6,691 matches
-
fără vină pietricele colorate să adune în străfulgerarea galopului unui cal lumină din ochii peștilor amăgiți de undițe aruncate din bărci cu carena adormită în val. Lip, pleosc, lip, tentacole sugrumând noaptea, vise sângerând pe sarea mării din rană și pescarul sorbind tăcerea din cană coclită de lună,sloi de gheață în topire ,vărsând umbre lângă case rămase ascunse sub duzi fără viață. caracatița timpului se înghițise pe sine și marea, marea era una și aceeași cu zarea... Al.Florin ȚENE
CARACATIŢA TIMPULUI, POEM DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 985 din 11 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Caracatita_timpului_poem_de_al_florin_tene_1378871304.html [Corola-blog/BlogPost/366000_a_367329]
-
made of, vorba lui Șam Spade, eroul lui Dashiell Hammett din Șoimul maltez. A fost o limbă metisa, vorbită în jurul și pe navele Mediteranei, din secolul al XI-lea până în secolul al XIX-lea, atât de marinari, negustori, armatori, pirați, pescari, corsari, curve, sclavi și renegați, cât și de locuitori respectabili ai orașelor și porturilor lui Mare Nostrum. A fost o limbă fără popor, sau cu un popor ciudat, definit pe cu toate alte criterii decât cele moderne, fără alt timp
Ascultați „Marea cu sarea” cântată într-o limbă care probabil vă va suna surprinzător de cunoscut by https://republica.ro/ascultati-zmarea-cu-sarea-cantata-intr-o-limba-care-probabil-va-va-suna-surprinzator-de-cunoscut [Corola-blog/BlogPost/337809_a_339138]
-
CLASAMENTE DE PROZĂ SELECTEAZĂ LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Literatura > Proza > SUZANA Autor: Stan Virgil Publicat în: Ediția nr. 1753 din 19 octombrie 2015 Toate Articolele Autorului Din volumul IUBIRILE UNUI PESCAR Dragostea îi face pe oameni să se simtă egali. (F.M. Dostoievski) La vreo 3-4 ani de la acest episod, mergeam cu alți tineri de vârsta mea, să ne petrecem serile prin Mamaia, mai ales la restaurantul Doina, unde cânta, seară de
SUZANA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1753 din 19 octombrie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1445256416.html [Corola-blog/BlogPost/368336_a_369665]
-
eu și această problemă bineînțeles în stil românesc. Făceam fileul pe mal și dădeam drumul la resturi în apa fiordului. Acasă doar îl spălam bine și cu asta gata rezolvarea gunoiului. În general mergeam la pescuit și o făceam pe pescarul sportiv, îl eliberam. Dacă era peste două kilograme îl păstram pentru acasă ca să-l sărez și să-l usuc în magazia copiilor din spatele vilei, iar resturile le căra ginerele la containerul de gunoi de la muncă. A doua zi după ce a
PUNTI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1441 din 11 decembrie 2014 by http://confluente.ro/stan_virgil_1418305058.html [Corola-blog/BlogPost/376722_a_378051]
-
uman. Cine ținea cont de om când așa era politica regimului comunist instaurat de peste douăzeci de ani în țară? Tatăl său mai băga uneori halăul în canal să prindă ceva pește mărunt, însă se prindea din ce în ce mai rar. Erau prea mulți „pescari” de ocazie și prea puțin pește în canal. Mai mult scoici. Le mai gătea mama sa cu orez sau pur și simplu le așeza după ce le spăla bine pe plita sobei din curte și le prăjea presărând sare pe ele
CAP. XIV de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1270 din 23 iunie 2014 by http://confluente.ro/Stan_virgil_1403539729.html [Corola-blog/BlogPost/349299_a_350628]
-
