334 matches
-
să vină Marcel și aș vrea să mă găsească acasă. - Bine, bine, pune-l în scutece, dă-i un biberon cu whisky, spune-i o poveste ca să poată visa frumos, mititelu’... - Ina! Între noi e treabă serioasă, nu trebuie să persiflezi un lucru deja așezat pe o temelie solidă! * Dar Marcel cel mult așteptat nu a venit În seara aceea și nici În serile ce au urmat. După câteva zile, când Olga se întorcea de la coafor, a văzut o scenă care
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3121]
-
o să construiesc, așa cum i-am spus, o casă trainică, nu asta i-a fost urarea!? Se va convinge atunci că răutățile lansate pe scările Poștei Centrale pot fi pietre de temelie pentru Casa aceea de piatră cu care m-a persiflat. Cumpără un ziar și începu să-l răsfoiască din mers, fără un interes anume, numai din dorința de a o alunga din gândurile sale pe Olga. O readuse în tronul clădit în inima sa pe Ina, cea care avea toate
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3121]
-
totuși amuzant, prin asocierea cu umorul negru și gluma macabră, știut fiind faptul că urâtul nu poate fi dominat decât dacă este tratat într-un registru comic. „Lupta dintre carnaval și post” P. Bruegel Aspectul serios al realității este deseori persiflat de “exuberanța parodică a arbitrarului” specifică burlescului. În interpretarea lui Al. Ciorănescu, burlescul “își propune ecuații între abstract și concret - dar un concret ales la nivelul cel mai scăzut cu putință - reunind nobilul cu grotescul și frumosul cu urâtul” (Barocul
CATALOG Sincretismul artelor 1 by Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_942]
-
răbdător și obsedat de toate chinurile gramaticale ale membrilor S.S.R.” (Adevărul, an XXXIII, nr. 11065, 30 aprilie 1920). În altă parte, polemizînd cu pretenția criticilor de a face predicții în privința viitorului poeziei lirice într-o societate utilitaristă, democratică și egalitară, persiflează „indicațiile tematice”: „E (...) ridiculă pretenția celor ce (...) cred că au găsit literatura viitorului și poezia lui prin aceea că au înțeles una din temele și din pretextele de mîine și dau sfaturi imperative: cîntați munca, uzinele, aeroplanele, bicicletele, sub sancțiunea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
ceva, servesc la ceva... Ele intră în dialog (ironic, polemic...) cu toate semnificațiile lor consacrate livresc, mitologic, științific, paremiologic ș.a.m.d., bref - cu valoarea lor de întrebuințare simbolică, anchilozată în clișeu... În loc de „morală a fabulei”, autorul se amuză să persifleze calamburesc formule prestigioase, întorcînd pe dos lecția moralei clasice și împrospătînd-o „modern” (ex.: „plopii fără soț sînt foarte numeroși”; „cînd pisica nu-i acasă, e prin vecini”). „Definițiile” care le compun sub forma unor colaje pseudoaforistice vizează esența abstractă a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
foarte numeroși”; „cînd pisica nu-i acasă, e prin vecini”). „Definițiile” care le compun sub forma unor colaje pseudoaforistice vizează esența abstractă a entităților în cauză, extrasă - prin intermediul ironiei ludice - din depozitul locurilor comune, în special din cele livrești. Sînt persiflate astfel clișee „clasice” (boul a devenit „mecena pentru Grigorești”, pianul, foarte modest, „a primit rolul secundar în sonata Kreutzer”, plopul „trăiește din romane” etc., etc.). Procedeul confuziei dintre animat și inanimat, dintre uman și nonuman, personificările „actualiste” jucăușe, asocierile năstrușnice
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
puține, candidații bine pregătiți și o selecție riguroasă. Diriginta o avea aliată pe sora lui care era hotărâtă să urmeze o carieră legată de chimie. Lui i se părea că pierde prea mult timp pentru această materie și mereu își persifla sora când observa cât tocește la chimie. Stani studia broșura ,, Admiterea în învățământul superior,, luată de soră-sa și în sfârșit și-a găsit vocația, geolog! Cum s-a format pământul, atmosfera, rocile, metalele, peșterile, ce mai chestii interesante, își
un liceu la malul mării by aurel avram stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91601_a_92358]
-
calcedonie, charoit și fluorit. A mai pășit și a ajuns într-o sufragerie maaaaaare, ca un apartament regal. Deasupra patului, încadrat într-un medalion oval, două litere se „îmbrățișează”: „F” și „G”. Un mic iepuraș timorat stătea pitit. Copilul îl persiflă și atunci doi dulăi au ieșit dintr-o nișă. A înțeles: cei fără apărare trebuie apărați. În minte începea să i se contureze o idee. Cu chibzuință a ajuns în Holul de onoare. Lângă un pult era iarăși acea fată
ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
artroza Îl face să sufere mult astăzi. Bătrînul purtînd o pălărie neagră Îi adresă lui Jeanne un semn cu capul. Yvonne Le Bihan nu scăpase nimic din scenă. - Hoitarii! Pun prinsoare că deja trag cu coada ochiului la șantier, Îi persiflă ea, cinică, aplecîndu-se spre fiica ei. Apoi decise că mascarada durase destul și, făcînd un pas Înainte, Îi tăie vorba Mariei care anunța că va conduce ancheta Împreună cu șeful de post Morineau. - La Lands’en ne-am rezolvat Întotdeauna problemele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
Încărcăturile. Polițistul se opri la un detaliu de un realism barbar: unul dintre jefuitori, ținînd de păr o femeie tînără Într-o atitudine imploratoare, Îi tăia gîtul Într-un val de sînge. - „Ospitalitatea“ văd că e pe la voi o tradiție, persiflă el. TÎnăra polițistă dădu din umeri și continuă: - Masacrele și jafurile au continuat mai bine de doi ani. PÎnă În acea noapte cumplită În care jefuitorii au făcut să naifragieze al nu știu cîtelea vas și au ucis marinarii... Fără
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
care furase banii nu avea să se bucure prea multă vreme de ei. - Ce voiați să faceți la fabrica de faianță cînd aceasta era Închisă pe toată durata zilei? - CÎnd nu ești un trîntor, găsești mereu ceva de făcut, Îl persiflă ea. Îmi Închipui că asta Îi scapă unui funcționar ca dumneata. Drept răspuns, Lucas dădu la iveală Ipod-ul găsit de Marie. - Acest cap de redare MP3 era blocat sub corpul dumneavoastră atunci cînd v-am găsit. Am verificat, Îi aparține
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
o azvîrli departe peste umăr. Bărbatul elegant se făcuse la fel de palid ca eșarfa alb-gălbuie Înodată savant În deschizătura cămășii cu monogramă brodată. - Știi ce-ți zice paiața, tîrfă ce ești? zvîrli el cu răutate. - Pojghița de lustru crapă repede! Îl persiflă ea, sarcastică. Problema ta, PM, e că tu n-ai nervi ca să Înfrunți o campanie care o să se lase cu sînge. Eu, da. Îl sfredeli cu privirea. - Dacă te pui de-a curmezișul drumului meu, te fac bucăți, chiar dacă pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
te ataca. El evită răspunsul dînd din umeri, iar cînd ușile de sticlă ale clădirii tocmai se deschideau În fața lor, nu se putu Împiedica s-o Întrebe cum de aflase că el era În pericol pe faleză. - Al șaselea simț? persiflă el. Marie schiță un zîmbet scurt. - Morineau. Era Îngrijorat. Cred că, În fond, ține la dumneata. Îi anunță sosirea lor persoanei care se ocupa cu primirea vizitatorilor și căreia Îi Întrerupsese o convorbire personală la telefon. Responsabilul cu arhivele, un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
iar atunci Începu să apostrofeze muncitorii. - Ce mai așteptați? La treabă! Tocmai era gata să se Întoarcă În biroul ei cînd o reținu Philippe. - Poate că ceilalți au Înghițit micul ei discurs, dar eu nu. - Ai auzit-o pe mama, persiflă ea, nimeni nu te ține cu de-a sila. - Ar fi interesant să-l Întrebăm pe fratele tău dacă și el ar fi preferat să fie... Cum a spus? Păru că se străduiește să-și amintească. - A, da: eliberat, ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
odrasle de ucigaș! Spectrul legendei trecu peste cei din cafenea, declanșînd o tăcere ostilă. PM avea insulta pe vîrful limbii cînd Îl zări pe polițist care Îl observa cu atenție. Cuvintele Îi rămaseră În gît. - Ai jucat bine, PM, Îl persiflă Armelle. O să ai noroc dacă te vei alege măcar cu un scăunel la viitorul consiliu municipal! Și se Îndepărtă. După plecarea lor, Fersen se apropie de Morineau care Își bea cu sorbituri mici cupa alături de un alt jandarm, și Îl
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
pe tînărul Nicolas, pe Chantal și pe scriitorul acela pe care abia Îl cunoșteam? Hai, dați-i drumul, nu vă jenați, nu mai am nimic de pierdut. - Ryan te-a acuzat direct, Gwen. - Din păcate nu mai poate depune mărturie, persiflă ea, reluînd cu bună știință cuvintele lui Lucas. Cuvintele pe care Yvonne le-ar fi putut rosti. Aproape Întocmai. Marie o contemplă pe femeia așezată În fața ei și se Întrebă dacă Gwen se schimbase, sau dacă ea era cea care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
