282 matches
-
vedere istoric o cultură în care să-și exprime creativitatea libertății sale”. În ce privește enciclica H.V., autorul francez afirmă că este vorba de o ambiguitate legată de conceptul de natură, deoarece utilizează un concept biologic al naturii umane ce contrazice viziunea personalistă a Conciliului Vatican II. În orice caz, el își dă seama că în conținutul aceleiași enciclici, ordinea biologică nu este impusă în mod necondiționat decât în măsura în care este legată de o valoare personală și transcendentală. Ceea ce H.V. dorește să sublinieze, dincolo de
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
un conținut diferit, mai energic. În filosofie, de exemplu, lucrurile au decurs în ritmuri și căi diferite, deoarece, așa cum recunoaște, „orice sistem filosofic a încercat să definească propriul concept de natură”. Unul din modelele acestei constatări îl regăsim în filosofia personalistă a lui M. Buber în care natura este îmbogățită de raportul Tu-Noi-Eu. În schimb, datorită faptului că se află în raport direct cu dimensiunea existențială a persoanei umane, medicina oferă o atenție deosebită terapiei și experienței corporale a persoanei, și
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
nu și-a terminat datoria față de bolnav când i-a oferit terapiile sale fizice, deoarece bolnavului trebuie să-i ofere, după cum codurile deontologice obligă, și asistența umană de ordin moral”. 1. Corpul și valoarea 1.1 Valoarea corpului din perspectivă personalistă Întrebarea care provoacă reflecția noastră este următoarea: în ce constă valoarea corpului? R. Lucas Lucas, în cartea sa Antropologia e problemi bioetici, vorbește de două semnificații care privesc corpul: corpul - obiect care indică realitatea obiectivă, considerată ca un obiect între
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
creștină sau religioasă, ci doar rolul de a fi prezentat raportul dintre persoană și etică, pornind de la analiza unor fenomene sociale, în cazul nostru criza și globalizarea, legate de lumea valorilor, de concepția despre Dumnezeu și despre om. Discursul etic personalist se fundamentează pe categorii antropologice și etice precum experiența morală, natura, legea naturală, conștiința, cultura, prezente și în domenii care angajează atât raporturile dintre persoane, cât și raportul omului cu divinitatea. Domeniile pe care le-am interogat sunt evidente: filosofic
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
pe categorii antropologice și etice precum experiența morală, natura, legea naturală, conștiința, cultura, prezente și în domenii care angajează atât raporturile dintre persoane, cât și raportul omului cu divinitatea. Domeniile pe care le-am interogat sunt evidente: filosofic, în optica personalistă (Max Scheler), biblic, în modelul cristologic și apocaliptic și viziunea femeii în biserica primară; bioetic, din perspectiva bolii și a problemelor pe care le ridică. Am relevat faptul că și criza antropologică, și fenomenul globalizării îl proiectează pe om fie
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
pe lângă cea personală, care se fondează pe conștiința morală personală, cu rădăcini adânci în mentalitatea dominantă, în educația asimilată și în experiențele personale acumulate. Se impune astfel o evaluare și o recunoaștere a valorii și a sacralității corpului din perspectivă personalistă, în fața sfidărilor biomedicinei și a eutanasiei, și o perspectivă antropologică și teologică corectă despre persoana feminină, egală în demnitate, complementară în rolul ei și colaboratoare demnă în scopul transmiterii fidele, către noile generații, a valorilor umane și creștine.
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
nețărmurite; vrea mai multă poesie. Artistul modern nu mai copiază viața de toate zilele, cu adevărurile ei brutale și prozaice; dar nici nu iubește pompa și fastul tablourilor mari istorice. Arta modernilor are un caracter cu mult mai intim, mai personalist și în același timp mai înălțător. Bruta, tipul degenerat de muncă excesivă și alcool, nu mai este subiectul artistului de azi"1. Reprezentanții noii direcții își stabilesc noi repere tematice, "degeneratul" pe care medicina alienistă îl prezenta drept exponent al
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]