1,120 matches
-
și Kant, textul care urmează e atât de vag Încât el se aplică, desigur, foarte bine lui Bergson, Însă În aceeași măsură se aplică unui mare număr de autori, pe care formulele hagiografice convenționale i-ar descrie cu o egală pertinență: Figură foarte elevată, foarte pură, superioară a gânditorului și poate unul dintre ultimii oameni care vor fi gândit exclusiv, profund și superior, Într-o epocă În care lumea gândește și meditează din ce În ce mai puțin, În care civilizația pare, pe zi ce
Cum vorbim despre cărțile pe care nu le-am citit by Pierre Bayard () [Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]
-
Între lectură și nonlectură. Într-adevăr, câtă vreme orice carte citită Începe fără Întârziere să dispară din conștiință, În așa fel Încât devine imposibil să ne amintim dacă am citit-o, noțiunea Însăși de lectură tinde să-și piardă orice pertinență, orice carte, deschisă sau nu, sfârșind prin a fi echivalentă cu oricare alta. Deși pare exagerată, relația lui Montaigne cu cărțile nu face totuși decât să spună adevărul despre relația pe care noi o Întreținem cu ele. Nu păstrăm În
Cum vorbim despre cărțile pe care nu le-am citit by Pierre Bayard () [Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]
-
aceia care mă ascultau erau În același stadiu ca și mine și nu-și făceau prea multe griji. Am putut observa după ani că acest lucru nu Îi tulbura deloc pe studenți, cărora li se Întâmplă frecvent să intervină cu pertinență, ba chiar și cu precizie, În legătură cu cărțile pe care nu le-au citit, agățându-se de cele câteva amănunte pe care le dădusem eu, involuntar sau nu. Ca să nu stânjenesc pe nimeni din mediul În care predau, o să iau un
Cum vorbim despre cărțile pe care nu le-am citit by Pierre Bayard () [Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]
-
jocul pe care, de fapt, nu ar trebui să-l accept, voi face următoarele observații în legătură cu cele două fenomene luate ca exemplu. Legat de construcția de case și de părăsirea zonelor rurale, se pot confirma cu o deosebită precizie și pertinență - cred că și din punct de vedere statistic - cele două „faze ale licuricilor” despre care vorbeam în adevăratul meu articol. Într-adevăr, în timpul „fazei de prezență a licuricilor” (anii ’50), casele pe care printr-o serie de scandaluri edilitare memorabile
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
Neculau sau Elisabeta Stănciulescu. Dar acest curajos verdict, coroziv și incitant, al echipei coordonate de Adrian Miroiu ar merita reiterat, Între altele pentru a demonstra și o reală desprindere de partizanatul politic, prea des invocat pînă acum. Studiul depășește, ca pertinență, un simplu act de campanie electorală, promițînd, În același timp, mai multă transparență și competență În analiza școlii românești. Radicalismul său este evident conjunctural și, Într-o primă fază, chiar necesar pentru a sensibiliza un public apatic. Autorii au Înțeles
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
cultural ibero-american îi sunt urmărite consecvent aspectele esențiale și îi sunt făcute vizibile reliefurile. Acest spațiu, devenit un topos identitar, lume aflată tipologic la granițele, câteodată imperceptibile, dintre Orient și Occident, determină marca stilistică a traducătoarei. Cu totul speciale prin pertinența echivalării conceptuale sunt și transpunerile de cărți teoretice. De la subiectivismul de tip Georges Poulet la formalismul naratologic al lui Jaap Lintvelt, M. propune și un alt chip al traducătorului. Dacă în cazul transpunerii operei literare se poate vorbi despre crearea
MARTIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288045_a_289374]
-
Gândirea”. Poezia lui Nichifor Crainic sau proza lui Cezar Petrescu constituie, de pildă, pentru el adevărate modele. În schimb, experiența poetică argheziană îl găsește nepregătit, mărturie stând reacția sa, în linii mari negativă. De luat în seamă prin acuitatea și pertinența comentariului și, adesea, a obiecțiilor sunt și articolele în care urmărește diverse aspecte ale vieții literare și culturale din anii ’20-’30. Demersul său critic, în general adecvat, îi asigură un loc meritoriu în istoria criticii literare. SCRIERI: Prin Munții
IONESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287579_a_288908]
-
Dubuisson, Mythologies du XXe siècle. Dumézil, Lévi-Strauss, Eliade, Presses Universitaires de Lille, 1993, p. 180. total, atotcuprinzător, cosmologic apelează la o idee care îi este parte constitutivă, dar care e prezentată, cu premeditare, ca fiindu-i „exterioară“, justificând cu „obiectivitate“ pertinența enunțurilor postulate 37. Astfel, revoluția proletară, marea idee a lui Marx, era acea „rațiune pură“ care mima realitatea, prin intermediul ei doctrina urmând să își valideze ipotezele propuse chiar de ea însăși 38. Aderarea la imaginația constituantă a marxismului e o
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
pref. edit., Piatra Neamț, 2003; Mihai Eminescu, Poemele Ondinei. Caietul vienez și alte poezii ale începuturilor, Piatra Neamț, 2003. Repere bibliografice: Gheorghe Grigurcu, „Introducere în opera lui Ion Pillat”, F, 1981, 2; Laurețiu Ulici, Structurile imaginarului, RL, 1981, 9; Dan C. Mihăilescu, Pertinența metodei, LCF, 1981, 16; Dan Mutașcu, Epica spațiului poetic, SPM, 1981, 531; Sorin Pârvu, Critică antropologică, CRC, 1981, 18; Mircea Muthu, „Introducere în opera lui Ion Pillat”, CREL, 1982, 2; Ion Simuț, „Scene din viața imaginară”, ST, 1983, 7; Vasile
LIVESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287843_a_289172]
-
la lumină după 1940 și strânse în cartea Amintiri. Momente și siluete (1944). Unele se referă la viața politică și, lăsând la o parte câteva accente xenofobe, evaluările de situație, judecarea evenimentelor, precum și caracterizările făcute unor personalități cunoscute îndeaproape au pertinență. Când se referă la mediile literare, memorialistul se arată și mai inspirat. Evocând anii debutului, nu pierde prilejul de a face un remarcabil portret lui B.P. Hasdeu. Relațiile, uneori tensionate, dintre Maiorescu și Eminescu sau personalitatea controversată a lui Macedonski
GAVANESCUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287176_a_288505]
-
și înlocuirea ambiguității polisemice printr-o limpezime logică prea netă. Vrednică de subliniat este și contribuția sa fundamentală la alcătuirea unei masive antologii a poeziei românești, apărută în 1989. Temeinic susținută documentar, prefața la secțiunea de poezie contemporană expune cu pertinență fazele și diversele orientări care au marcat dezvoltarea creației poetice românești de după cel de-al doilea război mondial. Tabloul de ansamblu, alcătuit din șaizeci și cinci de poeți, avansează o propunere viabilă, sugestivă. Toate generațiile și direcțiile poetice sunt ilustrate în versiunile
HARASIMOWICZ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287412_a_288741]
-
în vedere aici perioada proximă premaritală („curtea”, sau date în engleză), nașterea copiilor, socializarea, desocializarea-resocializarea, bătrânețea, stadiul de văduvie etc. Acestea sunt analizate la scară macrosocială (cu date istorice și demografice) și ca procese concrete (microsociologie și psihologie socială). Dovada pertinenței teoriei ciclului familial este și recenta lucrare The Expended Family Life Cycle: Individual, Family and Social Perspectives, coordonată de B. Carter și M. McGoldrick (2005). Continuă să fie actuală tema relației dintre tehnologia de producere a mijloacelor de subzistență (subsistence
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
Micu-Klein, George Coșbuc, Vasile Pârvan, Andrei Mureșanu, Paul Zarifopol, G. Ibrăileanu, Gib I. Mihăescu, G. Bogdan-Duică, Liviu Rebreanu, Cincinat Pavelescu ș.a. Se dezbate problema relațiilor interculturale dintre români și maghiari, cehi, polonezi, francezi, se comentează poezia populară, se abordează cu pertinență, uneori și cu o pornire polemică, tema raportului dintre tradiție și actualitate. Între publiciștii culturali ai R.n. foarte activi sunt Titus Bunea, I.C. Mălin, Olimpiu Boitoș, care folosește și pseudonimul S. Florea, Iosif E. Naghiu. Se reiau câteva poeme de
ROMANIA NOUA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289330_a_290659]
