1,166 matches
-
de ce iubim și credem în cauza pentru care am suferit, suferim sau vom suferi și o să știm în mod sigur „de care parte a gardului este întotdeauna iarba mai verde”. Capitolul V este denumit simplu: „Persuasiunea” prezintă normele psihologice ale persuasiunii eficiente. Începutul capitolului este dedicat definirii și caracterizării persuasiunii; ulterior, este discutat modelul comunicativ de persuasiune, analiza trăsăturilor emițătorului, conținutul mesajului persuasiv, formele acestuia, proprietățile canalului pe care este transmis, trăsăturile receptorului care favorizează predispoziția spre persuasiune. Sunt descrise în
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
suferit, suferim sau vom suferi și o să știm în mod sigur „de care parte a gardului este întotdeauna iarba mai verde”. Capitolul V este denumit simplu: „Persuasiunea” prezintă normele psihologice ale persuasiunii eficiente. Începutul capitolului este dedicat definirii și caracterizării persuasiunii; ulterior, este discutat modelul comunicativ de persuasiune, analiza trăsăturilor emițătorului, conținutul mesajului persuasiv, formele acestuia, proprietățile canalului pe care este transmis, trăsăturile receptorului care favorizează predispoziția spre persuasiune. Sunt descrise în continuare două modele psihologice de persuasiune, modele ce explică
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
știm în mod sigur „de care parte a gardului este întotdeauna iarba mai verde”. Capitolul V este denumit simplu: „Persuasiunea” prezintă normele psihologice ale persuasiunii eficiente. Începutul capitolului este dedicat definirii și caracterizării persuasiunii; ulterior, este discutat modelul comunicativ de persuasiune, analiza trăsăturilor emițătorului, conținutul mesajului persuasiv, formele acestuia, proprietățile canalului pe care este transmis, trăsăturile receptorului care favorizează predispoziția spre persuasiune. Sunt descrise în continuare două modele psihologice de persuasiune, modele ce explică mecanismele de la baza prelucrării cognitive a mesajului
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
normele psihologice ale persuasiunii eficiente. Începutul capitolului este dedicat definirii și caracterizării persuasiunii; ulterior, este discutat modelul comunicativ de persuasiune, analiza trăsăturilor emițătorului, conținutul mesajului persuasiv, formele acestuia, proprietățile canalului pe care este transmis, trăsăturile receptorului care favorizează predispoziția spre persuasiune. Sunt descrise în continuare două modele psihologice de persuasiune, modele ce explică mecanismele de la baza prelucrării cognitive a mesajului. Tot în acest capitol sunt prezentate metode folosite de persoanele care se ocupă de persuasiune pentru blocarea în receptor a gândirii
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
definirii și caracterizării persuasiunii; ulterior, este discutat modelul comunicativ de persuasiune, analiza trăsăturilor emițătorului, conținutul mesajului persuasiv, formele acestuia, proprietățile canalului pe care este transmis, trăsăturile receptorului care favorizează predispoziția spre persuasiune. Sunt descrise în continuare două modele psihologice de persuasiune, modele ce explică mecanismele de la baza prelucrării cognitive a mesajului. Tot în acest capitol sunt prezentate metode folosite de persoanele care se ocupă de persuasiune pentru blocarea în receptor a gândirii raționale dar aferent acestora, tot în acest capitol sunt
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
trăsăturile receptorului care favorizează predispoziția spre persuasiune. Sunt descrise în continuare două modele psihologice de persuasiune, modele ce explică mecanismele de la baza prelucrării cognitive a mesajului. Tot în acest capitol sunt prezentate metode folosite de persoanele care se ocupă de persuasiune pentru blocarea în receptor a gândirii raționale dar aferent acestora, tot în acest capitol sunt prezentate, modalități diverse prin care orice persoană se poate opune influențelor persuasiunii nedorite. „Conformism, supunere și obediență” (capitolul șase) numește persuasiunea, așa cum a fost caracterizată
