454 matches
-
de la distanță, un gol în stomac și o nerăbdare vertiginoasă în suflet. Nu avea însă niciun chef să-l descose pe Salitov despre sursa mizantropiei sale. ă Ai făcut o treabă bună, Ilia Petrovici, spuse el în schimb, acoperind gălăgia petrecăreților. Dealul de săniuș rămăsese acum în spatelel lor, dar țipetele de plăcere și frică puteau fi încă auzite. Salitov nu-i răspunse, iar fața sa dezgustată îi scăpă lui Porfiri. ă Găsirea locuinței lui Govorov a fost un progres. ă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2228_a_3553]
-
la șaisprezece ani. Dar, mai presus de orice, mă gîndeam ce surprinși voi fi toți să mă vadă, să vadă cît mă schimbasem. Îmi imaginez că se așteptau să dea cu ochii mai degrabă de cineva ca Emma: o fată petrecăreață și prea puțin dornică, sau poate incapabilă, să se așeze la casa ei. Nu m-am dus. Emoțiile pe care le-aș fi Încercat văzînd cît de mult sau cît de puțin se schimbaseră și cum mai arătau zilele astea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1966_a_3291]
-
se Întoarse În hală și Îi spuse lui Ago să-i mai aducă o bere. Maja introduse cheia și se pregătea să deschidă portiera, când o mână o cuprinse Închizând În același timp portiera. La Început se gândi că vreun petrecăreț beat voia să-i fure Smartul, atât de căutat pe piața neagră, nou-nouț, cu caroseria sidefată albastră cu argintiu, intactă. Îi fu frică, căci strada era Întunecată și pustie. Dar apoi laba unui câine Îi atinse fusta și două brațe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
când a văzut‑o pe Rosamund Învelind Într‑un șervețel micile sfere presărate cu praf de cacao și vârându‑le În poșetă. - Ia‑le! Ia‑le pe toate! a Îndemnat‑o Ravelstein, comediantul evreu. Apoi, ridicându‑și vocea spartă, de petrecăreț nocturn: Astea sunt suveniruri comestibile. Fiecare trufă pe care ai s‑o Înghiți o să‑ți Învie În minte ospățul din seara asta. Poți să‑ți notezi În jurnalul tău intim ca să‑ți aduci aminte cât de Îndrăzneață și de avansată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
dacă, mi-am zis, eram foarte mulțumit să mă ghemuiesc lângă ficus și să beau bere. Am zis că era întuneric, dar chiar beznă nu era, venea lumină de la stâlpul portocaliu de peste drum și se strecura printre picioarele și brațele petrecăreților, făcând umbre pe pereți. Îmi plăcea să mă uit mai ales la profilul unei fete cu părul tuns scurt, aflată aproape de geam, în opoziție cu profilul unui tip care fuma lângă perete. Fata își proiecta umbra uriașă acoperind întreaga suprafață
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
aplica gheață pe cucui. Pe Tabitha o luase de acolo Paul, ca urmare a instrucțiunilor politicoase, dar ferme ale lui MM; se agitase atât de mult, încât fusese ușor să insiste să fie dusă acasă, ca să-și revină. Tuturor celorlalți petrecăreți li se spusese că Violet căzuse și se lovise la cap și, cum aceștia erau prea ocupați cu distracția, n-au făcut decât să scoată niște sunete de îngrijorare, după care și-au continuat matoleala, sporovăind de zor. Cântecul și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
mult în prezent. Apoi Jake i-a umplut din nou paharul. Alice a simțit că începe să-i trepideze creierul. Și-a dat capul pe spate, absorbind sunetele și parfumurile serii de primăvară și țipetele din ce în ce mai zgomotoase care veneau dinspre petrecăreți. O vreme, și ea, și Jake au tăcut. —Și copiii? a întrebat-o Jake fără vreun accent deosebit. Ei cum intervin în schemă? A, să nu-mi spui! Vocea i-a devenit batjocoritoare. —Dă-mi voie să ghicesc. Copiii nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
pregătiți să reverse curmăturile unui deal, plaja miraculoasă pe care, odinioară, descântatul pârâiaș Bucureștioara se vărsa cu vreo 150 de ani în urmă, 104 DANIEL BĂNULESCU precum un șuvoi de curent electric, delicat și constant, în cămările de apă ale petrecărețului râu Dâmbovița. Pe această plajă, îngroșată de depunerile succesive ale solzilor geologici, își distribuise, desigur, în 1892, profesorul Mina Minovici, paralelipipedele sălilor sale de disecții, criminologie și antropologie preistorică, ale proaspăt înființatului său Institut de Medicină Legală. Pentru a însemna
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
ferfelițite, pe dinăuntru, se întorseseră de la Sabat. Erau toate dulci și fără Stăpân, lătrătoare și pofticioase ca niște cățele. Adevărate abisuri de spermă, cățărate pe două picioare. Mai fierbinți decât fierbătoarele electrice pe sub cârpele lor. Și când, dintr-o solidaritate petrecăreață de bucureștean, has-Satan sări plictisit între ele, în pijamaua lui alb-verzuie, cu prohabul lui căscat, prin fanta căruia se ițea grumazul gros al sculei belite, iconița atârnată de el și capul bărbos al unui popă de țară. Cap, 132 DANIEL
