1,307 matches
-
poeti”), apelând, pentru întărirea aprecierilor axiologice, la aserțiunea poetului Hertrat B.J. (,,Daca Eminescu ar fi scris în franceza, ar fi fost cel mai mare poet al epocii, al acestui secol”). Convins de genialitatea lui Eminescu, deși în dezacord cu influența pesimismului schopenhauerean și a filozofiei budiste, conchide așezându-l alături de marii poeți ai lumii: „Dacă n-ar fi fost bolnav, dacă n-ar fi avut decepții și dacă nu s-ar fi întâlnit cu Schopenhauer și cu budismul, Eminescu ar fi
CATINCA AGACHE ELIE MIRON CRISTEA ȘI PRIMA TEZĂ DE DOCTORAT EMINESCU de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1805 din 10 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369844_a_371173]
-
în mine povești nespuse” (mă desparte de mâine doar un gând) Pe o axă temporală poetică, dacă stau pe verticală repere psihice generale iar pe orizontală vise, linia frîntă care le unește ar crea o evoluție retrogradă ar reprezenta un pesimism de evoluție a sentimentelor în jos, și numai o sclipire de luciditate le-ar trasa exemplar. Este caracteristica stilisticii deosebite a Adrianei, părelnicul lucid pe tărâmul lirismului. “e o alegere absolut retorică drumul spre mâine evoluează agresiv între rațiune și
ADRIANA BUTOI- PRESCURTAREA LITEREI MARI de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1786 din 21 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369918_a_371247]
-
și a neutralizării culturii române din acest teritoriu. Arta , talentul poetei constă în a ști să redea artistic această realitate sfâșietoare. Iată poezia ,, Au vrut” După atât de multe neajunsduri, impilări enumerate până acum , poeta Liuba Sârbu cade sub incidența pesimismului general și etern , al trecerii în neființă fără a se fi reușit să realizăm ceeace am dorit. dar transpare și gândul că nimeni nu scapă, cum zice latinul, ,,nemini parcetur” nimeni nu este cruțat de acest sfîrșit- deznodământ, eu înțelegănd
,,AZI SPRE MÂINE” de MELANIA RUSU CARAGIOIU în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370540_a_371869]
-
ar trebui să pună capăt ambițiilor exagerate, „știut fiind că vila noastră e / o urnă doar ne-nchipuit de mică”, la fel cum trecerea noastră telurică are ca final „Adâncul. Nimicirea. Abaddon” Ar fi exagerat să-i atribuim poetului un pesimism care nu-i este propriu. Să-l vedem ca pe un negativist total, care ar pune la îndoială sau ar abandona valorile civilizației. Poetul se raportează frecvent la alte componente ale existenței noastre, care i-ar putea da sens și
LIVIUS PETRU BERCEA, ÎNSEMNĂRI DESPRE POEZIA LUI EUGEN DORCESCU de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 432 din 07 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354303_a_355632]
-
pe Rousseau, Nietzsche consideră că, de la natură, omul posedă o fire demonică, predestinată pentru tragic, că el este implacabil sortit să interpreteze veșnic pe scena lumii rolul personajului tragic.Simbolul lui Prometeu, învingătorul zeilor,exprimă la filosof sensul etic al pesimismului, o justificare a eternei suferințe, o imagine a zădărniciei condiției umane, față de orice speranță sau dorință de ameliorare este fără rost și care impune întotdeauna un tragic sacrificiu. Al.Florin ȚENE Referință Bibliografică: Nietzsche între răsăritul zeilor și amurgul lor
NIETZSCHE ÎNTRE RĂSĂRITUL ZEILOR ŞI AMURGUL LOR de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 316 din 12 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357050_a_358379]
-
pe Rousseau, Nietzsche consideră că, de la natură, omul posedă o fire demonica, predestinata pentru tragic, că el este implacabil sortit să interpreteze veșnic pe scena lumii rolul personajului tragic. Simbolul lui Prometeu, învingătorul zeilor, exprimă la filosof sensul etic al pesimismului, o justificare a eternei suferințe, o imagine a zădărniciei condiției umane, față de orice speranță sau dorința de ameliorare este fără rost și care impune întotdeauna un tragic sacrificiu.” *** - Aprind lumina! Nu se mai vede! - Nu mai este nevoie ... trebuie să
