323 matches
-
ghid </spân></spân></spân><spân style="font-family: Times New Român,șerif;"><spân style="font-size: medium;">[...]</spân></spân><spân style="font-family: Times New Român,șerif;"><spân style="font-size: medium;"><spân lang="ro-RO">”. (Guzmán citat în Valenzuela 2011). Víctor Zavala Cataño, dramaturg peruan, provenit el însuși dintr-o familie țărăneasca, care publicase încă din anii 1960-1970 o serie de piese de teatru despre și cu țărani, a devenit liderul artistic al teatrului de gherilă practicat de </spân></spân></spân><spân style="font-family: Times
Auto-reprezentare prin teatru politic în contexte (de)coloniale. Nigeria, Mexic, Palestina, Peru () [Corola-website/Science/296125_a_297454]
-
mijloc? Experiența-limită a acestui teatru de gherilă naște o serie de probleme etice complexe, dincolo de privirile super-ideologizate pro- sau contra- din societatea contemporană peruana (Quiroz Tores 2010, Valenzuela 2011). </spân></spân></spân></p> Experiențele din Samaru, Tepoztlin, Jenin și Anzii peruani reprezintă patru posibile articulari ale unui teatru revoluționar realizat de grupuri subalterne în spațiul „lumii a treia”. Am ales aceste exemple atât de diverse tocmai pentru a sublinia că fiecare situație locală, în funcție de contextul istoric și politic specific, poate genera
Auto-reprezentare prin teatru politic în contexte (de)coloniale. Nigeria, Mexic, Palestina, Peru () [Corola-website/Science/296125_a_297454]
-
Pastrana și "Forțele Armate Revoluționare din Columbia", care au eșuat. În 1999 i se descoperă "cancer limfatic". Această boală l-a făcut pe García Márquez să iși publice trăirile sale. În 2000 starea să a fost declarată incorect de către ziarul peruan "La Republică" ca fiind "agonizanta". În iulie 2012 fratele scriitorului a anunțat că acesta suferă de demență senila și că a încetat să mai scrie.
Gabriel García Márquez () [Corola-website/Science/308615_a_309944]
-
cel egiptean, de la Gizeh. Asemănarea sa cu un Sfinx (dacă este privit din anumite unghiuri, marcate în jurul său), cât și legendele și istoria locului, au făcut ca această formațiune geologică să devină o atracție turistică importantă. În perioada 1966-1968, arhitectul peruan Daniel Ruzo, observase că Sfinxul seamănă cu chipul principal dintr-un ansamblu sculptat într-o stâncă de pe podișul Marcahuasi, din Peru, numit „Monumentul Omenirii”: «Sfinxul nu reprezintă doar un singur chip, fiind înconjurat de altele, dar din rase diferite, precum și
Sfinxul din Bucegi () [Corola-website/Science/306874_a_308203]
-
madi, maghiari, maja, malaiezi, malgași, maori, masai, mauri, mayași, mazuri, merkiți, mexicani, mohicani, monegasci, mongoli Notă. Maghiarii se numesc și unguri. naga, naimani, nama, ndau, nervi, niam-niam, normanzi, norvegieni, nubieni olandezi, onguți, oseți, ostiaci, ostrogoți, otomani, ovambo pakistanezi, papuași, perși, peruani, polinezieni, polonezi, portughezi români, români, ruși, ruteni sakalavi, salieni, sân, santali, sârbi, sarmați, sarzi, saxoni, sciți, scoțieni, selgiuci, semiți, siamezi, singhalezi, sirieni, slavi, slovaci, sloveni, somalezi, sorbi, spanioli, suedezi, sumo, swazi, șvabi tadjici, taiuți, tamili, tătari, teutoni, thai, tibetani, tibu
Popor () [Corola-website/Science/306937_a_308266]
-
importanta competiție și au plecat, împreună cu naționala României, cu celebrul vas „Conte Verde”, spre Uruguay. Raffinsky a evoluat în ambele meciuri ale României, împotriva naționalelor din Peru și Uruguay. În meciul împotriva naționalei din Peru, Raffinsky a fost faultat de către peruanul Plácido Galindo, care a primit cartonașul roșu, fiind primul jucător eliminat vreodată la Campionatul Mondial de Fotbal. Raffinsky avea să fie numit în echipa turneului final, fiind declarat cel mai bun mijlocaș prezent la acest turneu final. A urmat o