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
singur etaj. Stucaturi exterioare, caracteristice începutului de secol. La această adresă, căzând taman în albia vechii Bucureștioara (în legătură cu care, nu peste multe zile, aveau să-și manifeste interesul Ho diábilos și Genel), fu livrat, către miezul nopții, Sinistratul, pozând în petrecăreț abțiguit și sprijinit discret între umerii Ierbii Fiarelor și-ai Monarhului Bolilor Nervoase. - Ce mai faci, puțoiule și neisprăvitule de frate-meu? îl luă în primire bezmetica, parte să-l pupe, cum pupa ea toți bărbații, pe gât, după ureche
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
El s-a hotărât să coboare în Constanța cu motivul că îi vine să vomite. - Haideți, mai departe, vă culcați la ele în cameră! - Nu, nu ne simțim bine! Au coborât împreună! A doua seară era pe la Dorna, în Mamaia, petrecărețele erau însoțite de alți tineri. Când erau melodii mai languroase, ieșeau pe ring, strâns îmbrățișați și numai dans nu se chema că fac, însă ochii lor erau închiși pentru lumea de afară. Laur a ajuns la concluzia că femeia cu
un liceu la malul mării by aurel avram stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91601_a_92358]
-
să cumpere pe preț de nimic buza aia de pământ. Nu semănau unul cu altul. Cel mai vechi vecin în groapă, după șeful gunoierilor, îl avea pe nenea Cristache Cuțu, de fusese și la nunta lui, tramvaist, om al dracului, petrecăreț, dus în lume. Venise în Cuțarida cu nevastă și copii, se întemeiase cu ce apucase, vai de viața lui cum se trudea cu beteșugul de-l avea; că-l schilodiseră de-un picior în război. Mahalaua prindea față. Iarba pierise
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
plăcere” a fost compusă Într-o dulce pustietate, Într-o dimineață de mai, preț de un ceas, În urma unei dispute asupra vorbirii. Altele care au În acrostih numele Lucsandrei au fost făcute, aflăm din aceeași sursă, pe cînd Alecu, fire petrecăreață și imprudentă, se afla ascuns de frica vrăjmașilor Într-o căsuță: „În diiastimă de o giumătate de ceas și plin de frică, de bătaie de inimă și deznădăjduită hotărîre”. În fine, Trandafirașul norocit este rezultatul unui pariu În Împrejurări, iarăși
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
dormi mult, pentru că pînă a te găti, faci multe ceasuri, că nu vei a scoate pricinile, Înaintea dumitale și, mai la urmă, că ții pricinile cîte douo și trei zile, fără a le cerceta”* Aceluiași Iancu, mai apropiat de firea petrecăreață, galantă a Văcăreștilor, Îi trimite odată cu prefața celebrei gramatici a lui Ienăchiță, cîteva rînduri ambițioase și profetice: „trimit ca să te invitez și să te ațîț ca să te aprinz, să te fac să fii mai viu, mai mult decît ești și
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
este mai inspirat În cîteva imitații de cîntece bahice unde elogiază „marea sete” potolită cu „văduve, neveste, fete”, de-a valma, luate de peste tot: „Prinz românca d-orice loc”. Aici nesațiul Văcăreștilor găsește o ilustrare mai convingătoare și mai simpatic petrecăreață. În notele vesele ale canțonetei, Iancu rămîne, În fond, solidar cu proiectul lui liric bazat pe o imensă acumulare de lucruri, abstracțiuni, „Închipuințe” trecute, Întîi, prin tiparele literaturii. Discursul său este, În esență, o suprapunere de mai multe discursuri dintre
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
Îndrăgostitul din versurile lui Conachi se găsește mereu „În ceruri”, cunoaște o anumită formă de extaz, Însă extazul lui are o sursă precisă și aceasta nu-i de origine divină. Nota de senzualitate, care este puternică În poezia acestor boieri petrecăreți, trage serios amorul spre formele lui terestre. Slăvita ibovnică nu-i cu totul străină de o anumită corporalitate. Am citat deja elanul sexual al jeluitorului Îndrăgostit, năvala pe care o proiectează În drum spre casă. Mai sînt și alte semne
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
Pann practică fără să știe colajul. Rupe des istoria (demonstrația) pentru a introduce un șir de fraze tocite și pritocite. Discursul liric este În totalitate un discurs moral. Mai este un Pann, cel din Poezii deosebite: un Pann trubadur balcanic, petrecăreț, suspinător, curtenitor, mincinos. Retorica lui folosește, aici, strategia retoricii amoroase, Înviorată din cînd În cînd de o fină ironie și de vorbe mai crude: „d-ale nodoroase, ca niște ciomege”... Aici pritocirea (care este o figură a sensibilității morale) lasă
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
