935 matches
-
influențelor represiv-modelatorii ale acestuia. Indivizii „răspund” în mod variat la aceste influență care se exercită asupra lor, iar starea de sănătate mintală este, în cazul acesta, un indicator prețios al acestor relații. Astfel, modelele socio-culturale deschise, cu caracter tolerant și permisiv, oferă indivizilor posibilitatea de dezvoltare și evoluție liberă și creatoare. În sens contrar, modelele socio-culturale închise, cu caracter intolerant și represiv, rigide, obligă grupul uman să se conforme unor norme riguroase, absolut obligatorii, a căror nerespectare este sancționată, oprind în
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
sfera câmpului social. Ceea ce constituie factorul favorizant care strică echilibrul dintre om și valorile morale este criza modelului socio-cultural, exprimată prin: devalorizare, anomie, eliberarea haotică a pulsiunilor instinctuale, fără nici un fel de cenzură socio-morală, intervenția unei „morale diferențiate” de tip permisiv (A. Bayet), care deschide posibilitatea de manifestare în spațiul social a acestui tip de forme sociopatice. Ceea ce are importantă în acest caz este „regimul social al manifestărilor instinctive”. O societate normală, echilibrată, implică un regim de norme psihosociale și cultural-morale
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
respectiv; asistăm la o diferențiere netă între starea de sănătate mintală și boala psihică; în acest gen de societăți, boala psihică este reprimată, iar sistemul de tratament este predominant spitalicesc, măsurile de psihoprofilaxie fiind mult mai reduse; b) societăți deschise, permisive, în sfera cărora modelul socio-cultural nu mai exercită o acțiune represivă asupra personalității membrilor societății; din acest motiv, dezvoltarea individului este mult mai liberă, dar și mai puțin controlată; în acest caz, interesul pentru sănătatea mintală sau boala psihică este
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
și stres; se observă o mare frecvență a violenței și a suicidului; d) societățile care promovează reforme ale modelului socio-cultural și ale mentalității, având, la rândul lor, un important impact asupra naturii personalității și formelor de comportament; caracteristică este tendința permisivă spre lărgirea considerabilă a sferei sănătății mintale, mergându-se până la negarea aproape completă a realității bolii psihice, considerată pură creație a psihiatrilor și psihiatriei; este cazul antipsihiatriei. Toate cele mai sus menționate reprezintă situații reale și posibile în evoluția unei
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
favorizează dezvoltarea agresivității și negativismul la copii. Reprezintă un aspect distructiv al relației părinți-copii și survine în situații familiale disarmonice. Crizele de mânie sunt tulburări de comportament apărute ca urmare a conflictului dintre personalitatea copilului în plină afirmare și atitudinea permisivă a părinților. Elevul reacționează astfel la orice frustrare, exprimându-și protestul prin crize de descărcare motorie sau crize de plâns. Părinții foarte autoritari sau severi nu lasă inițiativa copilului și îl obligă să se supună fără comentarii unor măsuri educative
EDUCAŢIA ÎN FAMILIE – FACTOR AL DEZVOLTĂRII PERSONALITĂŢII. In: Arta de a fi părinte by Dana Smerea () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1399]
-
și experienței sale; să-i oferi copilului tău amintiri, serbări în familii, excursii, călătorii, vacanțe, spectacole deoarece copilul se hrănește din trăiri care îi dau prilejul să cunoască lumea. Dincolo de recomandările profesioniștilor, părinții au adoptat trepte diferite între: a fi permisiv sau foarte sever; a-l idolatriza pe copil sau a-l săruta doar când doarme; a-i prezenta toate tarele societății sau a-l feri de tot ce este greu; a-l învăța cu munca de mic sau a-l
ARTA DE A FI PĂRINTE. In: Arta de a fi părinte by Lămîiţa Măcieş, Tatiana Grigoraş () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1395]
-
