363 matches
-
contemporane. Între ele și cu noi. A.V. Dar nu credeți că Dinu Lipatti, Clara Haskil făceau parte din categoria pianiștilor care parcă aveau o aură? D.G. A, evident. Evident. Dar prin asta, sunt cu atât mai actuali. Cu cât pianistica de acum se mecanizează, se design-izează, se pseudo-obiectivează, de fapt, se reduce la un superficiu, foarte frumos, de factură cvasi-industrială, cu atât sunt mai valoroși acei muzicieni care au și o dimensiune profundă în demersul lor artistic. Câteva gânduri au
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
după un recital pe care l-a susținut la București în perioada interbelică a secolului trecut, și-a scris cronici în care a fost foarte obiectivă, dură: "aici am reușit, acolo putea să fie mai bine, în anumite pasaje tușeul pianistic nu a fost cum ar fi trebuit"... Câți ar fi în stare să procedeze ca ea? Extrapolând acum la arta plastică, la literatură... D.P. Da, e o întrebare... În artele vizuale s-a ajuns la o situație incredibilă în sensul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
a fost și rămâne cu pianistul și dirijorul Vlad Iftinca. La Iași, cei doi au studiat, au discutat mult, s-au înțeles deplin. Recitalurile lui Vlad Iftinca din Iașul anilor 1995 și 2001 au revelat influența concepției tehnic-intelectuale de interpretare pianistică a Adrianei Bera. După numeroase recitaluri în multe țări ale lumii, acum pianist și dirijor la Metropolitan Opera din New York, Vlad Iftinca a rămas fidel profesoarei sale, de la care primește mereu sfaturi și îndrumări. Întoarcerea, din 1990, în Clujul natal
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
devenirii: datele native, dacă nu există ori sunt firave, pot fi compensate cu inteligență, informație, studiu și luciditate. La Vlad Iftinca, toate acestea nu ar însemna prea mult dacă nu ar exista spiritualitatea viziunii asupra fiecărei partituri alese. Nici tehnica pianistică strălucitoare din allegro-urile sonatelor mozartiene ori din scenele dinamice ale suitei "Romeo și Julieta" de Prokofiev nu sunt de ajuns pentru a copleși ascultătorul. Starea de moment și amintirea ce nu se pierde în timp poartă însemnele dramaturgiei care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
aveai 18 ani), ai creat o stare cu totul specială cu acel Preludiu, Coral și Fugă de César Frank, iar în 2000 cu miniaturile de Chopin. La 24 de ani, ai reușit să redai toată complexitatea de expresie, de tehnică pianistică din suita "Romeo și Julieta" de Prokofiev. Calități cu atât mai demne de admirat cu cât tot programul de recital s-a înregistrat, cum se spune, "dintr-o suflare", fără reluări ale unui pasaj, ale unei secțiuni sau a unei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
muzicală de tradiție bizantină pe teritoriul României, Ed. Muzicală, București, 1989 Barta, C. - Curs de metodica predării și a studiului instrumentelor de coarde (cu arcuș), Lito, Conservatorul "G. Dima", Cluj Napoca, 1987 (ed. a II-a revizuită) Bălan, Th.. - Principii de pianistică, Ed. Muzicală, București, 1966 Bejat, M. - Ce este talentul?, Ed. Științifică, București, 1967 Bentoiu, P. - Imagine și sens, Ed. Muzicală, București, 1974 Bentoiu, P. Capodopere enesciene, Ed. Muzicală, București, 1999 Berger W. Estetica sonatei clasice, Editura Muzicală 1981 Berger, G.