GEAMĂNUL DIN OGLINDĂ, ROMAN, A ŞASEA ZI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 319 din 15 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357376_a_358705]
-
peste o fotografie în care Malraux, gânditor, discută cu marele cineaste Eisenstein, ascultându-l atent, despre pregătirile pentru filmul La condition humaine. O dată cu apariția cărții La condition humaine, una din operele capitale ale lui Malraux, concepția vieții se schimbă fundamental. Pesimismul funciar al aventurierului din Les conquerants, condamnat să moară singur, scufundat în neantul vieții și al morții, i se opune în La condition humaine energia încrezătoare și prietenia celor care militează pentru schimbarea lumii în mai bine. Această luptă nu
CONDIŢIA UMANĂ -GEOGRAFIE SPIRITUALĂ A UMANITĂŢII de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 339 din 05 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357860_a_359189]
-
fost chemat, ca specialist, Pavel Suru, fost director al Tipografiei Cărților Bisericești din București, ca să preia conducerea tipografiei eparhiale, pentru a o rentabiliza. Constatând starea grea a tipografiei, acesta a întocmit un referat către episcopie, în care și-a exprimat pesimismul că s-ar mai putea îndrepta ceva, spunând: Dacă este ca tipografia să fie înmormântată, apoi lăsați ca prohodul să i-l cânte cei care au adus-o în această stare. Cine a avut foloase să aibă și ponoase". În fața
1977)... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2196 din 04 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/357836_a_359165]
-
Vântul scutură cu răbufniri înfuriate, Gingașele flori, se aruncă-n petale, Suflul lui de moarte să le înfioare, Dar rămân imune, însă speriate! În inima mea nu-i toamnă, ci tinerețe, Dar tu mă faci să simt fiorul rece, De pesimism și o undă de tristețe. Când tu prin gânduri într-o zi vei trece, Cu mișcări domoale, foarte îndrăznețe, Însă eu la toate, sper să rămân rece! 1964 Referință Bibliografică: Atunci când toamna / Mihai Leonte : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
ATUNCI CÂND TOAMNA de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 517 din 31 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358509_a_359838]
-
peste o fotografie în care Malraux, gânditor, discută cu marele cineaste Eisenstein, ascultându-l atent, despre pregătirile pentru filmul La condition humaine. O dată cu apariția cărții La condition humaine, una din operele capitale ale lui Malraux, concepția vieții se schimbă fundamental. Pesimismul funciar al aventurierului din Les conquerants, condamnat să moară singur, scufundat în neantul vieții și al morții, i se opune în La condition humaine energia încrezătoare și prietenia celor care militează pentru schimbarea lumii în mai bine. Această luptă nu
CONDIŢIA UMANĂ -GEOGRAFIE SPIRITUALĂ A UMANITĂŢII de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 350 din 16 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357970_a_359299]
-
de versuri‚ poeta se imaginează (ori poate este!) “La răscruce de lumi”, se unește cu praful stelelor “Mă unesc cumva cu praful călătorind în spațiu ca fulgerul răzleț”,”Ca și cum aș trece din vis în alte visuri”, în alte poeme are pesimismul, convingerea că viața nu este decât “noroi” și nimicnicie.” Constați că nimic nu ești, decât noroaie...un noroi”, este sfâșietor, ucigător de orice speranță că dincolo de moarte ar putea fi și Înviere. Același capăt de drum l-am întâlnit și
ANNA NORA ROTARU- O VIAȚĂ PICTATĂ ÎN CUVINTE, „LA RĂSCURCE DE LUMI” de DORINA STOICA în ediţia nr. 1575 din 24 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357755_a_359084]
-
Popescu. Studiu introductiv: diac. Ioan I. Ică jr. Ed. Polirom, Iași, 1999, p. XXVI.) Cealaltă cale este un drum neted al gândirii umane, „abstractă a dezbinării și fragmentării, individualismului, solipsismului și egoismului metafizic și moral, filosofie demonică a urii, a pesimismului ucigaș, și sinucigaș, și a iadului, care duce la pierderea sensului și rațiunii existenței” (Sf. Iustin Popovici, Omul și Dumnezeul-Om. Abisurile și culmile filosofiei. Studiu introductiv și traducere: Pr. prof. Ioan Ică și diac. Ioan I. Ică jr. Ed.