-
inexplicabilului în cotidian. În aproape toate cazurile se manifestă ceea ce S. definește ca „italianitate”, adică o „aspirație organică spre luminos, spre claritatea imaginii și echilibrul formelor, care alungă teroarea mistică și irațională”. Examinarea subiectului, efectuată în analize micromonografice, relevă cu pertinență particularitățile fiecărui prozator: „magiile și miturile solare”, dar și „rezultatele excelente obținute prin utilizarea elementelor de fantastic în romanul psihologic și social” la Bontempelli, „plăsmuirile potențate satiric” din scrierile lui Palazzeschi ori din cele ale lui Savinio (frate al pictorului
STATI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289886_a_291215]
-
spre un eșec al eficienței și spre un deficit de audiență. Ea trebuie să fie un participant activ în arena actualității”. La începuturile activității sale S. era descris de Radu G. Țeposu, într-un portret ce nu și-a pierdut pertinența, drept un critic „serios fără morozitate, sistematic fără ticuri, bine informat”, „un glosator subtil și malițios” care „are mereu grijă să-și împartă admirația pentru literatură între respectul civilizat și pasiunea inocentă”. Neocolit de subtilitate, dar ocolit de partipriuri generaționiste
SIMUŢ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289692_a_291021]
-
Elaborarea unor programe de recuperare medico-socială Elaborarea unor programe de psihoprofilaxie Producerea unor medicamente noi Supravegherea evoluției tendințelor de morbigeneză psihică Stadiul factorilor de risc morbigenetic Studiul proceselor de adaptare la acțiunea stresurilor Instituționalizarea programului de igienă mintală Arborii de pertinență I Măsuri medicale de ordin terapeutic II Măsuri medico-sociale de ordin psihoprofilactic Măsuri de ordin protector-instituționalizat Programul de Igienă Mintală 3) Obiectivele acțiunii de igienă mintală Orice acțiune de igienă mintală, individuală sau colectivă, trebuie să-și delimiteze precis obiectivele
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
Familia”, „Telegraful român”, „Observatoriul”, „Transilvania”) ca intelectual marcat de ideologia Luminilor și a revoluției franceze, precum și de opțiunea pentru forma de stat republicană. Indiferent de anvergura lor, contribuțiile de istorie literară ale lui Ț. prezintă încredere prin seriozitatea documentării și pertinența judecăților de valoare. Stilul dezinvolt și plastic-aforistic al eseistului de altădată se metamorfozează, textele capătând acum austeritatea și sicitatea actelor de stare civilă. SCRIERI: Apărarea civilizației, București, 1938; ed. îngr. și pref. Marta Petreu, Cluj-Napoca, 2000; Reviste literare românești din
ŢINCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290186_a_291515]
-
poeți) cuprinde o serie de eseuri remarcabile, mai ales având în vedere perioada în care au fost scrise (începutul anilor ’60). Deși nu exclud unele exagerări (forțarea paralelismului între Eminescu și Bacovia, bunăoară), lecturile interesează încă prin acuratețea demonstrației și pertinența observațiilor, mai ales când e vorba de autori afini cu criticul: George Coșbuc, Adrian Maniu, V. Voiculescu sau Lucian Blaga. După același principiu recuperator, susținut acum de o schemă riguros articulată, e construit și studiul Mihail Sadoveanu (1978), subintitulat Universul
TOMUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290222_a_291551]
-
Ciorănescu ș.a.), studiile de istorie literară, microsinteze în fond (Elemente de critică literară în publicațiile socialiste dintre 1900-1916, Aspecte ale criticii literare românești dintre 1880-1900), se înscriu în acest demers, convingător prin întovărășirea de rigoare și claritate, bun-simț și fină pertinență. Se percepe aici o atentă, supravegheată ritmare a gândurilor, dar și o oarecare reținere, explicabilă poate prin persistența unor inhibiții. Când scapă de aceste frâne, discursul își (re)capătă aplombul și eficacitatea. Un tur de forță a realizat Z. alcătuind
ZASTROIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290716_a_292045]
-