importanței educației din familie de realizează spontan, prin intermediul impulsurilor și solicitărilor exterioare din partea școlii, în timp ce reușita educațională a familiei este raportată la succesul școlar. Comportamentul de sancționare al copiilor îmbracă două forme: autoritar - atunci când consecințele sunt pe plan social și permisiv - atunci când consecințele sunt numai în planul intern, intim, familial. Conflictele și tensiunile din familie nu sunt prevenite și nu se intervine dintr-o perspectivă educațională. Expectanțele părinților referitoare la școlaritatea copiilor este determinată de propriul nivel de instrucție, gradul de
INFLUENŢA EMIGRAŢIEI PĂRINŢILOR ASUPRA DIMENSIUNILOR ŞCOLARITĂŢII. In: Arta de a fi părinte by Mihaela Laura Sinescu () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1406]
-
G. Călinescu, adică pe singurul critic român care dăduse, după Titu Maiorescu și G. Ibrăileanu, o interpretare nouă (și strălucitoare) a operei lui Creangă, scoțându-l de sub tutela „gestului poporan”. V. este un critic cultural ocazional și, în mod obișnuit, permisiv, generos, ușor sentimentalizat. „A fost un om de pe la noi - încheie el lungul comentariu despre autorul Amintirilor din copilărie. Un om. Și pentru că a fost un om, în vremurile acestea de măscări, slăvit îi va rămâne numele și neamul, în neamul
VULCANESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290666_a_291995]
-
de surpriză și, în același timp, o trăire intensă în plan afectiv. Aceasta reanimă dorința și curiozitatea de a descoperi căi și soluții relevante. Performanțele școlare sunt posibile prin: dezvoltarea spiritului de observație, gândirea și imaginația creatoare; crearea unei atmosfere permisive, care favorizează comunicarea liberă, consultarea, interrelaționarea. Strategiile didactice propuse de institutorii/învățătorii angajați în acest demers didactic vizează aceste obiective educaționale. Proiectul educațional „Imaginație și creativitate” oferă o șansă elevilor cu aptitudini înalte în domeniul limbii și literaturii române de
Aripi de fantezie by Corneliu C-tin Ilie, prof. Iulian Cristea () [Corola-publishinghouse/Science/289_a_612]
-
să fie decisă la nivelul localității 1 8 Îmbunătățirea Legii nr. 17/2000 și a Ordinului nr. 392/2000 pentru persoanele vârstnice 5 6 Majorarea cuantumului pentru beneficii noncontributorii (alocații pentru copii, ajutor de încălzire) și crearea unor criterii mai permisive de acces 6 5 Toți furnizorii de servicii sociale sa fie coordonați de o singură instituție la nivel județean 1 5 Simplificarea legislației și armonizarea acesteia cu celelalte acte normative conexe 4 4 Asigurarea prin lege de dotări minime (de
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
adoptării acestora. Atitudinile și performanțele școlare ale copiilor sunt influențate semnificativ de stilurile parentale. Aceste stiluri parentale sunt diverse: „Combinând două variabile, control parental - suport parental, Diana Baumrind (1980, cf. Stănciulescu, 1997, p. 91 92) identifică trei stiluri educative parentale: permisiv, autoritar, autorizat” <footnote Dorina Sălăvăstru, ( 2004), Psihologia educației, Polirom, Iași, p. 244 footnote> Stilul permisiv se caracterizează printr-un nivel scăzut al controlului parental și printr-un nivel ridicat al susținerii. Stilul autoritar se asociază cu un nivel înalt al
Bunicii ca părinţi de substituţie by Mariana Carcea, Ana Haraga, Didita Luchian () [Corola-publishinghouse/Science/393_a_761]
-
stiluri parentale sunt diverse: „Combinând două variabile, control parental - suport parental, Diana Baumrind (1980, cf. Stănciulescu, 1997, p. 91 92) identifică trei stiluri educative parentale: permisiv, autoritar, autorizat” <footnote Dorina Sălăvăstru, ( 2004), Psihologia educației, Polirom, Iași, p. 244 footnote> Stilul permisiv se caracterizează printr-un nivel scăzut al controlului parental și printr-un nivel ridicat al susținerii. Stilul autoritar se asociază cu un nivel înalt al controlului și slabă susținere a activității copilului. Stilul autorizat îmbină controlul sistematic cu un nivel