de toate. Ne-am ales un loc la umbră, aproape de apă. Nu toți cei care venisem la picnic aveam și dreptul de a pescui sau dorința de a face acest lucru. Paul, fiul soției și Andrei, feciorul lui, erau amândoi pescari ”înrăiți” și cu vechime pe bălți. Ginerele meu Marian, se instalase pe post de paharnic și asistent. Ne-am întins păturile și am așezat grătarul după indicațiile soției, “șefa noastră de trib” - în așa fel încât să nu ne afume
PICNICUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1100 din 04 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Picnicul_stan_virgil_1388844498.html [Corola-blog/BlogPost/363837_a_365166]
-
peștelui din apă. A intrat în lac și cu apa până la genunchi, Paul a reușit să aducă pe mal un crap de peste 35 cm lungime. Cel mai supărat era Andrei, pentru că bibanul lui rămăsese pe un loc codaș. Ambiție de pescar adevărat. Așa, am putut să le dăm de lucru și doamnelor. Cum cele tinere s-au oferit să curețe ele peștele, băbuța mea a scăpat din nou de muncă și a rămas să dea în continuare fetelor aceleași indicații deosebit de
PICNICUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1100 din 04 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Picnicul_stan_virgil_1388844498.html [Corola-blog/BlogPost/363837_a_365166]
-
împing cocoloașele spre „cămara” de iarna. Nu-ți venea să te desparți de această stare de reaxare, însă soarele se ascundea deja în spatele pâlcului de molizi, iar mașinile cu petrecăreții de weekend începuseră să părăsească valea. Am dat semnalul ca „pescarii” să-și strângă sculele, iar doamnele tinere, sub atenta supraveghere a „șefei de trib”, să strângă bagajele. Parcă erau mai puține acum când trebuia să plecam cu toții de pe malul lacului Limanu, atât de primitor și reconfortant. Cu pungile pline de
PICNICUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1100 din 04 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Picnicul_stan_virgil_1388844498.html [Corola-blog/BlogPost/363837_a_365166]
-
de nevoi pe meleagurile friguroase ale Norvegiei, unde muncesc pentru prosperitatea familiei. La doua - trei luni vin acasă, însă foarte rar se întâmplă să ajungă amândoi în același timp. Primul muncește lângă Oslo, iar al doilea într-un sătuc de pescari din nordul Norvegiei, unde repară nave pescărești. Aceasta era și ultima reuniune de familie, peste doua zile plecau amândoi la Otopeni pentru a se întoarce din nou la muncă. Acasă am continuat cheful cu sârbe și geamparale, atenți să nu
PICNICUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1100 din 04 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Picnicul_stan_virgil_1388844498.html [Corola-blog/BlogPost/363837_a_365166]
-
frig. De la înălțimea lemnelor din lada camionului am reușit să văd marele fluviu, dar și malurile sale cu măreția munților de piatră care au rezistat mileniilor trecute peste ei. Am locuit o perioadă în localitatea Coronini, până după 1990 numită Pescari, astfel că am colindat prin locuri de unde vedeam Dunărea de pe înălțimile munților de piatră. Pipăiam cu piciorul drumul încă de piatră spartă așa zisul șoatăr, la care lucrau mulți muncitori. Aveam să cunosc frumusețea peșterii Gaura cu Muscă, locul unde
CLISURA DUNĂRII ACTUALĂ ŞI VECHE de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 671 din 01 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Clisura_dunarii_actuala_si_veche_mihai_leonte_1351749858.html [Corola-blog/BlogPost/369940_a_371269]
-
