1,221 matches
-
telefoniei din ultimii ani fac ca telefonul să fie un instrument indispensabil atât în comunicarea intraorganizațională cât și în cea extraorganizațională. Un alt dezavantaj al comunicării prin telefon (în afară de lipsa contactului vizual) este faptul că telefonul poate deveni un factor perturbator la locul de muncă, frecventele întreruperi pot avea efecte negative asupra performanței în activitate. La fel ca în cazul comunicării orale, nici în cazul comunicării prin telefon nu sunt înregistrate mesajele (deși există unele organizații - în special bănci și societăți
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
care elementele constitutive, de ordin structural, sunt numeroase, în mișcare continuă, relațiile dintre ele, majoritar instabile, cauzalitatea , de asemenea, labilă, sincronismul și asincronismul, prezente și aflate în relație dialectică, succesiunea diacronică „alterată” de o serie de factori, mulți dintre ei, perturbatori. Vom încerca, totodată, în cadrul demersurilor noastre viitoare, să depășim stadiul unei cunoașteri limitate a fenomenului pe care urmează să îl studiem, prin extinderea investigației personale la sfera relațiilor cauzale complexe, depășind iluzia așa zisei comprehensiuni exhaustive a acestuia.
CERCETAREA ŞTIINȚIFICĂ A ACTIVITĂȚILOR MOTRICE UMANE, PREMISĂ A DEZVOLTĂRII DOMENIULUI EDUCAȚIEI FIZICE ŞI SPORTULU. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Nicolae Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_789]
-
nu apare în urmă hazardului a unei nimereli conjuncturale, ci este rezultatul îmbinării cu success a mai mulți factori. Cunoscând importantă componenței psihologice și impactul acesteia asupra randamentului unui sportiv, ne-am propus analiza unora din cei mai importanți factori perturbatori ai performanței sportive. Termenul de performanță reprezintă, un rezultat măsurat, o diferențiere calitativa a unei prestații, activități, realizări, etc. Omul că ființă performanțială, simte continuu nevoia de aprobare , de prestigiu , nevoie ce devine ulterior stimulent pentru actvitate. Sportul de performanță
PERFORMANȚA SPORTIVĂ. ANALIZA A TREI FACTORI PSIHICI PERTURBATORI. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Victor Stănică () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_819]
-
pondere și o variabilitate în funcție de ramurile sportive. Factorii de care depinde performanță unui sportiv pot fi de ordin fizic, psihic, material sau de mediu. În lucrarea de față ne vom orienta atenția asupra analizei a trei factori de ordin psihic, perturbatori ai obținerii performanței, si anume: teamă, sentimentul de inferioritate, scăderea motivației de pregătire. • TEAMĂ ( FRICĂ ) Teamă nu este altceva decât o emoție negativă, însoțită de o senzație de disconfort , apărută în fața unui pericol real sau imaginar . Îndoială, neliniștea, panică sunt
PERFORMANȚA SPORTIVĂ. ANALIZA A TREI FACTORI PSIHICI PERTURBATORI. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Victor Stănică () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_819]
-
fi inapt pentru sarcina atribuită care ar putea fi: înlocuirea unui campion, includerea într-o reprezentativă națională, etc. Senzația aceasta se poate manifestă de la cea mai mica intensitate concretizata dintr-o stare de neplăcere, până la tentativă de îndepărtare a elementului perturbator, fugă de responsabilitate. Sentimentul de inferioritate nu apare numai atunci cand sportivul se autosubestimează, ci și atunci când este apreciat sub nivelul la care crede că are dreptul . În acest caz, este vorba de o neconcordanta între autoapreciere și opinia celorlalți. În
PERFORMANȚA SPORTIVĂ. ANALIZA A TREI FACTORI PSIHICI PERTURBATORI. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Victor Stănică () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_819]
-
