715 matches
-
Pacienții se prezintă pentru sindrom de debit cardiac scăzut, insuficiență cardiacă refractară manifestate prin dispnee progresivă, ortopnee, fatigabilitate (49). Venele jugulare sunt dilatate, zgomotele cardiace sunt rareori asurzite, radiologic, opacitatea cardiacă nu este mărită. Diagnosticul este ecocardiografic, evidențiindu-se revărsatul pericardic. Mecanismul de apariție al tamponadei cardiace tardive nu este pe deplin elucidat, dar în etiologia ei au fost incriminate tratamentul anticoagulant, sindromul postpericardiotomie, drenajul mediastinal prelungit, pericardita infecțioasă. Tratamentul constă în drenaj pericardic sub ghidaj ecografic. Rata de recidivă este
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
-
mărită. Diagnosticul este ecocardiografic, evidențiindu-se revărsatul pericardic. Mecanismul de apariție al tamponadei cardiace tardive nu este pe deplin elucidat, dar în etiologia ei au fost incriminate tratamentul anticoagulant, sindromul postpericardiotomie, drenajul mediastinal prelungit, pericardita infecțioasă. Tratamentul constă în drenaj pericardic sub ghidaj ecografic. Rata de recidivă este scăzută. Pacienții sub tratament anticoagulant pot necesita drenaj subxifoidian cu evacuarea lichidului cloazonat. Sindromul postcardiotomie A fost descris pentru prima dată în 1953 după operațiile pe cord închis și a fost recunoscut ca
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
-
Dressler după infarctul acut de miocard. După operațiile pe cord deschis, incidența lui este de 18% și descrește o dată cu înaintarea în vârstă (50). Etiologia nu este bine precizată, dar a fost incriminat un mecanism autoimun. Boala poate progresa spre revărsat pericardic și inconstant spre pericardită constrictivă. Bolnavii se prezintă pentru febră, durere de tip pleural, slăbiciune, frecătură pericardică. Uneori, poate apărea revărsat pericardic sau pleural și dureri la deglutiție. Simptomatologia se instalează de obicei în prima lună postoperator și mai frecvent
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
-
descrește o dată cu înaintarea în vârstă (50). Etiologia nu este bine precizată, dar a fost incriminat un mecanism autoimun. Boala poate progresa spre revărsat pericardic și inconstant spre pericardită constrictivă. Bolnavii se prezintă pentru febră, durere de tip pleural, slăbiciune, frecătură pericardică. Uneori, poate apărea revărsat pericardic sau pleural și dureri la deglutiție. Simptomatologia se instalează de obicei în prima lună postoperator și mai frecvent în prima săptămână, dar poate apărea și după trei luni de la intervenția chirurgicală. Poate fi prezentă o
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
-
50). Etiologia nu este bine precizată, dar a fost incriminat un mecanism autoimun. Boala poate progresa spre revărsat pericardic și inconstant spre pericardită constrictivă. Bolnavii se prezintă pentru febră, durere de tip pleural, slăbiciune, frecătură pericardică. Uneori, poate apărea revărsat pericardic sau pleural și dureri la deglutiție. Simptomatologia se instalează de obicei în prima lună postoperator și mai frecvent în prima săptămână, dar poate apărea și după trei luni de la intervenția chirurgicală. Poate fi prezentă o ușoară leucocitoză, iar ECG poate
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
-
serie de măsuri care să prevină instalarea acesteia. Stabilitatea hemodinamică poate fi obținută prin: poziție Trendelenburg crește întoarcerea venoasă și prin urmare presarcina, utilizând în acest scop gravitația, ceea ce permite menținerea debitului cardiac atunci când vârful inimii este ridicat din cavitatea pericardică; rotația mesei de operație minimalizează necesitatea manipulării cardiace și ajută la expunerea peretelui lateral al ventriculului stâng; administrarea de nitrați crește perfuzia coronariană; administrarea de vasopresori și/sau inotropi mențin presiunea arterială și debitul cardiac. Unii consideră că folosirea beta-blocanților
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
-