HRISTOS A ÎNVIAT ! de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 468 din 12 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358450_a_359779]
-
pozitivă” este identic cu primul fiindcă aparține aceleiași fotografii al cărei negativ este subumanitatea. O dată învins în prima ipostază, denaturat și trunchiat de lumea sa inumană și a-umană; forțează acum un zâmbet pe o disperare scrâșnită și pe un pesimism posomorât, ca pe ultimele răcniri împotriva apologiei nihiliste. În cadrul „pozitiv”, „omul nou”forțează intenția de a schimba lumea, revizuindu-și într-un fel atitudinea în sensul resemnării și acceptării autonomiei lumii moderne, așa cum este cu imperfecțiunile ei, dat fiind faptul
CALEA CĂTRE DUMNEZEU SAU DRUMUL ÎNSPRE SINE? de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 490 din 04 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358594_a_359923]
-
apocaliptică, care provoacă apariția unei noi lumi superioare. Negarea și violența preconizate de Revoluție sunt de fapt o etapă preliminară a nihilismului, din planul vast apocaliptic. „Dincolo de nihilism”este etapa finală a Revoluției nihiliste, etapă extremă în care se îmbină pesimismul și nihilismul, promovând condiții noi de existență printr-o dezvoltare de tranziție, esențială și incisivă, o prefacere totală a valorilor. Conceperea unei „Ordini Noi”este corolarul anihilării nihiliste a Ordinii celei Vechi. Într-o scrisoare din 1884, Nietzsche spunea: „Este
CALEA CĂTRE DUMNEZEU SAU DRUMUL ÎNSPRE SINE? de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 490 din 04 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358594_a_359923]
-
ea. Ele se referă la dialectica detașării de lume pentru apropierea de Dumnezeu, pe de o parte, și atașamentul față de lume, pe de altă parte, întrucât vocația omului este să fie în lume. Paradoxul vieții creștine nu constă într-un pesimism pentru lume și un optimism pentru biruința eshatologică, finală, a venirii Domnului, ci a unei implicări și retrageri simultane în și din lume [23] . Gustav Thills a adus subiectul valorii „realităților pământești” în fața grupului de la Chevetogne. Pentru Thills trebuie să
DESPRE DIMENSIUNILE SPIRITUALE ALE ESHATOLOGIEI, SOTERIOLOGIEI SI ETICII de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 85 din 26 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350512_a_351841]
-
Emil Botta este de a desfide granițele viață-moarte și cuvânt-materie, semn-obiect, imaginar-realitate.Din întreaga constelație de atitudini erotice și contexte macabre, interferarea celor două teme este o dominantă a întregii opere, cu urmări dintre cele mai favorabile și originale; anulând pesimismul și decorurile funerare prin victoria iubirii de poezie și al poemului iubirii, dincolo de moarte și cunoașterea intuitivă despre propria existență. Și iminența morții. Al.Florin ȚENE Referință Bibliografică: Poezia lui Emil Botta navigând între Eros și Thanatos / Al Florin Țene
POEZIA LUI EMIL BOTTA NAVIGÂND ÎNTRE EROS ŞI THANATOS de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 651 din 12 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359419_a_360748]
-
că era cadoul ei pentru el. Adriana radia de bucurie, ochii ei mari frumoși albaștrii, reflectau plăcerea și bucuria ce o avea în acele momente, pentru că spera să-l mai scoată măcar în acele momente puțin din starea lui de pesimism. Însă el se încruntă când văzu acel cadou și întrebă: De unde ai avut bani să cumperi această cămașă?” ,, Am împrumutat de la sora mea...” îi răspunse Adriana. ,,Cum ai putut să te gândești să faci așa ceva, știi că acum nu ne
CADOUL de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 2201 din 09 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/359438_a_360767]
-
capeți acoperământ în fața ispitei „Sunt un întreg pe jumătate Un munte cât un mușuroi Adunături împrăștiate Când totul se-mpărțea la doi”. (Contrast, Delia Stăniloiu ) Creațiile Deliei Stăniloiu sunt o eternă pendulare între un optimism perceput ca oportunitate și un pesimism trăit ca expresie a lucidității. „Și speranța-mi trăiesc autist” ( Dacă pleci) este mărturia unui eu care doar astfel poate vedea imposibilul, poate spera la o iubire de basm, la o reîntoarcere naivă în illo tempore când totul devine realizabil
VOLUMUL ANTOLOGIC VADE MECUM (VINO CU MINE)! de LUMINIŢA CRISTINA PETCU în ediţia nr. 589 din 11 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/360044_a_361373]
-