Bunicii ca părinţi de substituţie by Mariana Carcea, Ana Haraga, Didita Luchian () [Corola-publishinghouse/Science/393_a_761]
-
parentale eficiente, evidențiate de specialiști. Astfel de studii au arătat că un bun părinte este acela care reușește să răspundă adecvat nevoilor copilului sau să dezvolte, nu obediența, ci respectul individualității și autonomia de la vârstele cele mai fragede. Astfel, relațiile permisive determină comportamente uneori imprecise, alteori agresive și neascultare; cele autoritare determină supunere și lipsă de inițiativă și respect de sine, ori agresivitate, iar cele supraprotectoare tind să realizeze comportamente pasive, dependență și lipsă de reacție. Cum educarea copilului începe de la
Bunicii ca părinţi de substituţie by Mariana Carcea, Ana Haraga, Didita Luchian () [Corola-publishinghouse/Science/393_a_761]
-
pentru relaționarea bună cu copilul. Atitudinea parentală cea mai potrivită față de copil se regăsește într-o serie de comportamente ale părinților și relaționarea cu copilul, după cum urmează: să asigure o autoritate optimă, fără a fi supraprotectori, autoritari în exces, sau permisivi în exces; să ofere dragoste și acceptare copiilor și să fie sensibili la nevoile acestora; să manifeste încredere în capacitățile copiilor și-n ce fac aceștia; să aibă expectanțe realiste față de copii; să-și găsească timpul necesar pentru a le
Bunicii ca părinţi de substituţie by Mariana Carcea, Ana Haraga, Didita Luchian () [Corola-publishinghouse/Science/393_a_761]
-
într-o lume în care fiecare poate, are permisiunea, de a fi și de a face ce vrea și cum vrea. Aceasta cu atît mai mult cu cât controlul social este slab sau absent. În orice caz societatea este extrem de permisivă. În plus, libertatea nu mai răspunde în fața conștiinței morale. Prin aceasta raportul libertate/responsabilitate este foarte slab sau complet absent. Însăși libertatea nu mai are un conținut precis. Ea este segmentată sau fărîmițată în numeroase forme de libertate care proliferează
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
După ei, curriculumul trebuie să organizeze școala și școlarizarea ca „ambianță” și „contexte adecvate”, favorizante pentru dezvoltarea individuală liberă, pentru descoperirea de sine și pentru formarea autonomă a personalității. Subiectiviștii cred că, în esență, curriculumul trebuie să fie „o experiență permisivă și de îmbogățire” a fiecărui learner cu cât mai multe dimensiuni și valori ale dezvoltării personale. Subiectiviștii sunt eminamente umaniști, precum Carl Rogers și Abraham Maslow. Dar Eisner și Vallance erau ei înșiși umaniști și de aceea critica subiectiviștilor era
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
mai ample, activitatea poate fi extinsă pe parcursul mai multor ore/lecții. Tipologia lecțiilor și specificarea fiecărui tip de lecție nu trebuie abordate ca șabloane sau rețete care condiționează în mod categoric activitatea educatorului. Practica educativă trebuie să rămână deschisă și permisivă la noi ipostaze de abordare a actului didactic, mai ales în cazul copiilor cu dizabilități, astfel încât să poată fi sugerate sau introduse noi modalități de structurare a conținuturilor și de prefigurare a priorităților unei lecții sau activități educative cu caracter
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
săi, determinându-i să-și limiteze participarea la activități sociale din afara ei, cu excepția celor strict necesare, să încurajeze sau să descurajeze perfecționarea profesională și performanțele profesionale. Dacă o întreprindere are nevoie de muncă suplimentară, poate să încurajeze familia să fie permisivă din acest punct de vedere, utilizând un sistem de beneficii suplimentare. • Asimilarea ca finalități proprii. Un sistem poate să-și însușească, pe lângă finalitățile sale constructive, și finalități laterale. Este vorba de funcțiile sociale pe care întreprinderile actuale tind să și
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
