313 matches
-
de 99 voturi. Președinte, C.A. Rosetti (L.S.A.D.) Secretar, C. Poroineanu Această lege s-a votat de Senat, în ședința din 14 martie 1881 și s-a adoptat cu unanimitate de 40 voturi. Președinte, Dimitrie Ghika (L.S.S.) Secretar, D. Pișcă Promulgăm această lege și ordonăm ca ea să fie investită cu sigiliul Statului și publicată prin Monitorul oficial. Dat în București, la 14 martie 1881 (L.S.St.) carol Președintele Consiliului Miniștrilor și ministru de Finanțe, I.C. Brătianu Ministru Afacerilor Străine
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
dr.). Ghica I., Grădișteanu P., Grăjdănescu Apostol, Iorgulescu Gr., Giurgea G., Lupescu G., Manu George (general), Mihăescu Simeon, Pruncu D., Rosetti Theodor, Șendrea Șt., Severin Em. (dr.), Stătescu Eugeniu, Știrbey Alex., Ghica Dimitrie, Bibescu N. (colonel), Lecca G., Ghermani Menelas, Pișca D., Manolescu N., Șiaicariu Vasile. d. președinte dimitrie gr. ghica: D-lor, rezultatul votului este: Votanți 40. Unanimitatea Senatului s-a pronunțat pentru proiectul de lege. (Aplauze prelungite.) D-nii mei, președintele nu are dreptul să ia cuvântul când prezidează ( foarte
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
am scăpat de el, la un fel de bufet am luat covrigei Liliput și un suc. În glumă, l-am apostrofat pe vânzător că aveau câini răi pe acolo, la care el m-a consolat că dacă nu m-a pișcat, e bine. În această a doua parte a drumului treceam prin sate frumoase, cu (lucru care mă interesa) cofetării și magazine. De acolo a început "să țipe” bicicleta la vale. La Bran n-am mai oprit la castel, știindu-l
Periplu pe bicicletă by Mihai Ştirbu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1781_a_92271]
-
de oameni liberi. După masa de seară, ne-am spus rugăciunea și ne-am culcat fiecare acolo unde ne repartizase mama. Atacul bestiilor țopăitoare s-a declanșat în timpul nopții. Simțeam că pe trupul meu se plimbă niște gângănii care mă pișcă, mă înțeapă, și care îmi provoacă un disconfort insuportabil. Mă întorceam când pe o parte, când pe cealaltă, mă scărpinam acolo unde pișcătura era mai dureroasă și apetitul vampirului era direct proporțional cu intensitatea absorbției. Fără rezultat. Încercările mele de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
-l vizitez. Mai am aici un prieten deosebit, pe domnul Baby, de origine austriac din Modling, de lângă Viena. E conferențiar și are casă grea, cu trei copii, iar soția nu câștigă, ocupându-se cu menajul. Dar are altă hibă. E pișcat de morbul politicii hitleriste, e violent și e nevoit să ia drumul țării sale. Un alt musafir aici e domnul Mill, profesor la facultatea din Corvallis (Oregon) de pe malul Pacificului, care a venit cu soția. Am colegi 4-5 chinezi și
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
Aveam două fiole din alea... E de neconceput că în tot spitalul nostru de sute de paturi nu se găsea așa ceva, un medicament care e indispensabil. Era indispensabil și când eram trimiși toamna la munci agricole, pentru că o viespe dacă pișca pe cineva - sunt oameni care fac șoc anafilactic, trebuia să ai posibilitatea să intervii imediat. Deci, când plecam cu colegii la munci agricole, aveam o fiolă de hemisuccinat ca să pot să fac o intervenție dacă ar fi nevoie. Dar, închipuiți
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
îngustă a cercului pe care îl frecventau. Dar despre „viața pariziană” a anilor ’70 și ’80, mai încolo!...Ă Mai ales Preda și Jebeleanu erau aliații mei la „asaltul” contra grupului Barbu, iar când acesta a făcut eroarea să-i „piște” și pe ei, în revista sa Luceafărul, alianța noastră a devenit indestructibilă. Astfel că, în acei ani, ’66-’68, rezistența sau opoziția noastră, a unor scriitori care „voiam altceva!”, adică atenuarea principiilor dogmatice stalinist-dejiste și reinstaurarea primatului estetic, continua luptă