astfel o știință atât prin obiectul său de activitate cât și prin metadeschiderile În știința comportamentului uman. Ea se construiește astfel pe concepte fundamentale clare și riguros definite, pe argumente testate prin cercetare aplicativă, astfel ca paradigmele sale să capete pertinență și validitate științifică. Armătura umană și științifică a psihiatriei expertale capătă astfel capacitatea de a descifra comportamentul uman aberant ce zădărnicește esența umană, puterea sa de cunoaștere fiind caracteristică timpurilor moderne de viață socială. De aici decurge climatul de lucru
CADRUL LEGISLATIV AL EXPERTIZEI MEDICO-LEGALE PSIHIATRICE.. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Gh. Scripcaru, V. Astărăstoae, C Scripcaru, Simona Grămadă, Irina Agrosoaie () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1482]
-
al lui Marin Mincu, P. a scris despre modelul său autohton o monografie - Marin Mincu. Eseu despre autenticitatea scriiturii (2000). În ciuda mizei riscante și a elanului empatic care îl străbate, textul se susține printr-o cercetare laborioasă, ca și prin pertinența unor formulări de sinteză, Marin Mincu fiind așezat „între Dracula și Ovidiu”. SCRIERI: Desprinderea de brumă, Craiova, 1984; Știința veselă, Constanța, 1993; Tensiunea esențială. Metaforă și revelație în opera lui Lucian Blaga, Constanța, 1997; Poesia italiana del Novecento, Craiova, 1998
POPESCU-11. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288932_a_290261]
-
1973), Voci și vocații cinematografice (1975). Dintre numeroasele puncte de vedere susținute cu o argumentație estetică de sorginte marxistă (unele intervenții sunt publicate în „Studii și cercetări de istoria artei”, „Revue roumaine d’histoire de l’art” ș.a.), semnificative prin pertinența analitică sunt pledoariile pentru o estetică a filmului contemporan, considerațiile privind receptarea spectacolului cinematografic sau specificitatea „lecturii” filmului, elogiul adus filmului de autor, tratarea literaturii ca experiență culturală a cineastului. Rămâne exemplară ținuta unor portrete, precum cele dedicate lui Jean
POTRA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288990_a_290319]
-
Ciprian Șiulea procedează la o critică amănunțită, contestând-o „din perspectiva adevărului, în sensul general de confruntare cu realitatea”, nu pentru a o respinge în numele unei alte versiuni, proprii, despre p. românesc, ci preocupat să examineze „coerența internă a demersului, pertinența acestui discurs în contextul imediat al culturii române”. Reamintind trăsături definitorii - „Postmodernismul înseamnă, pe scurt, declinul transcendenței, relativizarea valorii și conștientizarea caracterului de convenție al reprezentărilor noastre despre lume, despre noi înșine și despre creațiile noastre, în particular, literare. Odată cu
POSTMODERNISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288986_a_290315]
-
la un sistem didactic pur verbal. Axele terapiei lui Beck Modelul terapeutic se poate deduce cu ușurință din cele ce s-au spus mai înainte. Relația terapeutică este aceea a unei coterapii în cadrul căreia pacientul trebuie să fie convins de pertinența modelului prezentat cu ajutorul unei formulări clare a problemei. Terapia este inițiată pe baza unui contract, pacientul fiind dirijat spre acțiune și experiență personală. Această etapă comportamentală, care utilizează sarcini graduale, jocuri de rol... servește identificării gândurilor iraționale și a relațiilor
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
eliminarea factorului etiologic. Se vorbește despre „vindecare” atunci când organul sau sistemul regăsește starea sa anterioară acțiunii factorului patogen. Efectele tratamentului ales fac obiectul unei evaluări precise pentru a-i controla eficiența. Constatarea ineficienței provoacă întrebări privind alegerea tratamentului și/sau pertinența analizei și a ipotezelor de lucru. Valoarea modelului medical este de necontestat. El a contribuit la tratarea și la vindecarea a numeroase boli acute (mai ales a bolilor infecțioase) declanșate de un factor biologic specific. In schimb, contribuțiile sale sunt
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]