soțul său, ea decide să-și reducă programul de lucru la patru zile pe săptămână, pentru a se pregăti pentru intrarea la pensie. Climatul familial continuă să se amelioreze. Copiii Mariei se implică mai mult. In schimb, ea este mai permisivă și le controlează mai puțin activitățile. Fiica sa i-ar fi spus în ce măsură îi admiră și apreciază eforturile, lucru care o emoționează pe Marie. Aceasta conștientizează faptul că manifestarea unei îngrijorări mai reduse poate fi înțeleasă și ca o caracteristică
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
tineri. Datele culese de la familiile investigate permit evocarea evoluției stilurilor de educație, de la educația primită de vârstnici și până la cea care este dată nepoților lor. Dihotomizând tipurile de educație În autoritare, stricte sau severe, pe de o parte, și tolerante, permisive sau flexibile, pe de altă parte, ancheta a pus În evidență faptul că, În cadrul fiecărei generații, educația dată copiilor este mai suplă și mai permisivă decât educația primită de la părinți. Concluzia generală este că, de la o generație la alta, În
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
Dihotomizând tipurile de educație În autoritare, stricte sau severe, pe de o parte, și tolerante, permisive sau flexibile, pe de altă parte, ancheta a pus În evidență faptul că, În cadrul fiecărei generații, educația dată copiilor este mai suplă și mai permisivă decât educația primită de la părinți. Concluzia generală este că, de la o generație la alta, În educație tendința dominantă este de a fi mai indulgentă decât cea anterioară. Întotdeauna, generația intermediară sau pivot este inovatoare, adoptând, moduri de educație flexibile cu privire la
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
În al patrulea rând, familia contemporană a inventat educația relațională, al cărei obiectiv este descoperirea bogățiilor personale ale copilului, respectând autonomia sa. Ancheta a pus În evidență faptul că, În cadrul fiecărei generații, educația dată copiilor este mai suplă și mai permisivă decât educația primită de la părinți. În al cincilea rând, datele empirice arată că evoluția și practica religioase de-a lungul generațiilor reprezintă un fenomen aflat În declin structural. În al șaselea rând, istoria ultimelor două secole exprimă slăbirea puterii patriarhale
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
există ceva „omenesc, prea omenesc” în fiecare individ, dimpreună cu măcar o doză minimă de înțelegere pentru „omenesc, prea omenesc”-ul din celălalt: societățile (post)moderne și indivizii (post)moderni stau sub semnul (auto)reflexivității, sunt sau încearcă să fie permisivi, chiar antinormativi. Astfel, „Chick” mai scapă câte o vorbă bună despre „Abe”, cum am văzut mai sus. În acest sens, naratorul ficțional apreciază la cel pe care-l disecă faptul că, deși avea o mișcătoare nevoie de iubire (referințele din
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
cercetare și investigare istorică). Din dorința de probitate științifică și onestitate factuală, autorul evită catalogarea generală a ceea ce s-a petrecut la Pitești ca fiind un „fenomen” sau „experiment”. Refuză și termenii deja consacrați de „reeducare” și „demascare”, acceptând formule permisive (permeabile) precum „acțiune” și „evenimente”. Îi respect preferința care simplifică, de fapt, perceperea ansamblului ororii de la Pitești. În schimb, opțiunea mea se desparte de cea a autorului care, din pudoare și solidaritate cu victimele (chiar dacă acestea au practicat efemer maltratări
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
experiența Piteștiului era de natură să îngreuneze lucrurile. Deși a existat un minim sprijin din partea administrației penitenciarului, el nu a fost imediat și nici suficient, în condițiile în care regimul la care erau supuși deținuții din Brașov era mult mai permisiv decât cel de la Pitești. De altfel, aceasta se va dovedi a fi principala problemă în încercarea comuniștilor de a răspândi prin țară sistemul violent. Putem concluziona că eșecul de la Brașov s-a datorat insuficientei planificări a Securității și ignoranței față de
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]