]. Metoda presupune crearea unei ferestre pericardice (pseudofereastră) prin dilacerarea pericardului fibros, cu ajutorul unui singur balon sau a două baloane. Fereastra, astfel obținută, permite drenajul lichidului pericardic în spațiul mediastinal și în țesutul subcutanat (abord subxifoidian) sau/și în cavitatea pleurală (abord presternal). Calea percutanată de acces se alege în funcție de adâncimea lamei de lichid, ce înconjoară cordul (> 2 cm). Procedura se realizează sub anestezie locală potențată prin

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, ADRIAN CIUCHE, TEODOR HORVAT (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92103_a_92598]
cm subxifoidian, se secționează linia albă și se rezecă apendicele subxifoidian. Se pătrunde în spatele sternului, se reperează pericardul, care este sub tensiune. Se practică o mică incizie în pericard, moment în care lichidul intrapericardic se exteriorizează în jet. Evacuarea conținutului pericardic se face lent pentru a preveni dilatația acută de cord. Se recoltează lichid pentru examenele citologic și biochimic. Fenestrarea se face prin excizia unui fragment pericardic de 2/2 cm, care se trimite pentru examen histopatologic. Cavitatea pericardică se inspectează

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, ADRIAN CIUCHE, TEODOR HORVAT (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92103_a_92598]
incizie în pericard, moment în care lichidul intrapericardic se exteriorizează în jet. Evacuarea conținutului pericardic se face lent pentru a preveni dilatația acută de cord. Se recoltează lichid pentru examenele citologic și biochimic. Fenestrarea se face prin excizia unui fragment pericardic de 2/2 cm, care se trimite pentru examen histopatologic. Cavitatea pericardică se inspectează palpator în zona accesibilă. După toaleta pericardică cu ser fiziologic betadinat, se plasează un tub de dren inferior și posterior de ventriculul stâng, tubul se exteriorizează

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, ADRIAN CIUCHE, TEODOR HORVAT (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92103_a_92598]
Evacuarea conținutului pericardic se face lent pentru a preveni dilatația acută de cord. Se recoltează lichid pentru examenele citologic și biochimic. Fenestrarea se face prin excizia unui fragment pericardic de 2/2 cm, care se trimite pentru examen histopatologic. Cavitatea pericardică se inspectează palpator în zona accesibilă. După toaleta pericardică cu ser fiziologic betadinat, se plasează un tub de dren inferior și posterior de ventriculul stâng, tubul se exteriorizează prin contraincizie. Unii autori recomandă un al doilea tub de dren poziționat

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, ADRIAN CIUCHE, TEODOR HORVAT (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92103_a_92598]
dilatația acută de cord. Se recoltează lichid pentru examenele citologic și biochimic. Fenestrarea se face prin excizia unui fragment pericardic de 2/2 cm, care se trimite pentru examen histopatologic. Cavitatea pericardică se inspectează palpator în zona accesibilă. După toaleta pericardică cu ser fiziologic betadinat, se plasează un tub de dren inferior și posterior de ventriculul stâng, tubul se exteriorizează prin contraincizie. Unii autori recomandă un al doilea tub de dren poziționat anterior de cord. Rata de succes depășește 90%, morbiditatea

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, ADRIAN CIUCHE, TEODOR HORVAT (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92103_a_92598]
dren inferior și posterior de ventriculul stâng, tubul se exteriorizează prin contraincizie. Unii autori recomandă un al doilea tub de dren poziționat anterior de cord. Rata de succes depășește 90%, morbiditatea este de 10%, iar mortalitatea - 0 [14]. Desființarea spațiului pericardic prin procesul inflamator declanșat de tubul de dren, pare a fi principalul factor în prevenirea recidivei, un proces mai important decât fenestrarea propriu-zisă. Pericardoscopia Un obiectiv important în pericarditele maligne îl reprezintă stabilirea diagnosticului etiologic al revărsatului. Examinarea citologică a

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, ADRIAN CIUCHE, TEODOR HORVAT (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92103_a_92598]
a fost realizată de Santos Frezer în anul 1977 (citat de H.L. Porte) [12]. Pentru practicarea pericardoscopiei bolnavul trebuie să fie sub anestezie generală, ceea ce reprezintă un dezavantaj. Metoda se poate aplica doar pe bolnavii stabili hemodinamic. Accesul în cavitatea pericardică se face ca în fenestrarea subxifoidiană, timpii operatori fiind identici. Pericardoscopul (Pericardoscope 24 cm 10970 B, Karl Stortz Tutlingen, Germany) derivă din mediastinoscop, fiind mai lung cu 7 cm. Se inspectează cavitatea pericardică (pericardul fibros și pericardul visceral), prelevându-se

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, ADRIAN CIUCHE, TEODOR HORVAT (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92103_a_92598]
pe bolnavii stabili hemodinamic. Accesul în cavitatea pericardică se face ca în fenestrarea subxifoidiană, timpii operatori fiind identici. Pericardoscopul (Pericardoscope 24 cm 10970 B, Karl Stortz Tutlingen, Germany) derivă din mediastinoscop, fiind mai lung cu 7 cm. Se inspectează cavitatea pericardică (pericardul fibros și pericardul visceral), prelevându-se biopsii țintite, din zonele suspecte [11, 12, 14]. Pericardoscopul poate fi înlocuit cu toracoscopul, așa cum am făcut și noi, pe lângă biopsie, realizând și „decorticarea cordului” de depozitele fibrino-hematice (fig. 5.58). În plus

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, ADRIAN CIUCHE, TEODOR HORVAT (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92103_a_92598]
14]. Pericardoscopul poate fi înlocuit cu toracoscopul, așa cum am făcut și noi, pe lângă biopsie, realizând și „decorticarea cordului” de depozitele fibrino-hematice (fig. 5.58). În plus, am realizat rezecția extinsă a pericardului anterior, sub control endoscopic, față de biopsierea propriu-zisă. Rezecția pericardică miniinvazivă pe cale subxifoidiană, nu am găsit-o menționată în literatură (fig. 5.59). Figura 5.58. „Decorticarea cordului” de depozitele fibrino-hematice. Figura 5.59. Rezecția extinsă a pericardului anterior pe cale subxifoidiană miniinvazivă. În timpul procedurii, până la 1/3 din pacienți au

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, ADRIAN CIUCHE, TEODOR HORVAT (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92103_a_92598]
și a morbidității postoperatorii de 35-67%, nu își mai găsește justificarea. Aceeași fenestrare se poate face prin chirurgie toracică miniminvazivă, atingându-se obiectivele urmărite: tratarea sau profilaxia tamponadei cardiace, recoltarea de lichid în vederea examinării citologice și microbiologice, prelevarea de țesut pericardic pentru examen histopatologic, profilaxia reacumulării de lichid în pericard și a constricției pericardice [10]. Fenestrarea pericardo-pleurală prin chirurgie toracoscopică se face pe un bolnav capabil să suporte o intubație bronhică selectivă cu ventilarea unui singur plămân. Trebuie avută în vedere

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, ADRIAN CIUCHE, TEODOR HORVAT (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92103_a_92598]