Ladislau Raffinsky () [Corola-website/Science/307866_a_309195]
-
ironice îl numesc în glumă "Si-mingo". Pavarotti s-a consacrat la Metropolitan în rolul lui Tonio din "La Fille du Regiment" de Donizetti, rol binecunoscut pentru aria „Pour mon âme”, aria cu nouă do-uri, numită și „Muntele Everest”. Tenorul peruan Juan Diego Florez a reușit performanța de a bisa aria în 2007 la Scala di Milano. Istoria tenorilor menționează și un caz tragic: tenorul Adolphe Nourrit a fost prim-tenorul Parisului până atunci când Duprez a reușit să atingă pentru prima
Tenor () [Corola-website/Science/311827_a_313156]
-
mai rapide din California. Primul mare grup de americani care a sosit a fost cele câteva mii de oregonieni care au sosit pe drumul Siskiyou. Apoi au urmat cei din Hawaii, cu corabia, și câteva mii de latino-americani, inclusiv mexicani, peruani și chilieni, veniți pe mare și pe uscat. Până la sfârșitul lui 1848, aproape 6.000 de argonauți sosiseră în California. Doar un număr mic (cel mult 500) sosiră pe uscat din Statele Unite în acel an. Câțiva dintre acești „Forty-Eighteri”, cum
Goana după aur din California () [Corola-website/Science/306155_a_307484]
-
replici se mai salvaseră doar două bucăți, care se aflau la muzeul Mânăstirii Sinaia." Iar, "într-o altă variantă, se vorbea despre un inginer silvic, Ionescu, om foarte îndrăgostit de comori, de munții Bucegi. El îl condusese pe cunoscutul cercetător peruan Daniel Ruzo, venit în România, la peștera lui Zalmoxis, care avea o intrare secretă, cunoscută doar de câțiva ciobani, dar nedescoperită nici până în prezent. Despre acest inginer se spunea că ar fi descoperit 40 sau 60 de plăcuțe de aur
Tăblițele de la Sinaia () [Corola-website/Science/306414_a_307743]
-
a fost una misterioasă; ținutelor neobișuite preferate de cântăreață se adaugă crearea a numeroase mituri în jurul numelui ei. Atât anul, cât și locul nașterii, nu au fost dezvăluite decât târziu - s-au propus diverși ani din deceniul 1920 și localități peruane, ba chiar și din America de Nord. Conform unui zvon, Sumac ar fi descins din familia ultimului împărat incaș, Atahualpa - proveniența mitului este numele de fată al mamei cântăreței, același cu numele împăratului. Dimpotrivă, un zvon răuvoitor vehiculat în 1951 de către ziaristul
Yma Sumac () [Corola-website/Science/314128_a_315457]
-
două națiuni oprimate fac parte din punct de vedere politic din altă națiune. Peter îl trimite pe Bean cu trupe rwandeze și thailandeze să demonstreze că războiul împotriva unui Popor Liber este sinonim cu războiul împotriva tuturor. Bean înfrânge armata peruană din America de Sud și cea sudaneză din Africa, aceste victorii inducând frica națiunilor lumii, care încep să se alăture Popoarelor Libere pentru a evita un posibil conflict cu armata eficientă și bine antrenată a lui Bean. Totuși, Bean îl suspectează pe
Umbra Uriașului () [Corola-website/Science/323417_a_324746]
-
incaș mai multe secole. Toate mumiile din mormintele "urechilor-lungi" aparțineau rasei albe, nemongoloide, cu păr blond și cârlionțat, la fel fiind și o parte din membrii dinastiei întemeiate de Manco Cápac. Descoperiri asemănătoare au avut loc în 1970 pe coasta peruană (schelete și mumii din anii 4000 î.Hr. ale unei populații europide) sau în 1930 în nordul Mexicului (o necropolă de mii de ani cu 800 schelete tip "homo sapines fossilis" europid cu înălțimea medie de 2,4m). Arheologii au atribuit
Terra - planeta vieții () [Corola-website/Science/319386_a_320715]
-