celui interventricular posterior din artera coronară dreaptă. Sutura la piele a marginii diafragmatice a pericardului mărește de asemenea gradul de expunere pentru vasele localizate pe peretele inferior al cordului. Următoarele tehnici de dislocare a cordului coroborate cu firele de tracțiune pericardică, poziția Trendelenburg și rotația mesei de operație asigură o bună expunere a ramurilor marginale din artera circumflexă și a arterei descendente posterioare în condițiile reducerii manipulării cordului și menținerea stabilității hemodinamice: incizia transversală a pericardului în partea inferioară se extinde
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
-
expunere a ramurilor marginale din artera circumflexă și a arterei descendente posterioare în condițiile reducerii manipulării cordului și menținerea stabilității hemodinamice: incizia transversală a pericardului în partea inferioară se extinde până la nivelul diafragmului; se plasează comprese umede, calde în sacul pericardic posterior; nu se plasează fire de tracțiune sau suspensie la nivelul marginii drepte a pericardului; se deschide cavitatea pleurală dreaptă și se ridică marginea dreaptă a sternului creându-se în acest mod spațiu pentru rotarea și dislocarea cordului fără compresia
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
-
situat la dreapta liniei mediane. În acest moment, mijlocul bandeletei textile este atașat de pericardul parietal posterior, iar cele două capete libere ies din cavitatea toracică. Prin tracționarea bandeletei, punctul de fixare se va deplasa anterior, ridicând cordul din cavitatea pericardică. Pentru expunerea suprafeței inferioare (diafragmatice) a cordului cele două capete libere ale bandeletei sunt dispuse de o parte și de alta a inciziei și tracționate în direcție cranială. Pentru expunerea ramurilor marginale din artera circumflexă, ambele capete libere sunt trecute
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
-
întâlnite [Straumann et al., 1992]. La majoritatea pacienților însă, regurgitația mitrală are un caracter funcțional, fiind cauzată de hiperhidratare: datele unui studiu relativ recent au arătat dispariția anomaliilor valvulare mitrale și tricuspidiene după ultrafiltrare intensivă [Cirit et al., 1998]. Boala pericardică. Pericarditele uremice repetate pot duce la pericardită constrictivă, contribuind de asemenea la dezvoltarea insuficienței cardiace. în epoca dializei moderne, pericardita constrictivă este o complicație rară. Aritmiile ventriculare. Tulburările ventriculare de ritm sunt frecvente în populația dializată (prevalență de 18-56%). Monitorizarea
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
insuficienței cardiace și/sau a aritmiilor. Pericardita uremică reprezintă o indicație absolută de inițiere de urgență a tratamentului hemodialitic. Elementele clinice sugestive pentru pericardita uremică sunt: jugulare turgescente, dispnee, hipotensiune fără o altă cauză evidentă, în contextul prezen]ei frecăturii pericardice sau a asurzirii zgomotelor cardiace, precum și a umbrei cardiace mărite la examenul radiologic. Orice pacient uremic trebuie investigat ecocardiografic în cadrul evaluării clinice generale, ecocardiografia dând relații exacte asupra cantității de lichid pericardic existent, asupra ritmului de acumulare a acestuia și
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
altă cauză evidentă, în contextul prezen]ei frecăturii pericardice sau a asurzirii zgomotelor cardiace, precum și a umbrei cardiace mărite la examenul radiologic. Orice pacient uremic trebuie investigat ecocardiografic în cadrul evaluării clinice generale, ecocardiografia dând relații exacte asupra cantității de lichid pericardic existent, asupra ritmului de acumulare a acestuia și a răsunetului asupra cavităților cardiace. Pericardita asociată dializei a reprezentat o complicație frecventă în trecut, probabil în contextul unui tratament dialitic cu eficiență redusă. Ca etiologie a pericarditei asociate dializei au fost
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
complicație frecventă în trecut, probabil în contextul unui tratament dialitic cu eficiență redusă. Ca etiologie a pericarditei asociate dializei au fost propuse: hiperparatiroidismul secundar; hiperhidratarea; hipercatabolismul; malnutriția; infecțiile virale. Fiecare dintre aceste mecanisme ar putea acționa ca trigger al afecțiunii pericardice, însă, în ansamblu, toate reprezintă markeri ai dializei ineficiente/inadecvate [Alpert și Ravenscraft, 2003]. Diagnosticul se pune pornind de la dureri toracice de tip pericardic (mai rar), existența unor episoade hipotensive intradialitice fără o cauză evidentă sau reprezintă o descoperire ecocardiografică
