2,315 matches
-
dosarul cauzei, biroului permanent al Senatului. Biroul permanent soluționează cauza în termen de șapte zile de la data primirii raportului, împreună cu dosarul cauzei. Hotărârea biroului permanent se prezintă în ședință publică a plenului Senatului<footnote Împotriva hotărârii biroului permanent al Senatului, petiționarul sau senatorul sancționat poate face contestație în termen de 15 zile de la data comunicării acesteia. footnote>. Contestația se soluționează de plenul Senatului, în termen de 30 de zile de la înregistrarea acesteia, cu votul majorității senatorilor prezenți, în ședință secretă. Hotărârea
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_360]
-
la finele anului 1991 cu privire la crimele fostei Securități au fost stopate, cu rare excepții, Înainte de a se finaliza prin trimiterea În judecată a făptuitorilor, iar procurorii care s-au ocupat de asemenea cazuri au fost Îndepărtați din sistem sau marginalizați. Petiționarilor care au reclamat dispariția unor apropiați În universul concentraționar din România comunistă li s-a răspuns, În genere, că „nu există date” În legătură cu respectivele persoane dispărute, fără ca organele statului să treacă la anchetarea serioasă a Împrejurărilor acestor dispariții. Majoritatea disparițiilor
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
preocupați de continua lor perfecționare. Politica sa de cadre emana dintr-o adâncă probitate profesională și morală. Organizează concursuri pentru ocuparea posturilor vacante, le repetă când candidații nu întrunesc condițiile cerute, examinează cu deosebită grijă actele de studii (titlurile) ale petiționarilor - totul cu competență, grijă pentru valoarea candidaților, dar și înțelegere pentru situațiile deosebite ale acestora, sentiment izvorât dintr-un umanism propriu poetului. Nu va face însă niciodată rabat calității profesionale și prestigiului moral. Iată un caz: un învățător din Țibănești
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
unor potențiale sau eventuale confruntări 17. O plângere a sa împotriva unui alt întreprinzător pentru același produs, supusul austriac Frantz Sidorovici din Lemberg, vizând anularea "privilegiului" acordat acestuia din urmă, a fost considerată de domnitor ca neîntemeiată, comunicându-i-se petiționarului, la 19 decembrie 1842, că "este slobod a-și deschide fabrica, fără a putea opri pe Sidorovici sau și pe alții de asemenea industrii, pentru un obiect de obștească consumație"18. Evident, un astfel de demers, contravenind condițiilor deja consacrate
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
alt întreprinzător (care, din întâmplare, era și supus străin!), nu putea fi acceptat de Sturdza, cu atât mai mult cu cât era vorba de un produs căutat pe piață și necontestat de consumatori. Se pare că, în cele din urmă, petiționarul a abandonat acest proiect, chiar dacă prezentase amintitele mostre de lumânări, probabil din lipsă de timp, dacă nu cumva vor fi intervenit alți factori; oricum, la 8 noiembrie 1842, încă se adresa Vistieriei, cerându-i hrisov formal pentru materializarea proiectului său
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
ca urmare a izbucnirii și desfășurării războiului Crimeii, continuarea preocupărilor vizând descoperirea de noi resurse minerale fără a fi lipsită de antecedente părea (cel puțin) inoportună, dacă nu chiar contrară interesului național. Așa se explică, poate, lipsa de reacție a petiționarului la recomandările făcute sau la garanțiile solicitate de autoritățile administrative provizorii în legătură cu șansele de exploatare și de valorificare a cărbunilor de pământ de la Comănești. Lipsa de perspectivă datorată, așadar, împrejurărilor politice nesigure, chiar convulsive, îl va fi determinat pe Mihalic
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
sa din 1853, argumentele ce-i serveau drept temei actualului demers, el adăuga acestora durata extinsă a propriului travaliu și, desigur, noile contribuții personale în progresul sau propășirea domeniilor slujite în răstimp. Astfel, "în curs de 20 de ani nota petiționarul s-au sârguit iscălitul, din toate puterile, spre a face țării cele mai folositoare serviciuri". Reamintind, cu titluri de referință, că "pe lângă Școala de Arte organizată de el și facerea apeducului din capitalie cu țevi de fier, iscălitul, ca montanist
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
Secretariatul de Stat al Moldovei, dosar 176/1832-1852, f. 94. 18 SJIAN, Departamentul Lucrărilor Publice. Moldova, dosar 275/1842, f. 1. 19 Ibidem, f. 6. 20 Ibidem, f. 30. 21 Ibidem, f. 32. 22 Ibidem, f. 34. 23 Potrivit calculelor petiționarului, un om putea săpa un stânjen de pământ în două zile sau putea sădi zilnic 60 de pomi (ibidem, f. 36). 24 Ibidem, f. 43. 25 SJIAN, Departamentul Lucrărilor Publice. Moldova, dosar 292/ 1843, f. 4. 26 Potrivit unui document
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