vară la plaja deschisă de pe malul Dunării, căci în acea vreme barajul hidrocentralei Porțile de Fier încă nu era terminat și astfel celebra stâncă Babacaia era dezgolita de lipsa apei, astfel se vedea în totalitate în verile secetoase. Drumul de la Pescari la Moldova Veche era străjuit de imenși duzi pe ambele părți ale drumului care pe câțiva kilometri buni era în linie dreaptă. Când am venit la Moldova Nouă am văzut viile UDR-ului care acum erau ale gostatului, dar se
CLISURA DUNĂRII ACTUALĂ ŞI VECHE de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 671 din 01 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Clisura_dunarii_actuala_si_veche_mihai_leonte_1351749858.html [Corola-blog/BlogPost/369940_a_371269]
-
a inaugurat noua uzină de preparare din dealul Golgotei și era necesar un iaz de stocare a șlemului rezultat de la noua uzină. Vechiul drum cu duzi avea să dispară, cât și multe terenuri agricole ale locuitorilor din Moldova Veche și Pescari - actual Coronini, dar și multe hectare de viță de vie pe care la ora actuală tronează iazul cu șlem de la Tăușani, care dă bătăi de cap autorităților pentru poluarea care o răspândește în zonă. Referință Bibliografică: CLISURA DUNĂRII ACTUALĂ ȘI
CLISURA DUNĂRII ACTUALĂ ŞI VECHE de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 671 din 01 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Clisura_dunarii_actuala_si_veche_mihai_leonte_1351749858.html [Corola-blog/BlogPost/369940_a_371269]
-
întreaga învățătură de credință a Bisericii, El rămâne de neclintit pe valurile lumii și ale veacurilor, până la eshaton și dincolo de el. Dreapta credință, corectă, harică, este însumată în Crezul ortodox Sfintele Evanghelii relatează minunat faptul că îndeletnicirea marinărească apostolică, de pescari, a ucenicilor, a imprimat imaginea „pescărească“ în creștinismul primar; ba, chiar, peștele - în grecește, ichthys - a devenit simbolul secret al creștinismului însuși. Prin acest simbol, acvatic, desenat pe nisip sau purtat la gât ca amuletă, creștinii se identificau unul pe
TEZA SI SINTEZA MARTURISIRII NOASTRE ORTODOXE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 80 din 21 martie 2011 by http://confluente.ro/Simbolul_de_credinta_sau_crezul_teza_si_sinteza_marturisirii_noastre_ortodoxe.html [Corola-blog/BlogPost/349151_a_350480]
-
cu care merg la biserică: platoc „batic înflorat” pus pe umeri, pe cap chicică, reprezentând simbolul femeii măritate, fustă înflorată, creață, în culori vii, pe fond grena, negru, roșu. Interpretează cântece inspirate din lumea vegetală, a apelor, păsărilor acvatice și pescarilor, cântece despre frumusețea naturală și umană, dragoste, muncă, amenințările la care este supusă viața în lumea apelor, lupta pentru supraviețuire: „Acația”, „Rasircealsea”, „Na more răbaki”, „Lebeti”. În cântecul „Acația” (Salcâmul) floarea de salcâm, răsărită la margine de sat, simbolizează femeia
FESTIVALUL GASTRONOMIC SI ECO-CUTLURAL D ALE GURII DUNARII , II de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1674 din 01 august 2015 by http://confluente.ro/elena_trifan_1438424258.html [Corola-blog/BlogPost/371904_a_373233]
-
pe iubitul ei, poate acolo unde fânul a fost cosit și unde s-a dus cu caii la păscut. S-a apropiat de un râu repejor care i-a spus că iubitul ei și-a adăpat caii. „Na more răbaki” (Pescarii pe mare) are ca temă dragostea dintre un pescar și o cazacă și dintre o lebădă și masculul ei care o roagă să fie împreună. Din senin apare uliul care distruge înțelegerea lor, prin răpirea lebedei. „Lebeti” ( Lebedele) asociază principii
FESTIVALUL GASTRONOMIC SI ECO-CUTLURAL D ALE GURII DUNARII , II de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1674 din 01 august 2015 by http://confluente.ro/elena_trifan_1438424258.html [Corola-blog/BlogPost/371904_a_373233]