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
în acest capitol sunt prezentate metode folosite de persoanele care se ocupă de persuasiune pentru blocarea în receptor a gândirii raționale dar aferent acestora, tot în acest capitol sunt prezentate, modalități diverse prin care orice persoană se poate opune influențelor persuasiunii nedorite. „Conformism, supunere și obediență” (capitolul șase) numește persuasiunea, așa cum a fost caracterizată în capitolul precedent, este „influența axată pe schimbarea atitudinilor și convigerilor”, influența socială semnifică „acea acțiune de influențare care vizează în mod direct schimbarea comportamentului individului ca
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
care se ocupă de persuasiune pentru blocarea în receptor a gândirii raționale dar aferent acestora, tot în acest capitol sunt prezentate, modalități diverse prin care orice persoană se poate opune influențelor persuasiunii nedorite. „Conformism, supunere și obediență” (capitolul șase) numește persuasiunea, așa cum a fost caracterizată în capitolul precedent, este „influența axată pe schimbarea atitudinilor și convigerilor”, influența socială semnifică „acea acțiune de influențare care vizează în mod direct schimbarea comportamentului individului ca urmare a presiunii exercitate de un gup sau de
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
are ca obiectiv îmbogățirea cunoștințelor „de bază”, despre mecanismele psihologice pentru „cititorul-nespecialist”; acestea pot fi valorificate „în scopul transformării oamenilor în consumatori loiali”. În structura capitolului o importanță deosebită este acordată proceselor de condiționare, ca factor esențial în procedeele de persuasiune, manipulare a consumatorului în scopul acceptării și cumpărării produsului. Pornind de la princiipile de bază ale persuasiunii descrise de R. Cialdini, autoarea analizează specificul strategiilor de reclamă, publicitate, pe fondul factorilor culturali. Ultimul capitol, pune în relație psihologia socială și funcționarea
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
în scopul transformării oamenilor în consumatori loiali”. În structura capitolului o importanță deosebită este acordată proceselor de condiționare, ca factor esențial în procedeele de persuasiune, manipulare a consumatorului în scopul acceptării și cumpărării produsului. Pornind de la princiipile de bază ale persuasiunii descrise de R. Cialdini, autoarea analizează specificul strategiilor de reclamă, publicitate, pe fondul factorilor culturali. Ultimul capitol, pune în relație psihologia socială și funcționarea oamenilor la locul de muncă; procedeele de selecție și evaluare a angajațiilor, strategiile motivaționale, organizarea comunicării
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
britanicilor nu e neap...raț unul diferit, cu toate c... aceștia v...d mai bine ambițiile staliniste și dimensiunile lor totalitare. Conștient de cinismul și de Inc...p...țînarea lui Stalin, Churchill nu crede c... tactică lui Roosevelt - bazat... pe persuasiune, Înțelegere și colaborare - poate st...vili expansionismul sovietic și, cu atît mai mult, s...-l pun... În discuție. În aceste condiții, cea mai bun... ap...rare, În opinia lui, este s... adopte concepția lui Stalin privind raporturile internaționale - cea a
[Corola-publishinghouse/Science/2022_a_3347]
-
situații în care hârtia monedă a circulat în bune condiții, îndeplinindu-și obiectivele, după cum au existat și situații, foarte numeroase, în care hârtia-monedă a dezorganizat circulația monetară în economia unui stat. Această încredere este un rezultat care se obține prin persuasiune și care nu se poate forța prin constrângere. Nici statul nu poate impune obligația acceptării unei hârtii-monede în orice împrejurare..."681. J.M. Keynes, la rândul său, a pus în evidență mecanismele de punere în circulație și folosință a hârtiei-monedă. În
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