viran de 2 hectare de lângă strada Bacău-Piatra; m-am gândit să le fac o șosea pe mijloc, prin locul pe unde am făcut și o fântână cu pompă, care să lege strada Bacău-Piatra cu prelungirea strada Poștei”. Singura doleanță a petiționarului a fost ca viitorul drum să-i poarte numele, fapt acceptat de consiliul comunal chiar de a doua zi. Totuși, la sfârșitul perioadei moderne, bilanțul procesului de creștere a suprafeței intravilane se dovedește a fi unul modest. Noile frontiere la
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
de birje erau obligați să asigure un anumit standard de siguranță și calitate a transportului. Punerea în funcțiune a mijloacelor de transport presupunea eliberarea unei autorizații specifice de către Primăria Bacău, la cererea scrisă a solicitantului. Pentru a primi aprobările necesare, petiționarul trebuia să îndeplinească următoarele condiții: să aibă minim 21 de ani împliniți, să nu sufere de vreo infirmitate, să cunoască perfect nomenclatorul străzilor, să prezinte o garanție de bună purtare, semnată de cel puțin cinci locuitori, precum și de un certificat
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
din nevoia de a crește veniturile bugetului comunal, cererile privind înființarea de noi unități productive erau avizate favorabil, chiar dacă realitățile sanitare din respectivele unități erau sub nivelul impus de regulamentele în vigoare. Pentru a obține prelungirea avizului temporar de activitate, petiționarii erau invitați să ducă la îndeplinire recomandările primite din partea medicului. Iată, spre exemplu, câteva din recomandările oferite de medicul comunei, P. Adam, la cererea lui Iosif Meyersohn, din 16 iunie 1899, privind înființarea unei fabrici de ulei (denumire pretențioasă pentru
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
Eligibilitatea era guvernată de condiționări simple, dintre care cele mai importante erau „să fie locuitor al orașului, să nu fie vreo bănuială asupra lui” și, în cazul în care acesta a mai lucrat în acea funcție, „să fi produs mulțumirea petiționarilor”. Situată în partea de Sud și Sud-Vest a orașului, moșia comunală (Țarina) se întindea pe o suprafață de aproximativ 300 fălci pământ arabil - 456 hectare. Având în vecinătate moșiile Letea, Mărgineni și Călugăra, aceasta a fost oferită târgoveților băcăuani de
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
cuprinse în raionul comunelor urbane, a fost declarată nesupusă exproprierii”. Astfel, până în aprilie 1923, Primăria orașului a continuat să ofere locuitorilor numeroase loturi agricole din țarină. Tabelele anuale ale hrisovuliților din această perioadă ne arată un detaliu extrem de interesant: pe lângă petiționarii obișnuiți, de condiție socială și materială modeste, putem întâlni și nume din „lumea bună” a Bacăului. Spre exemplu, în lista solicitărilor din aprilie 1921 îi putem regăsi, printre alții, pe Theodor Cancicov - în repetate rânduri secretarul Primăriei Bacău și fratele
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
canalizare; distanța până la Bistrița este destul de mare; proiectul pe care se lucrează, datează din perioada 1923-1924, luându-se în calcul satisfacerea nevoilor unui număr de aproximativ 20-25.000 de locuitori, în vreme ce astăzi populația orașului este de aproximativ 40.000 locuitori”. Petiționarii propuneau alegerea unui alt teren, situat lângă Școala de Arte și Meserii, „în jos de podul de fier”. Noul amplasament era ideal pentru construirea abatorului, fiind foarte apropiat, atât de cursul Bistriței, cât și de „artera principală pe care se
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
al III-lea Honoriu episcop, slujitorul slujitorilor lui Dumnezeu, preaiubiților fii, fratelui Francisc și celorlalți frați ai Ordinului Fraților Minori, [transmite] sănătate și binecuvântare apostolică . Scaunul apostolic obișnuiește să răspundă cu bunăvoință la pioasele voturi și la dorințele oneste ale petiționarilor. De aceea, iubiților fii în Domnul, înduplecați de rugămințile voastre pioase, confirmăm cu autoritatea noastră apostolică, Regula Ordinului vostru, aprobată de predecesorul nostru Inocențiu al III-lea, de fericită amintire, transcrisă în această scrisoare, și o întărim prin cele scrise
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
argumenta Bull (1984a: 6), există dovezi clare că Occidentul și Lumea a Treia se îndepărtau din ce în ce mai mult: "trebuie să ne amintim că atunci când aceste cereri de dreptate au fost înaintate pentru prima dată, liderii popoarelor Lumii a Treia vorbeau ca petiționari într-o lume în care puterile occidentale încă dețineau poziția dominantă. Cererile care au fost înaintate trebuiau să fie justificate în termenii unor... convenții ai căror principali autori erau puterile occidentale; apelul la morală trebuia făcut în termeni ce ar
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
destul. Ne oprim însă la liste. Înțelegem ca guvernul să prezenteze Camerei un șir de petițiuni de la evreii cumsecade, cari declară că vor să fie cetățeni români și cer ca să-i primim în mijlocul nostru. Am putea să alegem atunci dintre petiționari pe aceia cari ne convin, pe cari sîntem dispuși a-i vedea alăturea cu noi. Guvernul însă vine cu o minciună, cu o listă de evrei asimilați, de oameni cari ni se impun, oameni cari pretind onoarea de a fi