-
cosit și unde s-a dus cu caii la păscut. S-a apropiat de un râu repejor care i-a spus că iubitul ei și-a adăpat caii. „Na more răbaki” (Pescarii pe mare) are ca temă dragostea dintre un pescar și o cazacă și dintre o lebădă și masculul ei care o roagă să fie împreună. Din senin apare uliul care distruge înțelegerea lor, prin răpirea lebedei. „Lebeti” ( Lebedele) asociază principii opuse, dragostea și moartea, frumusețea pură, diafană și spiritele
FESTIVALUL GASTRONOMIC SI ECO-CUTLURAL D ALE GURII DUNARII , II de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1674 din 01 august 2015 by http://confluente.ro/elena_trifan_1438424258.html [Corola-blog/BlogPost/371904_a_373233]
-
un mascul ce avea capul de aur. Amândoi sunt înfășurați într-o pânză de mătase. În timp ce plutesc așa lin pe mare, din senin apare un duh rău (uliu) care îi omoară pe amândoi. Cântecul „Furtuna” (Furtuna) este inspirat din lumea pescarilor care se află într-o luptă permanentă cu forțele naturii pentru a putea supraviețui. Mai mulți pescari se aflau într-o barcă la pescuit și unul din ei a observat că valurile încep să crească, încât nu se mai vedea
FESTIVALUL GASTRONOMIC SI ECO-CUTLURAL D ALE GURII DUNARII , II de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1674 din 01 august 2015 by http://confluente.ro/elena_trifan_1438424258.html [Corola-blog/BlogPost/371904_a_373233]
-
așa lin pe mare, din senin apare un duh rău (uliu) care îi omoară pe amândoi. Cântecul „Furtuna” (Furtuna) este inspirat din lumea pescarilor care se află într-o luptă permanentă cu forțele naturii pentru a putea supraviețui. Mai mulți pescari se aflau într-o barcă la pescuit și unul din ei a observat că valurile încep să crească, încât nu se mai vedea nimic, în afară de barca lor neagră cu pânze albe și ramele înverzite de atâta stat în apă. El
FESTIVALUL GASTRONOMIC SI ECO-CUTLURAL D ALE GURII DUNARII , II de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1674 din 01 august 2015 by http://confluente.ro/elena_trifan_1438424258.html [Corola-blog/BlogPost/371904_a_373233]
-
barcă la pescuit și unul din ei a observat că valurile încep să crească, încât nu se mai vedea nimic, în afară de barca lor neagră cu pânze albe și ramele înverzite de atâta stat în apă. El îi îndeamnă pe ceilalți pescari să depună eforturi mari și cu ajutorul brațelor lor puternice să poată învinge furtuna. Ansamblul "Katiușa" al rușilor lipoveni din Mahmudia este vechi de aproximativ 20 de ani și este alcătuit din femei, bărbați, tineret, copii. Membrii ansamblului poartă costume tradiționale
FESTIVALUL GASTRONOMIC SI ECO-CUTLURAL D ALE GURII DUNARII , II de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1674 din 01 august 2015 by http://confluente.ro/elena_trifan_1438424258.html [Corola-blog/BlogPost/371904_a_373233]
-
cămașă sunt aplicate panglici albe, roșii și albastre, albastrul fiind culoarea ce-i unește cu apele, cu cerul și cu Dumnezeu. Printre cântecele interpretate s-a aflat și „Lipavani” reprezentativ pentru comunitatea rușilor lipoveni de la Mila 23, inspirat din viața pescarilor care indiferent de starea vremii pleacă la pescuit. Este iarnă și în pofida gerului și a ceții, ei se întorc cu bărcile pline de pește. Bărcile plutesc ușor pe întinsul ghiolului în armonia cântecului și a vocilor puternice. Ansambul "Bila Makovka
FESTIVALUL GASTRONOMIC SI ECO-CUTLURAL D ALE GURII DUNARII , II de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1674 din 01 august 2015 by http://confluente.ro/elena_trifan_1438424258.html [Corola-blog/BlogPost/371904_a_373233]