deși acoperind același câmp semantic general, mythos și logos au cunoscut, chiar din timpurile străvechi, regimuri subtile de diferențiere. Astfel, primul era asociat unui discurs bazat pe putere și creator de autoritate, iar al doilea unui discurs Întemeiat pe arta persuasiunii: Este acum clar că cele mai vechi texte utilizau mythos și logos pentru a marca două tipuri diferite de discurs: cel al bărbatului agresiv și cel al femeii seducătoare. Mythos este o cuvântare aspră, adecvată bătăliilor și adunărilor publice, prin
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
presus de Îndoială este acum tratat ca propagandă de stat, ca mijlocul cel mai potrivit pentru copii sau alte persoane incapabile să adopte discursul și practicile elitelor. Astfel, Platon, prin instrumentalizarea mitului, deschide poarta reflecțiilor și a practicilor legate de persuasiunea politică și de controlarea indivizilor prin intermediul mitologiilor de stat. Aceste evoluții semantice, aceste transformări conceptuale au făcut ca, la capătul traseului său prin gândirea greacă și al confruntării cu logos-ul și reflecția filosofică, istorică, politică și științifică, mythos-ul să
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
și reflecția filosofică, istorică, politică și științifică, mythos-ul să se refere la: a) discursuri bazate pe povestire, și nu pe demonstrația argumentată; b) discursuri transmise mai ales prin oralitate, și nu pe suporturi scrise; c) discursuri care au ca scop persuasiunea, prin emoționare, și nu prin jocul dialectic al argumentelor; d) discursuri al căror conținuturi trimit la realități greu de verificat empiric și greu de acceptat rațional - lumi fictive, șocante, absurde; e) discursuri al căror sens adevărat nu este evident și
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
din trecut, de impunere a acestora prin diverse instituții (politice, precum partidele, parlamentele, guvernele, sau culturale, precum Învățământul, arta, teatrul, literatura, muzeele, monumentele etc.) sau de contestare (prin aceleași mijloace). Axa politică vs culturală (asumare prin coerciție vs asumare prin persuasiune) este dublată de axa elite-mase populare - memoria oficială poate să fie În acord sau În conflict cu memoria populară: Cultura oficială se Întemeiază pe „formalismul dogmatic” și pe prezentarea realității În termeni mai degrabă ideali decât ambigui sau problematici. Ea
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
descoperite” (germană, scandinavă, celtică etc.) au fost folosite alături de alte argumente culturale pentru justificarea legitimității noilor state-națiune. Perspectiva romantică a idealizat arhaicitatea atribuită axiomatic nou-descoperitelor mitologii. Contextul politic și ideologic a făcut ca acestea să fie utilizate ca instrumente de persuasiune pentru legitimarea tinerelor state care se nășteau și se luptau pentru a fi recunoscute În acel veac. Mitografii români ai secolului al XIX-lea și Începutul secolului XX s-au hrănit din aceste valori, și-au construit colecțiile din această
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
încă păgâne, penetrația politică și confesională catolică începuse încă de la sfârșitul secolului al XII-lea. Pe urmele negustorilor germani, instalați la gurile Dvinei, au apărut clericii catolici care au imprimat un sens creștin apusean supunerii localnicilor baltici, livoni, estoni, pruși. Persuasiunea însoțită de forța armelor a antrenat valuri succesive de cavaleri germani, care au descoperit în teritoriile baltice un nou teren de cruciată. Aceasta avea să devină, în secolele XII-XIII, o realitate permanentă în regiunile menționate. Înființarea, în 1202-1203, a Ordinului
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
analiza morală pătrunzătoare. A fost distins cu Premiul Uniunii Scriitorilor (1970, 1976, 1983), Premiul Asociației Scriitorilor din București (1974, 1995), și cu Premiul „B.P. Hasdeu” al Academiei Române (1989). C. face o critică a „alianțelor literare”. Instrumentul lui de cunoaștere și persuasiune este metafora, care, încetând să mai aibă un rol decorativ, traduce o judecată de valoare și definește o esență: esența magică a operei. Magic are aici înțeles de secret, profund, ceea ce este dincolo de vizibil, explicit, pe scurt: subtextul operei. La
