1,091 matches
-
și diplomat Înnăscut, l-a reținutla dejun. În timpul mesei, regele l-a recomandat cu căldură miniștrilor sau reprezentanților acestora, cerând să-i acorde tot sprijinul: lui Petre P. Carp, ministrul Agriculturii și Domeniilor, pentru a fi numit director general al Pescăriilor Statului; lui Take Ionescu, ministrul Cultelor și al Instrucțiunii Publice, pentru a-i Încredința direcția colecțiilor zoologice din Muzeul de Istorie Naturală din București; generalului Ion Lahovary, ministrul de Război, pentru a-i Înlesni Îmbarcarea pe navele militare marine, În
Caleidoscop by Maria-Cristina Doroftei () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91742_a_93358]
-
din București; generalului Ion Lahovary, ministrul de Război, pentru a-i Înlesni Îmbarcarea pe navele militare marine, În scopul demarării cercetării biologiei Mării Negre. Prima victorie a repurtat-o câteva luni mai târziu, când a fost Însărcinat să studieze apele și pescăriile din țară În vederea alcătuirii unei legi speciale și a unui program de organizare a exploatării apelor. La 1 aprilie 1893 a fost numit directorul secției de zoologie a Muzeului de Istorie Naturală, post pe care nu-l va părăsi până la
Caleidoscop by Maria-Cristina Doroftei () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91742_a_93358]
-
Zdrafcu, Purcel etc., o fleică costa 40 de bani, o vrăbioară 80 de bani*, un cârnat patrician 40 de bani, un fel de mâncare cu sos între 40 și 80 bani, cele de 80 bani fiind mâncările de pasări, vânaturi, pescărie. Puiul de găină se cumpăra în piață cu 40 bani, kilogramul de pește cu 60 și 70 bani, kilogramul de vin 60 de bani, sticla de vin „d-al lui Brătianu“, cel mai scump și mai fin vin românesc, 2
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
mai mare parte a populației În această activitate. Astfel, În anii 1935-1936 ocupația populației după profesiuni era Împărțită În modul următor: 28,9 % În industrie ; 22% În agricultură; 20,4 % În comerț și transporturi; 2% În mine; 0,5% În pescărie și economie silvică și 26,2 %, funcționari și persoane private. 6) Americanii au introdus Între factorii principali de progres „Educația", pe care au așezat-o În frunte, iar profesorul Cornățeanu o definea ca „ansamblu de măsuri luate pentru a forma
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
ne 30.000 km prin SUA. 1935-1936 Prof. Nicolae Cornățeanu 127 spune el, cu greu ne avântăm. Aceasta pentru că nu ne cunoașteți, Îi răspund eu. Când ne veți cunoaște ne veți judeca altfel. În nordul localității e un punct de pescărie. Amintirile mele din insula Brăilei, de la Cojocaru, reînvie. Aci sumedenie de homari Își așteaptă expediția spre restaurantele din California. Regret azi că nu le am dat o atenție mai mare la timpul lor. Un mic bilanț asupra celor constatate În
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
1935-1936 Prof. Nicolae Cornățeanu 129 5) Al cincilea punct Îl fomează diviziunea muncii. Între 1930-1936, populația se prezenta astfel pe profesiuni: 28,9% În industrie; 22% În agricultură; 20,4% În comerț și transporturi; 2% În mine; 0,5% În pescărie și economie silvică; 26,2% funcționari de stat și particulari. Această repartiție pe grupe mari e foarte bună. Dacă toată lumea ar fi rămas legată de agricultură, azi SUA ar fi fost săracă, cum e cazul multor țări din estul Europei
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
Ruși. La Ceatalchioi, un oarecare țigan, Taraboi, face pe veteranul, înfinge un băț în pământ și strigă: Eu sunt proprietar aici! Cât pământ ai? Cât vezi cu ochii. Un lipovan se apucă și cumpără pământ de la domnul Taraboi. Dar administrația pescăriilor îl ia din scurt, îi face proces, câștigă, scoate formula executorie, însă nu poate nici s-o aplice, nici să scoată pe lipovan din locul lui, din pricină că primarul, jandarmii, notarul, prefectul, dau lipovanului concursul lor. Și este între Prefect și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
ia din scurt, îi face proces, câștigă, scoate formula executorie, însă nu poate nici s-o aplice, nici să scoată pe lipovan din locul lui, din pricină că primarul, jandarmii, notarul, prefectul, dau lipovanului concursul lor. Și este între Prefect și Administrația pescăriilor un fel de animozitate, un fel de luptă, care face ca legile țării să nu se poată aplica de cătră Prefect și toți subalternii lui. În fața satului Carasuhat, Salsovia, cetate veche. Aici Licinius pe vremea lui Constantin cel Mare, a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
de restaurant, împărțită în mici loji discrete. La al doilea, un alt salonaș ș-alături un fel de chambre séparée pour parties fines. Ți se servește un hors d'oeuvre numit Bagatelle, compus din vreo treizeci de feluri de mezeluri, pescării, ouă în felurite combinații, sălăți, jambon, aspic, migdale prăjite, etc., după care te întrebi dac-ai mai fi în stare, făcând dovadă de eroism, să mai îngurgitezi ceia ce urmează. Mai fumezi o țigară, îți mai iai puțin răgaz și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