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
devine mai greu cu trecerea orelor, privind spre următoarea localitate care ți se pare mai îndepărtată decât scrie în ghid. Buzele ți se usucă de - sete, iar transpirația ți se usucă pe piele, pe față și o simți cum te pișcă. Si totuși, mergi înainte și nu de puține ori bucuria interioară te inundă, făcându-te nici să nu simți greutățile și durerile fizice. Toate acestea intră într-un fel de metamorfoză, o alchimie fizică și spirituală a pelerinajului, transformându-te
Pelerin la Santiago de Compostela by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1841_a_3168]
-
Ne e jenă să recunoaștem că suntem niște ratați, că n-avem nici un viitor. Io măcar am scăparea asta cu scrisul. Dar sunt atâția colegi tabula rasa. Și io am nevoie de oameni care să mă incite, care să-mi piște orgoliul, să mă oblige să-i cuceresc, nu de legume. Vreau oameni pe care să fie nevoie să-i uimesc permanent. Colegi care n-au la ce se gândi. Cursurile de tip: „Cum să...“ nu le pun mintea la contribuție
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
mistreți și de că prioare, afară de când mai pica vreun râs sau vreun cocoșde-munte, era orb acum și-mi povestea isprăvile lui stând amândoi În poarta casei sale, de unde, ca un armăsar bătrân căruia i-a mai rămas doar mirositul, pișca, vorba lui Tudor Arghezi, „cu trei furnici“ - sânii și acea podoabă unică - femeile din drum, mirosite de departe, aruncându-le glume când mai În doi peri și când mai de măscară. La fel și Învățătorul bătrân din Lunca Mare, colegul
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
tot prin miriștea dușmănoasă, agresivă și inconștientă, împiedicându-ne frecvent de rugii de mure care se întindeau pe toată suprafața miriștii, asemenea unor liane din jungla inospitalieră, dar crescute pe orizontală. Praful drumului, înfierbântat la maximum, ne ardea tălpile desculțe, pișcate de miriștea nemiloasă de pe tarlalele de grâu recent secerate. În fața ușii holului, cuplați doi câte doi, coboram "combustibilul" din spatele nostru, depunându-l pe pământ cu deosebită precauție spre a nu se sfărâma. Of, Doamne! Eram terminați. "Lăsați copiii și nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
Mihai Drăgan n-a scăpat nici el de acest blestem. în general, nu putea să iasă din figura omului serios, preocupat, unidirecțional. Sesiza ușor comicul din diverse situații și afirmații, nu-i ocolea pe glumeți, era uneori tare în ironii, „pișca”, urzica, înțepa, avea acuitate, dar n-avea jovialitate. Putea să surîdă, nu și să rîdă. în două decenii de relații apropiate, nu cred că l-am văzut barem o dată hohotind. În schimb, cu fruntea plecată, concentrat - mai mereu. Scrisorile sale
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
printre oameni. Iscodesc... După prima ulcică de poșircă, aflu cum merge ocârmuirea târgului, dacă dregătorii se țin de pravilă... La a doua ulcică, mai pe șoptite, îl iau în pleaznă pe Vodă cât îl au ei la inimă ba-l pișcă, ba-l înțeapă... Îmi zbârlesc musteața, fac fețe-fețe, o-nghit și bag nasul în ulcică să nu mă dau de gol. Afurisiți moldovenii iștea, de unde le-or fi aflând pe toate? Râd eu... râd mânzește de mine însumi! Boierii râd
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
de război eficace. Așa cum arăta, în fruntea ofițerilor săi, reevocînd prin felul în care își ținea capul sus și privirea sfidătoare, Germania de mai înainte, aproape amenințătoare și gata de luptă, a provocat o senzație generală însoțită de aceleași gînduri: "Pișcați-mă", i-a spus în șoaptă Lloyd George vecinului său, "sau n-am să cred c-am avut parte de război și de victorie...". Pe lîngă discuțiile nesfîrșite și inechitabile asupra reparațiilor datorate de Germania, guvernul francez era preocupat de