CRISTEA-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286504_a_287833]
-
beligerantă dintre apărătorii hermeneuticii tradiționale și adepții lecturii orientate către cititor. Unii vor să întemeieze comentariul critic pe un corpus de evidențe textuale, situate deasupra oricărei posibilități de controversă. Ceilalți, dimpotrivă, sunt partizanii unei critici argumentative, ghidate de tehnici de persuasiune abile. Declarată apodictic drept inevitabilă, legitimată conceptual și metodologic, o astfel de polarizare consacră ruptura ireversibilă între două paradigme critice: una metafizică (mizând pe unitatea organică a textului) și alta deconstrucționistă (interesată mai curând de construirea textului și de contradicțiile
CORNIS-POP. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286426_a_287755]
-
însuși) se modifică. Această modificare permite bolnavului să reintegreze în conștiința sa conținuturi până atunci inconștiente. Aici ar intra psihanaliza, analiza existențială, psihoterapia non-directivă a lui Rogers, psihoterapia de tip Balint. b) Terapeutica bazată pe sugestie, unde distingem terapeutica de persuasiune a lui Dubois, hipnoza, sugestia, visul treaz al lui Descille, relaxarea progresivă a lui Jacobson, “training-ul autogen” al lui Schultz, metoda Vittoz etc. c) Terapeutici catartice - care se bazează pe valoarea terapeutică pe ca o posedă mărturisirea și reviviscența
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
descopere un sens al existenței sale personale, să-i deștepte simțul responsabilității în raport cu realizarea (concretizarea) potențialităților intrinseci. Psihoterapii directive În acest cadru se descriu terapeutici nesistematice a căror acțiune sugestivă nu este conștient folosită pentru a restaura sănătatea. Terapeutica de persuasiune își găsește cea mai tipică prezentare în lucrările lui Dubois asupra psihonevrozelor (1904). Dubois trata servindu-se de “cuvintele antrenante”. Prin conversații, el căuta să înlocuiască “ideile absurde” ale bolnavului prin “gânduri filosofice”. Hipnoza și sugestia sunt cunoscute din antichitate
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
fantasmelor, ca și pe aceea a procedeelor lor operaționale”. Într-adevăr, pentru Marsilio Ficino, „întreaga forță a Magiei se întemeiază pe Eros. Lucrarea Magiei constă în a apropia lucrurile unele de altele prin similitudine naturală” (128, p. 127). Mijloacele de persuasiune proprii îndrăgostitului ar fi „mijloace magice”. Scopul acestuia este „legarea” celuilalt, ca și în cazul magicianului. Amândoi posedă, ca și vânătorul, o „știință a mrejelor și a momelilor”. Chiar Ficino folosește termenul latin rete („plasă, rețea”) pentru a defini relațiile
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
oprește la credibilitatea utilizării de către deținătorii săi. Eu trebuie să cred că și celălalt apasă pe buton dacă eu apăs, și invers. Asta se cheamă stabilitate strategică și nu are legătură cu echilibrul cantitativ al stocului de rachete, ci cu persuasiunea reciprocă. Asta, între partenerii unui club atomic. În restul lumii, menținerea păcii ține de dogma neproliferării armelor nucleare: se subînțelege că un stat non-nuclear din lumea a treia care se va dota cu arme operaționale (rachete + încărcătură) va declanșa o
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
în marea burghezie Flaviu Călin Rus, Relații publice și publicitate. Metode și instrumente John Wilson, Să înțelegem jurnalismul Andrew Goodwin, Garry Whannel, Televiziunea pe înțelesul tuturor Ticu Constantin, Memoria autobiografică Jean-Michel Adam, Marc Bonhomme, Argumentarea publicitară. Retorica elogiului și a persuasiunii Corcuff Philippe, Noile sociologii. Construcții ale realității sociale Ștefan Boncu, Procese interpersonale Gheorghe Drăgan, Modele culturale comparate Philippe Breton, Manipularea cuvîntului Mucchielli, Jean-Antoine Corbalan, Valérie Ferandez, Teoria proceselor de comunicare Octavia Costea, Didactica lecturii. O abordare funcțională Izabela Nicoleta Dinu
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]