viitoare, percepute ca mai puțin urgente. Așa se face că în aceste companii conflictele dintre angajați fie trec neobservate de către conducere, fie acestora nu li se acordă importanța cuvenită. Frecvent, managerii nu consideră conflictul dintre angajați ca fiind un factor perturbator, care poate afecta performanța personalului. Totuși, cercetările realizate în domeniul psihologiei organizaționale au demonstrat faptul că tensiunile, conflictele existente între angajați duc nu numai la o scădere a eficienței, ci și la o creștere a nivelului anxietății celor implicați. Aceste
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
incompatibilitate, de incongruență, dezacord. Spre exemplu, Mihaela Vlăsceanu definește conflictul ca fiind o opoziție deschisă între doi sau mai mulți indivizi, grupuri, clase sociale, partide, comunități, state având interese (economice, politice, religioase, etnice, rasiale) divergente sau incompatibile, cu efecte negative, perturbatoare asupra interacțiunii sociale (Vlăsceanu, 1993). Este foarte important de sesizat faptul că autoarea pune accentul pe efectul perturbator pe care conflictul îl produce asupra interacțiunii și relațiilor dintre părțile implicate în conflict. Alți autori pun însă accentul pe un alt
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
mai mulți indivizi, grupuri, clase sociale, partide, comunități, state având interese (economice, politice, religioase, etnice, rasiale) divergente sau incompatibile, cu efecte negative, perturbatoare asupra interacțiunii sociale (Vlăsceanu, 1993). Este foarte important de sesizat faptul că autoarea pune accentul pe efectul perturbator pe care conflictul îl produce asupra interacțiunii și relațiilor dintre părțile implicate în conflict. Alți autori pun însă accentul pe un alt element al conflictului, și anume pe conștientizare, afirmând că putem vorbi despre un conflict numai atunci când una dintre
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
conștientizează și argumentează necesitatea cunoașterii de către manageri a factorilor care generează stresul în cadrul organizațional, a metodelor lor de diagnosticare, a strategiilor eficiente de intervenție și prevenire a problemelor legate de sănătatea mentală și fizică a angajaților provocate de acești factori perturbatori. În prima parte a capitolului, făcând apel la o serie de teorii și studii asupra stresului organizațional, autorul încearcă să arate unele modalități practice care pot fi utilizate de manager pentru a ieși din situațiile stresante. În cea de-a
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
fie testat). S) infer)m din ea ipoteze. S) supunem ipotezele la teste experimentale sau observaționale. În efectuarea pașilor doi și trei, s) folosim definițiile termenilor aflate în teoria supus) test)rii. S) elimin)m său s) control)m variabilele perturbatoare neincluse în teoria de testat. S) reținem un num)r de teste distincte și severe. Dac) un test nu este trecut, s) ne întreb)m dac) teoria este complet compromis), dac) are nevoie de ajust)ri și reformul)ri, sau
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
considera c) e greu de crezut c) nici în acest caz, așa cum se întâmpl) atât de des în eforturile de stabilire a unor corelații asumate de cercet)torii politicii intenaționale, nu e acordat) nici o atenție special) posibilei prezente a variabilelor perturbatoare. O excepție nu demonstreaz) o regul) sau o teorie, ins) dac) ceva se poate demonstra a fi excepțional, nici nu constituie o dovad) contrar). Ne-am putea aștepta că variația în rezultatele obținute s) demareze o c)utare a posibilelor
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
Horvath 1959). Aceasta este metodă analitic). Ea funcționeaz), si inc) de minune, acolo unde relațiile dintre câțiva factori pot fi rezolvate prin relații între perechi de variabile, în timp ce ,,alte lucruri sunt menținute egale”, și unde se poate afirma c) influențele perturbatoare neincluse în variabile sunt mici. Întrucât procedura analitic) este mai simpl), ea este preferat) unei abord)ri la nivel sistemic. Totuși, analiza nu este întotdeauna suficient). Ea ar fi suficient) doar dac) efectele la nivel sistemic lipsesc, sau sunt îndeajuns
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