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
dăm de scene de un realism poznaș. Gerilă, Ochilă și celelalte monstruozități ale basmului se ceartă în casa de fier înroșită a împăratului Roș ca dascălii în gazdă la ciobotarul din Fălticeni. Vorbirea împăratului Roș e de o grasă vulgaritate. Pișcat de pureci, măria-sa drăcuie. Până și între obiecte se încinge o comică sfadă: "- Măsoară-ți vorbele, băiete! Auzi, soră nicovală, cum ne râde acușorul? - Aud, dar n-am gură să-i răspund; și văd, dar trebuie să rabd. - Vorba
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
meu. Eu o consider, față de o vârsta atât de Înaintată, ca prea energică, totuși pare că corpul a luptat cu succes prin toate crizele. Domnul scrie Însuși: Prea onorate domnule Kuhne, Deja de mai multe săptămâni, luni și trimestre mă pișcă mereu prin degete de a va scrie; din pricina curelor, băilor și a timpului frumos nu parvin Însă la aceasta. Deoarece În urma fotografierii mele mi se prezintă un nou prilej cu atât mai mult de a vă scrie, nu voiesc să
Știința expresiei figurii sau Manualul unei noi diagnoze pentru cunoașterea stărilor de boală Întocmit pe baza cercetărilor și descoperirilor proprii de Louis Kuhne by Louis Kuhne () [Corola-publishinghouse/Science/842_a_1737]
-
pe care o face e de corectitudine în toate privințele: ca „lucrător la Direcția Presei” (cenzor) nu-mi amintesc să fi pătimit cineva de pe urma lui, iar ca redactor cu problemele agriculturii a „bătucit” paginile cu informații despre sate, fără a „pișca” dureros, deși i se cerea mereu. Tip de executant (provenit din rîndul învățătorilor), și-a îndeplinit „slujba” astfel încît să-i poată privi în ochi și pe cei care comandă și pe cei asupra cărora se răsfrînge acțiunea scrisului la
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
în Piața Unirii. (Securistomahia). El a distribuit avantajele între comilitoni . Autorul a dat bunul de tipar asumându-și printre altele și erorile de informație venite de la mass media . Spiridon a deflorat zeița Istoriei lăsând-o într-o cârpă de sânge pișcând-o de buci să clameze în gura mare ceva despre Piața Unirii . Pag. 132 , 140 - Casian Maria Spiridon : “Pe 18 decembrie a fost luat din nou , pe la zece dimineața . Iar interogatorii , iar declarații . A luat prima bătaie . La tălpi și
RAVAGIILE NIMICULUI PRETENŢIOS by ALEXANDRU TACU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91634_a_93189]
-
prin cuvinte o proiecție à la Ally McBeal, cînd vizibilul se transformă conform unor porniri umorale sublimate, dar atît de puternice Încît, pentru fracțiuni de secundă, subiectul are impresia că realitatea Îi urmează impulsurile (“Am Întins mîna și l-am pișcat de ureche, Întîi lobul, apoi pavilionul, strivindu-le. N-am Închis mîna și nu l-am pișcat de ureche.”) În mod profund, indecidabilul se repercutează asupra identității ontologice: În Le Feu d’artifice, există o trenă de manechine de o
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
dar atît de puternice Încît, pentru fracțiuni de secundă, subiectul are impresia că realitatea Îi urmează impulsurile (“Am Întins mîna și l-am pișcat de ureche, Întîi lobul, apoi pavilionul, strivindu-le. N-am Închis mîna și nu l-am pișcat de ureche.”) În mod profund, indecidabilul se repercutează asupra identității ontologice: În Le Feu d’artifice, există o trenă de manechine de o frumusețe “interșanjabilă”, iar În Femeia perfectă “eram cocoțat pe un taburet de bar, cu impresia de a
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