un anumit timp cărților, dacă are slăbiciuni pentru muzicieni sau actori. Tommaso e unul căruia îi chiorăie mațele, așadar iubește viața și poate duce-n spate viceregatul din Napoli în sunet de tambur îl anunță voios directorul temniței ca un petrecăreț ce se afla; în curând o să vă zvârle pe toți afară, trândavi ce trăiți din banii altora și mâncați pâine pe degeaba. Știrile strânse despre Cardinal erau suficiente să-și facă o idee pozitivă despre el fie ca om, fie
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
în când, un scuar plin de restaurante, fiecare cu specificul lui, unul rusesc (Blinisserie), altul cu barbecue coreean, altul italienesc, altul japonez... Pline toate, contrastând straniu cu străzile depopulate, încît te întrebi aproape cine și când a așezat sutele de petrecăreți liniștiți ― aproape interiorizați, respirând un aer de fericire calmă, de loisir transcendental ― în jurul meselor lor. Par că au fost programați acolo pentru a ilustra, printr-o scenă vivantă, paradisul terestru, otium-ul rafinat al unei populații care beneficiază tihnit, la capătul
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
resimt cei care vin din afara lumii noastre și plonjează pentru scurtă vreme în ea. Pentru că "în lumea lor" istoria se face cu oameni care leșină cotidian de plictiseală, în timp ce în jurul nostru se petrece veșnic "ceva", pentru că sîntem o lume de petrecăreți și petrecător ai timpului, ei au senzația, venind aici, că trăiesc în câteva zile cât au trăit ani la rând în lumea lor. În timp ce eram la Heidelberg, un prieten din Frankfurt, român plecat în urmă cu 20 de ani, a
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
nume, mai exact etimologia și simbolistica, încearcă să-l explice, oferindu-ne un mic tratat onomastic. Sfera lecturilor unei monahii era strâns legată de spațiul bisericesc în care trăia și ni se pare firesc ca ea să relateze pelerinilor chaucerieni, petrecăreți și dezinvolți, viața unei sfinte, urmărind, cu siguranță, o finalitate moralizatoare. În afara povestirii spuse, cea de-a doua maică nu se evidențiază concret, rămâne doar un glas lipsit de o personalitate bine definită. Femeile în opera lui Geoffrey Chaucer reprezintă
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
iartă orice slăbiciune, dar când sentimentul dispare, nu rămâne decât viciul descoperit, gol, pregătit să fie incriminat pentru sterilitatea sa. Povestirea corăbierului din cadrul capodoperei chauceriene se regăsea și întruna dintre nuvelele lui Boccaccio: soția unui negustor „frumoasă foc și mult petrecăreață” 940 devine infidelă din dorința de a-și însuși o sumă de bani, dar călugărul, cu care își trădează soțul, se dovedește mai viclean decât femeia, deoarece reușește să se sustragă acestei datorii. Dialogul dintre soție și călugărul John trădează
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
nume, mai exact etimologia și simbolistica, încearcă să-l explice, oferindu-ne un mic tratat onomastic. Sfera lecturilor unei monahii era strâns legată de spațiul bisericesc în care trăia și ni se pare firesc ca ea să relateze pelerinilor chaucerieni, petrecăreți și dezinvolți, viața unei sfinte, urmărind, cu siguranță, o finalitate moralizatoare. În afara povestirii spuse, cea de-a doua maică nu se evidențiază concret, rămâne doar un glas lipsit de o personalitate bine definită. Femeile în opera lui Geoffrey Chaucer reprezintă
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
iartă orice slăbiciune, dar când sentimentul dispare, nu rămâne decât viciul descoperit, gol, pregătit să fie incriminat pentru sterilitatea sa. Povestirea corăbierului din cadrul capodoperei chauceriene se regăsea și întruna dintre nuvelele lui Boccaccio: soția unui negustor „frumoasă foc și mult petrecăreață” 940 devine infidelă din dorința de a-și însuși o sumă de bani, dar călugărul, cu care își trădează soțul, se dovedește mai viclean decât femeia, deoarece reușește să se sustragă acestei datorii. Dialogul dintre soție și călugărul John trădează
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
și pentru a se salva îi implică pe alții, mai ales pe stăpânul lui, Zenon, deja suspectat de practici sodomiste cu tânărul și chipeșul călugăr. Acum autoritățile se îndreaptă spre Zenon și vina sa de a manifesta simpatie față de tinerii petrecăreți sprijinindu-și argumentele împotriva lui pe scrierile sale blasfemiatoare care fuseseră arse pentru ireverență. Sunt elaborate douăzeci și patru de capete de acuzare. Zenon apare în fața Tribunalului Extraordinar apărându-se rațional și științific, dar fără folos. Singura scăpare era să retracteze și
Yourcenar by George Rousseau () [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]