distracții În colțul ăsta de lume. Distracții, ochii ei lansară fulgere. - E tocmai cuvîntul pe care-l căutam! - Dacă vrei să te oprești din anchetă că să te consacri viitorului tău soț, am să Înțeleg foarte bine. - E minunat, Îl persiflă ea. Numai că eu, una, cînd mă angajez să fac ceva, merg pînă la capăt, ți-am mai spus-o. - Genial. Și trase cu violență de lanțul clopoțelului de la intrare. Cu privirea tot fixă, ca Întoarsă spre interior, cu buzele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
ne Întoarcem... - Nu vrei să discuți liniștit cu scumpul dumitale fiu? - Ba da, dar mai tîrziu, În altă parte, dragă Pierre-Marie, o să avem tot timpul... - Nu vorbeam de mine, ci de fiul dumitale mai mare, Erwan cel de neînlocuit, Îl persiflă PM. Arthus rămase atunci Înlemnit cînd văzu venind spre el scafandrul care-și scoase masca, Își smulse cagula și-l fixă cu privirea lui de un albastru palid. - De treizeci și cinci de ani aștept momentul ăsta. Bună ziua, tată. Ryan Îl privi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
Lands’en. Iar acesta nu era decît un om bătrîn moleșit și tremurînd din Încheieturi. - Ești conștient de faptul că ai fost pervers și dăunător, că ne-ai distrus pe toți? - Nu primesc lecții de la un hoț și un asasin! persiflă bătrînul cu morgă, adevărata lui fire dovedindu-se mai puternică. Atunci mai vechea mînie a tînărului Erwan ieși din nou la suprafață În Ryan. Își alese cuvintele cu grijă ca să lovească În ceea ce conta cel mai mult pentru tatăl lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
Facultatea de Constructii Iași 1981 Profesie: Inginer Activitate literară: cenaclul literar „Esențe” din 2010 Ești refractară Ești refractară Ca un pol la echinox Brăzdată De imagini fugitive. Naive, Vagoanele-mi pline de cocs Ce mă aprind Doar pentru tine Sunt persiflate: Primitive Și porți priviri Școlite de-un călugăr Reformat Cu anatemă de la miere. Muiere, Eu n-am decît un iugăr De păcate Și de icoane. Doar pentru tine De mi-i cere Dor să te trăiesc E într-o casă
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
domnule! Boșorogul nu părea în stare să ridice un cuțit, darămite să imobilizeze o femeie și să-i care cadavrul tăiat în două până la mașină. Am trecut la Cecil Durkin. Ia spune-mi tu care-i treaba, Cecil. Virtuozul mă persiflă. — Care-i treaba? Replica asta ai luat-o din Dick Tracy sau din Gangbusters? L-am zărit cu coada ochiului, pe Fritzie cântărindu-mă din priviri. — Te mai întreb o dată, jigodie. Povestește-mi despre legătura ta cu Betty Short. Durkin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
poate fiindcă moartea e sfârșitul fiecărui vis și mă trezesc la timp ca să nu mor... Acum m-am întors, se pare, de unde am plecat și mă întreb dacă nu cumva visez și guzganii din acest pod. Îmi vine să-i persiflez uneori: Stimații mei, scârboșii mei confidenți, nu existați în realitate, îmi pare rău pentru voi, nu sunteți decât niște biete ficțiuni. Clipa când mă voi trezi vă va omorâ... Dar să revin mai bine la Dinu. — Nu știam că ții
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
ajunge omul porc, Dinule”. Îți vâjâie capul, ai un gust rău în gură, ai vrea să te culci, însă doctorul s-a ridicat în picioare... Cam așa aș vorbi dacă aș fi dispus să dau vina pe fleacuri și să persiflez destinul care a colaborat, ironic, cu defectele mele mereu; de câte ori n-am avut puterea să greșesc singur, m-a ajutat el să greșesc și mai grav decât aș fi îndrăznit să greșesc din proprie inițiativă. Dar acesta n-ar fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
fel ciudat de asceză, care Îi transformă pe mulți În adevărați artiști ai foamei. Brummell Începe să Îl disprețuiască pe viitorul rege George al IV-lea și din cauza pântecelui său tot mai rotund, a obrajilor buhăiți. Are curajul să Îl persifleze În fața asistenței, comparându-l cu portarul de la Carlton House, de o corpolență monstruoasă, poreclit Big-Ben, sau rostind În plin Hyde Park: „Cine-i bărbatul ăla gras?”. Bărbatul care tocmai trece, adevărat, destul de dolofan, nu e altul decât Alteța Sa. De la suita
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
calmă și senină, mestecând cu delicii bucăți mici de prăjitură... - Dăunează la siluetă, mă aud spunând fără nici o noimă și fără nici o legătură cu ce gândesc și mă preocupă. - Domnul profesor Adam are ochi și pentru silueta contemporanelor sale? mă persiflează tipa. Ba bine că nu, Îi răspund, În gând, furios. Și nu numai pentru siluetă: nici picioarele, nici ochii, nici sânii unor contemporane nu mă lasă rece, mai ales când mama-natură și Dumnezeu-tatăl au avut grijă să nu le risipească
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]