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
hiperhidratarea; hipercatabolismul; malnutriția; infecțiile virale. Fiecare dintre aceste mecanisme ar putea acționa ca trigger al afecțiunii pericardice, însă, în ansamblu, toate reprezintă markeri ai dializei ineficiente/inadecvate [Alpert și Ravenscraft, 2003]. Diagnosticul se pune pornind de la dureri toracice de tip pericardic (mai rar), existența unor episoade hipotensive intradialitice fără o cauză evidentă sau reprezintă o descoperire ecocardiografică întâmplătoare. Monitorizare. Pacientul dializat cu pericardită va fi monitorizat frecvent. Acumulările de cantită]i mici de lichid pericardic (sub 100 ml, vizibil doar în
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
pornind de la dureri toracice de tip pericardic (mai rar), existența unor episoade hipotensive intradialitice fără o cauză evidentă sau reprezintă o descoperire ecocardiografică întâmplătoare. Monitorizare. Pacientul dializat cu pericardită va fi monitorizat frecvent. Acumulările de cantită]i mici de lichid pericardic (sub 100 ml, vizibil doar în sistolă)sunt frecvente, asimptomatice și nu necesită măsuri speciale. Pacienții cu cantitate semnificativă de lichid pericardic vor fi monitorizați clinic și ecocardiografic în vederea sesizării modificărilor în volum al colecției și decelării semnelor de tamponadă
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
ecocardiografică întâmplătoare. Monitorizare. Pacientul dializat cu pericardită va fi monitorizat frecvent. Acumulările de cantită]i mici de lichid pericardic (sub 100 ml, vizibil doar în sistolă)sunt frecvente, asimptomatice și nu necesită măsuri speciale. Pacienții cu cantitate semnificativă de lichid pericardic vor fi monitorizați clinic și ecocardiografic în vederea sesizării modificărilor în volum al colecției și decelării semnelor de tamponadă cardiacă. Hipotensiunea intradialitică inexplicabilă, eventual alături de prezența pulsului paradoxal, reprezintă o sugestie importantă pentru dezvoltarea tamponadei cardiace [Nicholls, 2001]. Complicațiile pericarditei la
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
recomandă suplimentarea orală și/sau parenterală a acestor ioni. Dializa zilnică poate precipita alcaloza metabolică; aparatele moderne de hemodializă pot livra o concentrație mai redusă de bicarbonat în lichidul de dializă față de cea uzuală (de exemplu, 25 mmol/l). Tamponada pericardică, complicația cea mai redutabilă a pericarditei hemoragice asociate dializei, a fost discutată mai sus. Pericardita purulentă este o complicație foarte rară, însă severă. În unele cazuri, pericardita purulentă poate fi cauzată de către o infecție stafilococică, evidentă o dată cu analiza lichidului de
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
cea mai redutabilă a pericarditei hemoragice asociate dializei, a fost discutată mai sus. Pericardita purulentă este o complicație foarte rară, însă severă. În unele cazuri, pericardita purulentă poate fi cauzată de către o infecție stafilococică, evidentă o dată cu analiza lichidului de drenaj pericardic; necesită anitbioterapie prelungită (3-4 săptămâni) [Singh et al., 2003]. Pericardita constrictivă poate fi consecința (rară) a pericarditei lichidiene asociate dializei sau chiar o primă manifestare clinică a bolii pericardice. Semnele clinice ale pericarditei constrictive pot fi confundate cu cele ale
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
cauzată de către o infecție stafilococică, evidentă o dată cu analiza lichidului de drenaj pericardic; necesită anitbioterapie prelungită (3-4 săptămâni) [Singh et al., 2003]. Pericardita constrictivă poate fi consecința (rară) a pericarditei lichidiene asociate dializei sau chiar o primă manifestare clinică a bolii pericardice. Semnele clinice ale pericarditei constrictive pot fi confundate cu cele ale insuficienței cardiace congestive. Investigația care face discriminarea fină dintre cele două afecțiuni este reprezentată de cateterizarea inimii drepte. Tratamentul de elecție este pericardiectomia [Nakamoto et al., 2001]. Tratament Intensificarea