cât de bine - sunt îndeplinite aceste cerințe. Structura internațional) ↑ ↓ Unit)ți în interacțiune Figură 3.1 I Schematic, pentru Richard Rosecrance, sistemul internațional-politic arăt) că în fig. 3.2 (1963, p. 229). Schița să cuprinde patru elemente: (1) o surs) perturbatoare sau input-ul, (2) un mecanism regulator, (3) un tabel al constrângerilor de mediu, care convertește fenomenele înregistrate de punctele 1 și 2 în (4) rezultate (1963, pp. 220-221). Statele constituie sursele perturbatoare - într-o mai mare m)sur), dac
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
să cuprinde patru elemente: (1) o surs) perturbatoare sau input-ul, (2) un mecanism regulator, (3) un tabel al constrângerilor de mediu, care convertește fenomenele înregistrate de punctele 1 și 2 în (4) rezultate (1963, pp. 220-221). Statele constituie sursele perturbatoare - într-o mai mare m)sur), dac), de exemplu, elitele lor sunt revoluționare și nu posed) un control nesigur asupra unei cantit)ți mari de resurse disponibile; într-o mai mic) m)sur), dac) elitele lor sunt conservatoare și posed
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
dezvoltat o teorie; el a conturat o schit). Tot ceea ce pare a reprezenta cei mai importanți factori pentru un interval particular al istoriei corespunde acestei scheme. În consecinț), limbajul sistemelor va fi folosit pentru a descrie interacțiunile și rezultatele. Factor perturbator Factor perturbator Mecanism regulator ↓ ↓ ↓ Pattern al rezultatelor internaționale ↑ Constrângeri de mediu Figură 3.2 Mai mult, el și-a construit schemă într-un mod care s)-l duc) la tipul de concluzie obținut. El face cunoscut) o ,,descoperire” pe care
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
teorie; el a conturat o schit). Tot ceea ce pare a reprezenta cei mai importanți factori pentru un interval particular al istoriei corespunde acestei scheme. În consecinț), limbajul sistemelor va fi folosit pentru a descrie interacțiunile și rezultatele. Factor perturbator Factor perturbator Mecanism regulator ↓ ↓ ↓ Pattern al rezultatelor internaționale ↑ Constrângeri de mediu Figură 3.2 Mai mult, el și-a construit schemă într-un mod care s)-l duc) la tipul de concluzie obținut. El face cunoscut) o ,,descoperire” pe care o consider
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
propune să legitimeze o anumită situație: de unde și afinitățile dintre mit și ideologie 8, conjugate în aceleași tendințe de a justifica, a convinge, a integra, a legitima, a disimula 9. Căci între privirea critică asupra mitului și aceea credulă intervine, perturbator, factorul de putere. Nu ne surprinde, deci, că universitățile epocii moderne cheltuiau enorm • Paul Veyne, Au crezut grecii în miturile lor? Eseu despre imaginația constituantă, traducere de Bogdan Ghiu, București, Editura Univers, Budapesta, CEU Press, 1996, p. 21. • Ibidem. • Ibidem
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Gamble și M. Gamble afirmă că mesajele „sunt transmise prin mai multe canale; astfel, nivelul și forma interacțiunii sunt definite de caracteristicile contextului” (Gamble, Gamble, 1993, p. 126). Considerăm important, în ceea ce dezbat autorii amintiți, faptul că menționează existența factorilor perturbatori nu doar la nivelul canalului/canalelor de comunicare, ci această interferență a factorilor care disturbă tinde să apară concomitent la nivelul partenerilor comunicaționali (emițător și receptor), definind schimbări în modul de elaborare, codare, respectiv decodare și reconstruire a mesajelor. Continuând
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
mesaj-eu”, care conduc prin însumare la un nou comportament, ocolind conflictul (b) Canalul de comunicare reprezintă calea care permite difuzarea mesajului; ca determinante principale putem aminti: - presupune o coerență de comunicare între emițător și receptor; - este principalul spațiu pentru factorii perturbatori. Boissevain spune că legăturile dintre o anumită persoană și un număr de alte persoane reprezintă potențiale canale de comunicare, iar pentru Myers, canalele de comunicare reprezintă modul în care „mesajul este oferit - față în față, în scris sau prin film