-
Coli toi vecer po vicire” este un cântec de despărțire în dragoste. Băiatul se îndrăgostește de o altă fată și o îndeamnă și pe iubita lui să își găsească un alt iubit. O parte din membrii ansamblurilor sunt fiice de pescari care au învățat cântecul în legănatul bărcii și al lotcii. Prezența copiilor și a tinerilor în majoritatea ansamblurilor rușilor lipoveni și ucrainieni din Delta Dunării ne face să credem că portul și cântecele tradiționale păstrate cu dragoste și grijă de la
FESTIVALUL GASTRONOMIC SI ECO-CUTLURAL D ALE GURII DUNARII , II de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1674 din 01 august 2015 by http://confluente.ro/elena_trifan_1438424258.html [Corola-blog/BlogPost/371904_a_373233]
-
se reflectau în valurile molcome ce se îndreptau într-un ritm continuu spre mal. Turiștii se aventurau unii doar până la geamandură, însă alții dădeau de lucru salvamariștilor ce-i fluierau să se întoarcă din larg. Spre larg se vedeau bărcile pescarilor ca niște jucării. Erau la mare distanța de mal. Ce pește or prinde oare de stau nemișcate ore în șir? Știa că au spațiul de acostare la vreo sută de metri de locul unde făcea ea plajă, dar nu a
ANA, FIICA MUNTILOR, ROMAN; CAP. XI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1121 din 25 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Ana_fiica_muntilor_roman_c_stan_virgil_1390642676.html [Corola-blog/BlogPost/359902_a_361231]
-
Gabriela Ana Bălan Publicat în: Ediția nr. 1947 din 30 aprilie 2016 Toate Articolele Autorului L-am visat venea mi-a așternut Golgota la picioare - părea buchet de flori- și-a aruncat aripile în ochii mei a îngenuncheat că un pescar la mal așteptând să primească două mâini în schimbul lor să-mi poată mângâia față măcar o dată pentru prima dată pentru totdeauna în zori nu era nicio până de înger pe pernă mea pe dinăuntru mă sfâșia o gheara față de gheață
MĂCAR O DATĂ de GABRIELA ANA BALAN în ediţia nr. 1947 din 30 aprilie 2016 by http://confluente.ro/gabriela_ana_balan_1462017493.html [Corola-blog/BlogPost/384886_a_386215]
-
ca timp de patru zile, cei 120 de participanți de vârste diferite și cu preocupări diferite, să se întâlnească pe un teritoriu spiritual comun, să se cunoască, să comunice, sa se împrietenească, să-și îmbunătățească cultura generală. Mulțumim d-nei Claudia Pescar, cea care ne-a găzduit la Castelul de la Lăpușna, manager general la SC GRAND SA, și care s-a implicat decisiv în reușita organizării evenimentului desfășurat pentru a treia oară aici. De asemenea, mulțumim Primăriei comunei Ibănești, d-lui primar
POEZIA RELIGIOASĂ ÎN FESTIVAL de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 1698 din 25 august 2015 by http://confluente.ro/radu_botis_1440506095.html [Corola-blog/BlogPost/380716_a_382045]
-
SELECTEAZĂ LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Literatura > Proza > PRIMA NOAPTE DE DRAGOSTE Autor: Stan Virgil Publicat în: Ediția nr. 1749 din 15 octombrie 2015 Toate Articolele Autorului Din volumul IUBIRILE UNUI PESCAR “Dragostea constă în dorința de a dărui ceea ce este al tău altuia și de a simți fericirea acestuia ca și cum ar fi a ta.” Iată că după-amiază, pe lângă casa socrilor, lumea s-a mai potolit, au mai plecat unii pe la casele
PRIMA NOAPTE DE DRAGOSTE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1749 din 15 octombrie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1444909424.html [Corola-blog/BlogPost/372587_a_373916]