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
pericarditei recurente, unii pacienți beneficiază de trecerea în program de dializă peritoneală [Rutsky și Rostand, 1987; Ventura și Garella, 1990; Nicholls, 2001]. Tratamentul medicamentos. Studiile controlate care au examinat eficiența antiinflamatoarelor nesteroidiene sau a corticoterapiei (sistemice sau intrapericardice) asupra colecției pericardice au arătat ineficiența acestei medicații. Drenajul chirurgical. Instalarea tamponadei cardiace poate fi rapidă, în absența unor semne premonitorii. De aceea, cuantificarea ecocardiografică a cantității de lichid (și a creșterii acesteia) este esențială. Practica medicală curentă recomandă instituirea drenajului subxifoidian ori de câte ori
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
și în absența semnelor de alterare hemodinamică. Prezența semnelor de tamponadă cardiacă indică drenajul chirurgical de urgență. Pericardiostomia subxifoidiană reprezintă procedura de drenaj de elecție. Se realizează cu anestezie locală și implică lăsarea unui tub de dimensiuni mari în spațiul pericardic. Instilarea locală de corticosteroizi s-a dovedit ineficientă și chiar periculoasă, crescând riscul de infecție. Pericardiectomia anterioară a fost în general părăsită, având în vedere riscurile anesteziei generale și ale toracotomiei, dar și eficiența ridicată a pericardiostomiei subxifoidiene. Pericardiocenteza oarbă
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
II.6. FORME CLINICE DE TUBERCULOZĂ Tuberculoza este o afecțiune caracterizată printr-un mare polimorfism clinic. Uneori ea îmbracă aspectul unei boli respiratorii zgomotoase, cu tuse, expectorație muco-purulentă, hemoptizie și junghi toracic, alteori se constituie sub forma unui revărsat pleural, pericardic sau peritoneal, dar poate fi și o descoperire radiologică fortuită, fiind complet asimptomatică. Boala nu este identificată numai cu localizarea ei respiratorie. Există și tuberculoză a ganglionilor limfatici, a aparatului uro-genital, meningelui, osteo-articulară etc., toate reunite sub titulatura de tuberculoză
Curs de pneumoftiziologie by Antigona Trofor () [Corola-publishinghouse/Science/940_a_2448]
-
ale bolii. Adesea, examenul bacteriologic al sputei este negativ pentru M. tuberculosis și radiografia pulmonară nu prezintă decit modificări minime, atipice. În această variantă, de producere a tuberculozei în faza tardivă a infecției cu HIV, sînt mai frecvente efuziunile pleurale, pericardice sau determinările meningiene. În general, tabloul clinic poate fi mult diferit de cel al unei tuberculoze "clasice", mai ales cînd survin și alte complicații respiratorii: infecții cu alți germeni (bacterii obișnuite: stafilococi, Klebsiella), virusuri (herpes virus, citomegalovirus etc.), fungi, paraziți
Curs de pneumoftiziologie by Antigona Trofor () [Corola-publishinghouse/Science/940_a_2448]
-
Ruptura miocardică Ruptura miocardică constituie o urgență majoră care pune în pericol viața pacientului prin instalarea șocului cardiogen, cu tamponadă cardiacă, obiectivată ecocardiografic și angiografic. În cazul unei rupturi progresive de dimensiuni mai mici, sângele extravazat se acumulează în cavitatea pericardică, cu tamponadă progresivă. Plaga este placată de reacția inflamatorie și depuneri de fibrină și formarea unui pseudoanevrism. Mortalitatea postoperatorie este ridicată, dar prognosticul depinde de anatomia și fiziologia generală a cordului. 21.3.4.2. Regurgitare mitrală postischemică acută Instalarea
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91938_a_92433]
-
crescut prin artera coronară nativă. Reintervențiile (1,8% pe an în primii 8 ani, 4,2% pe an după 8-13 ani) constituie o complicație redutabilă care a determinat imaginarea unor investigații extensive în sensul preven iei incidentelor asociate (3). Sufuziunile pericardice (22-85% dintre cazuri) prezintă ca factori de risc terapia anticoagulantă postoperatorie sau tulburările de coagulare secundare BAC. Tamponada cardiacă precoce (0,8-6% dintre cazuri) se instalează în primele 24 de ore postoperator și se tratează chirurgical prin identificarea sursei hemoragiei
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91938_a_92433]