inițiative lăudabile, ca și numărul mare de proiecte, printre care reconstrucția întregii rețele de conducte de aducțiune, n-au rezolvat însă problema aprovizionării orașului Huși cu apă. La sfârșitul secolului al XIX-lea, funcționau șase piețe comerciale: Piața Sf. Nicolae, Pescăriei (lângă Sfinții Voievozi, pe strada Blănăriei), Lăptăriei, Verdețurilor (pe strada Ghica Vodă și pe strada Târgu Făinei), Sf. Dumitru și Primăriei. Comerțul hușean era concurat de o serie de târguri: Răducăneni (înființat în 1838), Codăești (1838), Hoceni (1846). Pentru a
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
orașului. Igiena era neglijată. În piața orașului, unde se afla o hală, erau expuse diferite zarzavaturi, care „stau trântite de vânzători în calea trecătorilor și a tuturor câinilor și porcilor care vagabondează nesupărați de nimeni”. Alături, fusese deschisă așa-zisa pescărie, care era mai mult goală, iar peștele stătea în coșuri pe trotuar. Acel loc ar servi mai bine pentru vânzătorii de legume, iar pescăria ar putea fi mutată în altă parte a orașului, la aer curat, propunea ziaristul. Soluția financiară
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
și a tuturor câinilor și porcilor care vagabondează nesupărați de nimeni”. Alături, fusese deschisă așa-zisa pescărie, care era mai mult goală, iar peștele stătea în coșuri pe trotuar. Acel loc ar servi mai bine pentru vânzătorii de legume, iar pescăria ar putea fi mutată în altă parte a orașului, la aer curat, propunea ziaristul. Soluția financiară a orașului părea rezolvată: „o mulțime de venituri s-ar crea comunei, iar higiena orașului ar fi alt-fel”. Imaginea tristă era completată de animalele
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
în oraș. Furia noastră în contra lor era cu atât mai mare, cu cât descoperisem pe sub mână o parte din condițiile faimoasei păci: cesiunea Dobrogei, trecerea pe Olt până la Călimănești, pe Cerna până la Turnu-Severin, pe Prahova până la mănăstirea Predeal, pădurile, cerealele, pescăriile, petrolul, controlul căilor ferate etc. Partidul Liberal a refuzat să le ratifice; la Iași, la o întrunire a majoritarilor, Ionel a declarat că Partidul Liberal nu recunoaște nici dizolvarea Parlamentului care, ca Constituantă, trebuia să-și îndeplinească mandatul, nici alegerile
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
până În anii ce s-au scurs de atunci numai În griji, suferințe și lipsuri! Căci uite ce găsesc acum, printre anunțurile de pe coperta roșie a Noii Reviste Române din februarie 1914, cu privire la prețul de vânzare al peștelui la magazinele Administrației Pescăriilor Statului: crapul de la 4 kg În sus, lei 1,20 kg; șalăul de la 1 kg În sus, lei 2,50; morunul lei 2,50 kg; nisetrul lei 3; cega de la 1 kg În sus 4 lei; icrele negre proaspete de
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
noiembrie 1940 cu adresa nr.11643, directorul general Misil trimite primarului decizia nr. 54258 a Ministerului Muncii, Sănătății și Ocrotirilor Sociale, referitor la promovarea comerțului românesc, dar acestea prevedeau doar programul prăvăliilor și magazinelor: „toate magazinele alimentare (măcelării, brutării, lăptării, pescării, prăvălii de zarzavat, fructe ouă, păsări, plăcintării cafenele, ceainării, restaurante, care aparțin evreilor sau sunt conduse de evrei, precum și magazinele care desfac produse societăților cu capital evreiesc vor fi închise în zilele de duminică și sărbătorile legale. Observația noastră este
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
octombrie 1942. În conformitate cu dispozițiile Comunicatului 1 și 4 al Comisiunii interministeriale, se adresează Împuternicitului guvernului pentru reglementarea regimului evreilor, în iulie 1943, C-tin I.Gavrilescu, domiciliat în Dorohoi, str.Carmen Silva, nr.2, care exercita comerțul de coloniale, fructe, pescărie, fabrică de cafea. Acesta solicită eliberarea autorizației de scutire de muncă obligatorie și exercitarea profesiunii pentru evreul Grinberg Șmiel, cu motivația că, întreprinderea sa era cea mai importantă din oraș și are nevoie de un specialist până la completa mea inițiere
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
al cuvântului. În Bârlad soția obține post de învățătoare la Școala generală nr.2, în timp ce mie mi s-a făcut loc pe o catedră de română, predând la două clase a cincea, la școlile de băieți și fete de la Podul Pescăriei, pe aceleași locuri ale lui Tache, Ianche și Cadâr. Greu început! Abia la sfârșitul lui noiembrie reușesc să repar două camere ocupate de Sanepid, în spatele grădiniței de pe Ana Ipătescu, de lângă piață. Munceam la catedră și la Sindicatul care mă adusese