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
al comunicării, o comunicare care îmbracă mult mai specific atributul utilității. O importantă dimensiune a conflictului care are consecințe pozitive este acțiunea de modelare. Apariția modelului induce centrări uneori în totală neconcordanță cu cele ale modelatului. Însă acest fenomen, desigur perturbator, conduce la evoluții ulterioare prin reexperimentare proprie a comportamentelor imitate într-o primă etapă. Această reexperimentare nu este o simplă achiziție, ci o integrare de nivel superior, o armonizare cu dimensiunile proprii ale celui modelat. Smedslund vorbește despre un conflict
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
nu mergi la nici o petrecere”; 8) a face pe bufonul (a lua în derâdere): reprezintă o utilizare excesivă sau frecventă a unor cuvinte de duh în vederea reducerii anxietății, care este rezultatul unor situații stresante sau al unor gânduri și afecte perturbatoare (Valenstein, apud Ionescu, Jaquet, Lhote, 2002, p. 49). Acest mecanism de apărare poate conduce la evidențierea unui adevărat rol pe care individul și-l asumă. Astfel așa cum se remarcă în modelul lui Fritz Redl și William W. Wattenberg (apud Charles
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
recuperarea complexă, familială, socială și profesională a deficientului psihic. Postulatul de la care pleacă orice acțiune de igienă mintală îl constituie faptul că sănătatea mintală reprezintă indicatorul stării de normalitate a unei societăți și că aceasta poate fi alterată de factorii perturbatori care o influențează negativ (E. Fromm). Primul act care trebuie întreprins este definirea stării de sănătate mintală optimă pentru un grup social-uman dat. E. Fromm se întreabă, pe bună dreptate, dacă o societate poate fi considerată bolnavă psihic. Există diferențe
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
problema receptării acestora în comunitatea existentă. Studiile de epidemiologie psihiatrică au menționat că aceste categorii sociale sunt cel mai expuse la factorii de risc pentru sănătatea mintală a comunității umane, ele constituind - prin conduitele lor străine modelului social întâlnit - factori perturbatori ai vieții sociale, ai instituțiilor și, în final, chiar ai valorilor modelului socio-cultural (Holingshed și Reddlich). Cauzele alterării stării de sănătate mintală la oraș sunt legate de inadaptare și de conflict, de lupta pentru existență, care generează formele aberante ale
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
oscilatorului față de poziția de echilibru, la un moment dat (x) SI = m. • Amplitudinea (A) este elongația maximă pe care o atinge oscilatorul în timpul mișcării. Dacă oscilatorul este scos din poziția de echilibru, printr-o perturbație din exterior și apoi forța perturbatoare este înlăturată, (oscilatorul este lăsat liber), oscilațiile în acest caz se numesc oscilații libere sau proprii. Deoarece mișcarea reală a unui oscilator real se face cu frecare, amplitudinea scade de la o oscilație la alta, mișcarea oscilatorie în acest caz fiind
OSCILAȚII MECANICE by AURORA AGHEORGHIESEI () [Corola-publishinghouse/Science/344_a_618]
-
considerabile). În fine, o a treia caracteristică a riscurilor indică legătura indisolubilă dintre acestea și orașul contemporan. Majoritatea victimelor catastrofelor provin din mediul urban, concentrarea oamenilor și activităților pe spații restrânse făcând din orașe locuri eminamente vulnerabile la oricare agent perturbator exogen sau endogen. În ceea ce privește numărul de victime, în ultimii 35 ani, circa 87% din pierderi sunt datorate fenomenelor naturale, împărțite aproape in mod egal între cele climato-hidrologice și cele geologo geomorfologice, restul de 13% relevând evenimente extreme de origine tehnologică
CONSIDERAŢII PRIVIND RISCURILE INDUSTRIALE. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Adrian GROZAVU, Florentina GROZAVU () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_916]