lăuda cu asemenea realizări? Dacă stăm strâmbi și judecăm drept ar trebui să luăm în considerare că însuși Primul Ministru a luat masa împreună cu Regele (nu fac aluzii la piesa lui la Moliere[1]) Respect părerea filosofului Lavoisier[2] dar pesimismul lui nu l-a salvat de ghilotină. Și eu trăiesc pe pământul care „se duce de râpă” dar fac tot posibilul să întârzii acel moment. Fie chiar numai îndeplinindu-m sarcina de a fi cetățean votant. Știu pe cine voi
UN REGE FĂRĂ REGAT REPLICĂ! de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1339 din 31 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/360118_a_361447]
-
dar faptele probează mai degrabă stagnarea în mizerie decât mobilitatea, schimbarea, reforma, așa cum notează Sorin Olariu cu amărăciune în Nor vulcanic: „Peste scumpa Românie/ Vine norul, trece norul,/ Noi rămânem pe vecie cu piticul și cu chiorul.” (p. 10). Același pesimism al stagnării în spațiul românesc după integrare îl împărtășește și Daniel Florin Abel în sugestiva epigramă Drumuri Europene: „Europene azi sunt toate,/Fiind actori ai marii scene;/ Sunt gropile mai relevate/Și facem doar euro ...pene.” (p.155). Răbdării și
CÂTEVA CONSIDERAŢII PE MARGINEA ANTOLOGIEI DE CATRENE ŞI EPIGRAME DE LA AGONIE LA EXT(H)AZ , EDITURA EDO, BUCUREŞTI, 2012 de SORIN OLARIU în ediţia nr. 385 din 20 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359681_a_361010]
-
bogată ornamentație, Paradisul pierdut de John Milton și Lusiadele de Luis de Camoes. Nu trebuie uitat nici Baltasar Gracian cu al său El Criticon, roman alegoric în trei cărți, amestec de miraculos și real, cu conotații filozofice cu accente de pesimism și mizantropie, mult apreciat mai târziu de filozofi precum Schopenhauer și Nietzsche. În lirică, atât reformiștii, cât și contra-reformiștii întrețin ideea sfârșitului apropiat, cataclismic, cu neîndurătoare Judecăți de Apoi. Reprezentativi în lirică sunt John Donne (Sonetele sacre), Andreas Gryphius, Agrippa
DESPRE MODERNITATE ŞI MODERNISM de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 1837 din 11 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/340316_a_341645]
-
și în poeziile de dragoste pe care poeta ni le oferă cu generozitate.[...] Olguța Luncașu Trifan are puterea și harul de a căuta și a descoperi mult râvnitul echilibru dintre bucurie și tristețe, dintre lumină și întuneric, dintre optimism și pesimism, dintre viață și moarte: „Nu-ți fie teamă să visezi, / când doar visarea îți rămâne ! / Nu-ți fie teamă nici să speri, / când doar speranța te susține !“ (Vis și speranță - pag.66 ) sau: „Ne lăsăm pradă vieții trăită-n dulci
OLGUŢA TRIFAN de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 2211 din 19 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/340404_a_341733]
-
asemenea lor, marele poet nu și-a schimbat aurul din suflet pe monedele succesului facil și nici iubirea de semeni în deșertăciune. Credința în Dumnezeu nu și-a rătăcit-o prin cugetări păgâne, nici optimismul nu s-a prefăcut în pesimism. Unul dintre gesturile cele mai impresionante și definitorii ale liricii lui Grigore Vieru este acela al sfidării morții în numele valorilor care-i călăuzesc ființa și dau marile înțelegeri ale creației: „Mare ești, moarte,/ Dar singură, tu./ Eu am vatră unde
„Doar în limba ta durerea poţi s-o mângâi“ () [Corola-blog/BlogPost/339975_a_341304]
-
de 4000 de ani poporul evreu a visat să renască din cenușă. Vom rezista și noi până vom reveni la națiunea noastră. Trebuie să studiem istoria pentru a învăța cum să reparăm nedreptățile istorice și să reîntregim țara. Cu tot pesimismul unora, noi nu am avut niciodată o conjunctură mai favorabilă pentru realizarea idealului nostru național”. Eugen Popescu: „Trebuie remarcat meritul deosebit al primarului Dorin Chirtoacă, fiindcă a declarat doliu pentru Chișinău cu prilejul acestei comemorări.” Ion Varta, istoric: “Am avut
Vitalia Pavlicenco, preşedinta Partidului Naţional Liberal(Basarabia) () [Corola-blog/BlogPost/340021_a_341350]
-
de o sperma stătuăa, iar copacii sunt răvășiți ca niște plete. Deși personajul principal este plin de speranță și se bucură ca un copil de cele mai neînsemnate lucruri, realitatea în care traiește te face să te cutremuri. Este acel pesimism extrem, morbid, camuflat in optimism și în umor. Iar tristetea cea mai tristă mi s-a părut întotdeauna cea din spatele unui zâmbet. Cartea pe care George Orwell o considera drept “cel mai important roman al anilor ’30”, pe care Samuel
Henry Miller: Tropicul Cancerului. Recenzie, de Mirela Teodorescu () [Corola-blog/BlogPost/339276_a_340605]