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
Pascu și într-o clasă în care avea cu cine să se întreacă. Abia acum am înțeles eu vorbele inspectorului care îmi spusese că „elevi mai bine pregătiți ca la școala noastră nu întâlnise”. La școala de băieți de la Podul Pescăriei erau niște elemente turbulente în stare să tragă cu praștia și în lună, cu o pregătire școlară sub orice critică! Acum chiar că jinduiam după școlarii noștri de la Căuești, cu bun simț și cu o pregătire pe măsură. În anul
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
la biserica ortodoxă din comuna Gherăești-Neamț,de unde era cea de-a patra noră, Aurora. Slujea și trăia în armonie cu ceilalți preoți, catolici, și cu lumea de două religii din comună. Pavel nu s-a preoțit. A intrat funcționar la Pescării. Celălalt Pavel, Tcacenco, s-a calificat profesor și locuiește la Chișinău. A fost inspector școlar în Basarabia. Cimacenco a ajuns pictor, Motea Locvinov a ajuns la Galați, Pozni, cel cu poznele, undeva, în județul Argeș. Iar eu aici, la Tecuci
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
În numele său, Victor Ion Popa a ținut să cuprindă și pe acela al tatălui, institutorul Ion Popa din Bârlad, bine cunoscut în localitate. Tatăl scriitorului locuia pe str. Cuza Vodă nr. 15, dincolo de podul Pescăriei, în mahalaua Podeni. De fapt, istorica vatră a tîrgului o formau străzile Paloda, Strîmba și Ștefan cel Mare care, trecând peste apa Bârladului, se prelungea pe str. Cuza Vodă până la bariera orașului. Începutul străzii, cînd cobora de pe podul Pescăriei, mirosea
Victor Ion Popa și comuna Dodești by MIHAI APOSTU () [Corola-publishinghouse/Science/91678_a_93466]
-
podul Pescăriei, în mahalaua Podeni. De fapt, istorica vatră a tîrgului o formau străzile Paloda, Strîmba și Ștefan cel Mare care, trecând peste apa Bârladului, se prelungea pe str. Cuza Vodă până la bariera orașului. Începutul străzii, cînd cobora de pe podul Pescăriei, mirosea puternic a pește și a fructe orientale, unde se înghesuiau mai multe dughene mărunte de pescărie, coloniale, lumânări, fierărie și mărunțișuri și unde își aveau prăvăliile Tache, Ianke și Kadîr, eroii din piesa bine cunoscută și mult jucată pe
Victor Ion Popa și comuna Dodești by MIHAI APOSTU () [Corola-publishinghouse/Science/91678_a_93466]
-
Ștefan cel Mare care, trecând peste apa Bârladului, se prelungea pe str. Cuza Vodă până la bariera orașului. Începutul străzii, cînd cobora de pe podul Pescăriei, mirosea puternic a pește și a fructe orientale, unde se înghesuiau mai multe dughene mărunte de pescărie, coloniale, lumânări, fierărie și mărunțișuri și unde își aveau prăvăliile Tache, Ianke și Kadîr, eroii din piesa bine cunoscută și mult jucată pe scenele teatrelor din București și din provincie, figuri care au existat și au făcut negoț cinstit și
Victor Ion Popa și comuna Dodești by MIHAI APOSTU () [Corola-publishinghouse/Science/91678_a_93466]
-
mult jucată pe scenele teatrelor din București și din provincie, figuri care au existat și au făcut negoț cinstit și căutat de bîrlădeni. Dughenele lor se aflau pe ultima sută de metri venind din str. Ștefan cel Mare spre Podul Pescăriei, adică spre Podeni. Pe partea dreaptă era o prăvălie scundă și întinsă, a lui Bizim, căruia bârlădenii îi spuneau “turcu”. Era mic de statură, fără pretenții, muncea din greu toată ziua. Avea trei fete. Locuiau cu toții în această lungă prăvălie
Victor Ion Popa și comuna Dodești by MIHAI APOSTU () [Corola-publishinghouse/Science/91678_a_93466]
-
Vine control de la minister, care ne dă indicații să facem preparate mai mult din legume și cartofi, dar nici legume și cartofi nu sunt și, chiar dacă mai sunt, sunt pline de pământ și putrezite. Ni se dau indicații să recomandăm pescărie oceanică și legume, și nu carne de porc și de vită. Vă întrebăm, putem noi lămuri clienții să nu mănânce carne sau produse din carne? Dacă nu este vânzare și nu se face planul, noi suntem de vină. La shopuri
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
au modificat totuși raportul dintre confesiunea majoritară - ortodoxă - și celelalte confesiuni. Tabelul 12. Scrie despre Dunăre în studiile: Regiunea inundabilă a Dunării: starea ei actuală și mijlocul de a o pune în valoare, Institutul de Arte Grafice, XII, București, 1910; Pescăria și pescuitul în România, Librăriile Socec, București, 1916; Dunărea și problemele ei științifice, economice, politice, Librăria Cartea Românească și Pavel Suru, București, 1921. Publică în 1927 articolul „Infiltrări românești dintr-o parte în alta a Dunărei, peste Balta Ialomiței”, Buletinul
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]