lacandón în Chiapas, cu aproape 100 de integranți. Privind imigrația în Mexic, principalele comunități străine cu puternică prezență în teritoriul național de mulți ani se întălnesc comunitățile de americani, spanioli, germani, italieni, cubanezi, francezi, chinezi, ruși, libanezi, evrei, rromi, japonezi, peruani, coreeni, filipinezi, greci, irlandezi, austrieci, unguri, polonezi, belgieni, portoricani, sirieni și turci. Dintre comunitățile străine recent apărute pe teritoriul Mexicului se disting comunitățile provenite din Argentina, Columbia, Guatemala, Honduras, Salvador, Canada, Uruguay, Ecuador, Costa Rica, Bolivia, Brazilia, Nicaragua, Panama, Venezuela, Republica Dominicană
Demografia Mexicului () [Corola-website/Science/319486_a_320815]
-
provine probabil din limba aymara, lima - limaq, "floare galbenă") sau din quechua rimaq, "vorbitor") după râul Rimac. Orașul Lima a fost fondat de conquistadorul Francisco Pizarro în data de 18 ianuarie 1535 numindu-se inițial "Orașul Cel Leal Al Regilor Peruani". În primele hărți ale orașului Peru se pot observa simultan numele de Lima și numele "Orașul Regilor". La începutul secolului XXI suprafață metropolitană a Limei deține o populație de 6.954.583 locuitori și este învecinată cu El Callao care
Lima () [Corola-website/Science/297231_a_298560]
-
Municipalitatea Metropolitană a Limei este totodată și Guvernul Regional al provinciei, dar este menționat că nu integrează nici o regiune administrativă, conform articolului 65 din Legea Guvernelor Regionale nr. 27867 din noiembrie 2002. Este "capitala" a districtului Cercado de Lima. Capitala peruana concentrează peste 75% din producția industrială și este centrul financiar al țării. Principalele ramuri economice sunt industria, comerțul și serviciile, cum este turismul. Există peste 450 linii de transport urban, formate în principal din autobuze și microbuze care efectuează serviciu
Lima () [Corola-website/Science/297231_a_298560]
-
navală de la Iquique. Peru, stat vecin, a semnat, în secret, un pact cu Bolivia, pentru ajutor în caz de război cu Chile și, astfel, începe războiul Pacificului, care se va termina cu victoria chiliană, și ocuparea zonei Antofagasta și regiunilor peruane, Tarapacá, Arica și Tacna. Chile a avut și cu Argentina, probleme similare, cedând o mare parte din Patagonia și Puna de Atacama. Acest conflict s-a terminat cu războiul de la Arauco și, în 1881, pacificarea Araucaniei . În 1888 a fost
Chile () [Corola-website/Science/298085_a_299414]
-
Aproximativ 45% din locuitori sunt descendenți indigeni, aparținând în special populației quechua (40%) și aymara (5%). 37% din locuitori sunt de origine metisă, 15% sunt de origine europeană și restul de 3% sunt de origine africană și asiatică. Cultura populară peruană contemporană este rezultatul unei fuziuni între mai multe culturi, în principal între cea incașă și cea hispanică. Această încrucișare culturală a fost îmbogățită de-a lungul istoriei de alte culturi europene nehispanice, africane sau asiatice. Joncțiunile culturale au favorizat apariția
Peru () [Corola-website/Science/298137_a_299466]
-
executivă sau ramura legislativă; ele devin lege după ce au fost adoptate de Congres și promulgate de președinte. Sistemul judiciar este independent, deși intervenția politică în sistemul judiciar a fost prezentă de-a lungul istoriei, fără îndoială, continuă și astăzi. Guvernul peruan este ales direct, votul fiind obligatoriu pentru toți cetățenii care au o vârstă cuprinsă între 18 și 70 de ani. Alegerile generale care au avut loc în 2011 s-au încheiat cu o victorie din cel de-al doilea tur
Peru () [Corola-website/Science/298137_a_299466]
-