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
de aceea ne doare când vedem că străinii voiesc să înșele pe români. Îngădui-va țara aceasta? Trece-se-va cu vederea de către aceia în mâna cărora se află soarta Romîniei? Lăsa-se va nepedepsit un asemenea abuz? Oricât informațiunile petiționarilor ar fi supuse erorii, aflăm totuși că adunarea izraeliților despre care suplica vorbește a avut loc într-o casă alături cu hala vechiturilor. În acea adunare, compusă și din delegați izraeliți de prin districte, s-ar fi hotărât de-a
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
de Informații, aceste autorități publice preferând să clasifice prin hotărâri ale Guvernului și ordine de ministru modalitatea de calcul al soldelor. ... 11. Referitor la prevederile Ordonanței Guvernului nr. 27/2002, potrivit cărora autoritățile și instituțiile publice sesizate au obligația să comunice petiționarului, în termen de 30 de zile de la data înregistrării petiției, răspunsul, indiferent dacă soluția este favorabilă sau nefavorabilă, se arată că acest termen de este disproporționat, susținându-se că ar trebui să fie de maximum 10 zile. ... 12. Tribunalul
DECIZIA nr. 92 din 27 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/301121]
-
autorității ori al instituției publice. Plângerea se face în termen de 30 de zile de la data expirării termenului prevăzut la art. 7.“; ... – art. 8 din Ordonanța Guvernului nr. 27/2002: (1) Autoritățile și instituțiile publice sesizate au obligația să comunice petiționarului, în termen de 30 de zile de la data înregistrării petiției, răspunsul, indiferent dacă soluția este favorabilă sau nefavorabilă. (2) Pentru soluționarea petițiilor transmise, potrivit art. 6^1, de la alte autorități sau instituții publice, termenul de 30 de zile curge
DECIZIA nr. 92 din 27 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/301121]
-
privind Statutul funcționarilor publici sau, după caz, potrivit legislației muncii următoarele fapte: a) nerespectarea termenelor de soluționare a petițiilor, prevăzute în prezenta ordonanță; ... b) intervențiile sau stăruințele pentru rezolvarea unor petiții în afara cadrului legal; ... c) primirea direct de la petiționar a unei petiții, în vederea rezolvării, fără să fie înregistrată și fără să fie repartizată de șeful compartimentului de specialitate. ... ... ... 19. În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, prevederile de lege criticate contravin dispozițiilor din Constituție cuprinse în art. 1 alin.
DECIZIA nr. 92 din 27 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/301121]
-
formalitățile petiționare ce trebuiau respectate, absența țărănimii românești de pe lista categoriilor de semnatari simbolizează totuși revenirea la o formă anterioară, elitară dacă nu elitistă, a națiunii. La această constatare concură și formularistica adresatorie pe care o arborează, ritualic și sfielnic, petiționarii față de mai marii lor imperiali pe care îi recunosc ca atare nu doar din capul locului, ci chiar pe vecie. În ciuda unei retrageri într-o formă anterioară, reprezentativă, a națiunii, Supplex-ul păstrează unele elemente de modernitate, pe care le integrează
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
căreia apăsau amare sarcini. Admiterea acestei împărțiri sociale, în spirit feudal, este o vădită concesie făcută împrejurărilor" (Blaga, 1995, p. 95). Aceasta trebuie pusă însă pe seama întorsăturii pe care evenimentele au apucat-o în epoca postiosefină a restituțiilor, în care petiționarii (clerul, nobilimea, orășenii și militarii români din Transilvania) au fost forțați să își deradicalizeze programul revendicativ. Reformulându-și solicitările în lumina unui realism pragmatic, elita românească a urmărit să ajungă la un compromis cu sistemul feudal al națiunilor politice transilvănene
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
pline sunt și istoriile de mărturii cum că Însăși mama țară ungurească pe neamul acesta românesc, mai vechi decât sine, l-a ținut și l-a crescut ca pe un fiu al său, necăutând la deschilinirea limbii și a legii. Petiționarii arădeni utilizează aici aceeași tehnică de argumentare, bazată pe acceptarea și instrumentalizarea respectivului clișeu, aparținând imaginii de sine maghiare. Cererea lor, spun arădenii, este Îndreptățită chiar de către tradițiile politice și constituționale, nondiscriminatorii, ale Ungariei. Desigur, se poate afirma că vehicularea
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
ocupă, să luăm în considerare faptul că o singură cerere de ajutor poate de exemplu să necesite redactarea a patru scrisori sau chiar a mai multora: către primar, către o organizație de caritate, către oficiul de protecție socială și către petiționar. Și, dacă toate aceste scrisori rămân fără răspuns, el nu va renunța: poate să încerce un alt demers. Timpul acordat scrisorilor personale trebuie să aibă o anumită marjă care să permită audiențele numeroșilor vizitatori care vin să îi ceară să
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]