ți se așază pe inimă fără voia ta. (37) Tot frumosul își are folosul. (37) Degeaba ceva-i frumos, dacă nu e bun de ros. (38) Dumnezeu îți dă, da-n traistă nu-ți bagă. (38) Cine mișcă tot mai pișcă, cine șade coada-i cade. (39) Bine faci, bine găsești. (39) Bine faci, rău găsești. (40) Fapta bună repede se uită. (40) Cine face-o faptă bună nu moare de tot. (41) Călcarea pe coadă se lasă cu sfadă. (41
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
knjizevnih pravaca; ● raspoznavanje i obrazlozenje stilskih razlika u pismenom izrazavanju; ● poznavanje imena knjizevnih likova, njihovog mesta i uloge u knjizevnim delima; ● postovanje normi knjizevnog jezika prilikom pismenog izrazavanja; ● elaboracija knjizevnog komentara, karakterizacije knjizevnih likova, komparativno prikazivanje dva knjizevna dela, dva pișca ili dva knjizevna perioda, sintezu knjizevne delatnosti pojedinih pisaca; ● argumentovanje poznavanja osnovnih knjizevnoteorijskih pojmova. Literatura: Srpska i hrvatska knjizevnost, IX. razred - 1990 Srpska i hrvatska knjizevnost, X. razred - 1990 Srpska knjizevnost - XI. razred - 1996 Srpska knjizevnost - XII. razred - 1995 MINISTERUL
ANEXE din 31 august 2004 cu privire la lista disciplinelor la care se sustine examenul naţional de bacalaureat pentru probele d), e) şi f) şi programele pentru disciplinele examenului naţional de bacalaureat din sesiunile anului 2005*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/165281_a_166610]
-
knjizevnih pravaca; - raspoznavanje i obrazlozenje stilskih razlika u pismenom izrazavanju; - poznavanje imena knjizevnih likova, njihovog mesta i uloge u knjizevnim delima; - postovanje normi knjizevnog jezika prilikom pismenog izrazavanja; - elaboracija knjizevnog komentara, karakterizacije knjizevnih likova, komparativno prikazivanje dva knjizevna dela, dva pișca ili dva knjizevna perioda, sintezu knjizevne delatnosti pojedinih pisaca; - argumentovanje poznavanja osnovnih knjizevnoteorijskih pojmova. Literatura: Srpski jezik i knjizevnost, IX razred, 2006. Srpski jezik i knjizevnost, X razred, 2006. Srpska knjizevnost, XI razred, 1997. Srpska knjizevnost, XII razred, 1995. Notă
ORDIN nr. 5.003 din 31 august 2006 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat - 2007. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/180464_a_181793]
-
knjizevnih pravaca; - raspoznavanje i obrazlozenje stilskih razlika u pismenom izrazavanju; - poznavanje imena knjizevnih likova, njihovog mesta i uloge u knjizevnim delima; - postovanje normi knjizevnog jezika prilikom pismenog izrazavanja; - elaboracija knjizevnog komentara, karakterizacije knjizevnih likova, komparativno prikazivanje dva knjizevna dela, dva pișca ili dva knjizevna perioda, sintezu knjizevne delatnosti pojedinih pisaca; - argumentovanje poznavanja osnovnih knjizevnoteorijskih pojmova. Literatura: Srpski jezik i knjizevnost, IX razred, 2006. Srpski jezik i knjizevnost, X razred, 2006. Srpska knjizevnost, XI razred, 1997. Srpska knjizevnost, XII razred, 1995. Notă
ANEXE din 31 august 2006 cuprinzand anexele nr. 1 şi 2 la Ordinul ministrului educatiei şi cercetării nr. 5.003/2006 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat - 2007. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/181621_a_182950]
-
Phii, ce bine-i dom'le că nu bei! Însă beau, incaltea, mai cu sârg: Bragă, țitro, aqua de știubei; Sucuri de corcove în pârg... Phii, ce bine-i Domnule să bei! Dau la nefârtatul vutka, zău! - Să o deie piște cap Serghei! Nu mai beau horelcă, nici trăscău! Phii, ce bine-i dom'le că nu bei! Însă beau cu sete, beau de sting: Chamomilla, soc, isop, hamei; Beau sirup dintr-ăla de Beijing... Phii, ce bine-i Domnule că
Poezie by Gheorghe Azap () [Corola-website/Imaginative/7174_a_8499]