Iquitos cu destinația Cabo Pantoja. Aceeastă variantă poate reduce timpul de deplasare. Un drum dus de la Iquitos (Peru) până la granița cu Ecuador (Cabo Pantoja) pe Rio Napo, cu vaporul, durează în medie 8-10 zile. De la Cabo Pantoja (punctul de frontieră peruan) se poate închiria o canoe pentru a ajunge (aproximativ 2 ore) la Rocafuerte (punctul de frontieră ecuadorian). De la Rocafuerte există colectivos (bărci cu o capacitate de aproximativ 20 de pasageri) care ajung la portul ecuadorian Francisco de Orellana, de unde se
Fluviul Napo () [Corola-website/Science/317858_a_319187]
-
înainte. Ce se întâmplase cu restul tăblițelor nu putea să fie decât subiect de speculație. Eyraud remarcase cât de puțin interes acordau indigenii tăblițelor. Stephen Chauvet a notat următoarele: Pe măsură ce bolile aduse de europeni, dar și raidurile negustorilor de sclavi peruani, culminând cu raidul devastator din 1862 care a fost urmat de o epidemie de variolă, au redus populația insulei până la mai puțin de două sute de locuitori în 1870. Din această pricină este posibil ca deprinderea de a citi și scrie
Rongorongo () [Corola-website/Science/318988_a_320317]
-
Risco (n. 5 octombrie 1983, Lima) este un fundaș stânga sau mijlocaș stânga peruan supranumit "El Loco" (Nebunul în limba spaniolă), care joacă la Real Betis, în Primera División din Spania. Joacă și pentru echipa națională de fotbal a Perului. Debutul lui Vargas pentru echipa națională a avut loc în 2004. Până în 2009 Vargas
Juan Manuel Vargas () [Corola-website/Science/315825_a_317154]
-
a fost trecută sub denumirea binominală de "Vultur gryphus", nume folosit și în ziua de azi. De asemenea, a primit și nume de țări în care este răspândit, astfel a fost numit și condor argentinian, bolivian, chilian, columbian, ecuadorian sau peruan. Genului "Vultur" i se mai atribuia și denumirea "Voltur", iar cuvântul „γρυπός”, din care derivă epitetul latin „"gryphus"”, are o etimologie greacă, limbă din care se traduce ca „nas încovoiat”. Denumirea cotidiană „condor”, care se pronunță la fel în toate
Condor andin () [Corola-website/Science/315078_a_316407]
-
care dansatorii imită vânătoarea de condori (în ). Unul dintre ei, poreclit "Rucu", reprezintă în mod satiric condorul, iar ceilalți — căpetenii indiene care vor să-l omoare pentru că le-a atacat vitele. Zarzuela "El Cóndor Pasa" (în ), scrisă în 1913 de peruanul Daniel Alomía Robles și bazată pe motive populare, a căpătat un renume mondial, fiind una dintre cele mai cunoscute compoziții muzicale peruane. Subiectul este un conflict tragic între indieni și colonizatorii saxoni, în care condorul reprezenta idealul libertății. În anul
Condor andin () [Corola-website/Science/315078_a_316407]
-
vor să-l omoare pentru că le-a atacat vitele. Zarzuela "El Cóndor Pasa" (în ), scrisă în 1913 de peruanul Daniel Alomía Robles și bazată pe motive populare, a căpătat un renume mondial, fiind una dintre cele mai cunoscute compoziții muzicale peruane. Subiectul este un conflict tragic între indieni și colonizatorii saxoni, în care condorul reprezenta idealul libertății. În anul 2004, piesa a fost declarată patrimoniu cultural al Peru. Pe lângă muzică, condorul a apărut nu o dată în operele literaturii universale. De exemplu
Condor andin () [Corola-website/Science/315078_a_316407]
-
este reprezentativa țara în competițiile oficiale internaționale de fotbal. De organizarea ei se ocupă Federația Peruană de Fotbal, membră a CONMEBOL. Primul meci jucat de reprezentativa Perului a avut loc la 1 noiembrie 1927, la Lima, Peru, împotriva Uruguayului. Sub conducerea antrenorului Francisco Bru, Peru a pierdut cu 4-0. În 1930, Peru se înscrie la Campionatul
Echipa națională de fotbal a Republicii Peru () [Corola-website/Science/316040_a_317369]