ORDIN nr. 5.620 din 11 noiembrie 2010 privind aprobarea programelor pentru concursul privind ocuparea posturilor didactice/catedrelor declarate vacante/rezervate în învăţăm��ntul preuniversitar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/228456_a_229785]
-
Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor, București, 1982 Ionescu-Arbore, A. - Interpretul teatrului liric, Ed. Muzicală, București, 1984 Jarda, T., Armonia modală, Ed. MediaMusica, Cluj-Napoca, 2009 Long, M. - La pian cu Claude Debussy, Ed. Muzicală, București, 1968 Minei, I., Pitiș, A. - Teoria comportamentului pianistic, Ed. Sf. Gheorghe Vechi, București, 1997 Minei, I., Pitiș, A. - Tratat de artă pianistică, Ed. Muzicală, București, 1982 Mîrza, T. și Szenik, I. Nicola, R. Curs de folclor partea a II-a 1965 Conservatorul Gh. Dima Cluj Moisescu, T., Muzica
ORDIN nr. 5.620 din 11 noiembrie 2010 privind aprobarea programelor pentru concursul privind ocuparea posturilor didactice/catedrelor declarate vacante/rezervate în învăţăm��ntul preuniversitar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/228456_a_229785]
-
1984 Jarda, T., Armonia modală, Ed. MediaMusica, Cluj-Napoca, 2009 Long, M. - La pian cu Claude Debussy, Ed. Muzicală, București, 1968 Minei, I., Pitiș, A. - Teoria comportamentului pianistic, Ed. Sf. Gheorghe Vechi, București, 1997 Minei, I., Pitiș, A. - Tratat de artă pianistică, Ed. Muzicală, București, 1982 Mîrza, T. și Szenik, I. Nicola, R. Curs de folclor partea a II-a 1965 Conservatorul Gh. Dima Cluj Moisescu, T., Muzica bizantină în spațiul cultural românesc, Ed. Muzicală, București, 1996 Negrea M., Tratat de armonie
ORDIN nr. 5.620 din 11 noiembrie 2010 privind aprobarea programelor pentru concursul privind ocuparea posturilor didactice/catedrelor declarate vacante/rezervate în învăţăm��ntul preuniversitar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/228456_a_229785]
-
1965 Conservatorul Gh. Dima Cluj Moisescu, T., Muzica bizantină în spațiul cultural românesc, Ed. Muzicală, București, 1996 Negrea M., Tratat de armonie, Ed. Muzicală, București 1958 Nemescu, O. - Capacitățile semantice de muzică, Ed. Muzicală, București, 1983 Neuhaus, H.G. - Despre arta pianistică, Editura Muzicală, București, 1966 Niculescu, St. - Reflecții despre muzică, Ed. Muzicală, București, 1980. Oprea Gh,- Curs de folclor, Editura Muzicală, București 2002 Oprea Gh. Pentatonica românească Editura muzicală 1998 Oprea Gh. Curs de folclor, Editura Muzicală 2002 Pașcanu, A., Armonia
ORDIN nr. 5.620 din 11 noiembrie 2010 privind aprobarea programelor pentru concursul privind ocuparea posturilor didactice/catedrelor declarate vacante/rezervate în învăţăm��ntul preuniversitar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/228456_a_229785]
-
Fundației România de Mâine, București, 2005 Stoianov, Carmen, Neoclasicism muzical românesc, ediția a II a Editura Fundației România de Mâine, București, 2005 Tatarkiewicz,W - Istoria esteticii, vol. I-IV, Ed. Meridiane, 1978 Tănăsescu, Dr. - Probleme de înțelegere și redarea textului pianistic beethovenian, Revista "Muzica", nr. 12/1970 Timariu, V., Analiza muzicală între conștiința de gen și conștiința de formă, Ed. Universității din Oradea, 2003 Timariu, V., Dicționar noțional și terminologic, Ed. Universității din Oradea, 2004 Toduță, S.- Formele muzicale ale barocului
ORDIN nr. 5.620 din 11 noiembrie 2010 privind aprobarea programelor pentru concursul privind ocuparea posturilor didactice/catedrelor declarate vacante/rezervate în învăţăm��ntul preuniversitar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/228456_a_229785]
-
de Muzică, București, 2009 Cerghit, I.-Metode de învățământ, EDP, București, 1980 Colecția de manuale alternative, clasele V-XII Coman, Lavinia, Vrei să fii profesor de pian? ediția a II a, Editura Universității Naționale de Muzică, București, 2009 Coman, Lavinia, Pianistica modernă, Editura Universității Naționale de Muzică, București, 2007 Crețu, C. Curriculum diferențiat și personalizat, Ed. Polirom, Iași, 1996 Cristea, G., Managementul lecției, Ed. Didactică și pedagogică, București, 2007 Cristea, S. - Dicționar de termeni pedagogici, București, 1998 Cristea, S. - Fundamentele pedagogice
ORDIN nr. 5.620 din 11 noiembrie 2010 privind aprobarea programelor pentru concursul privind ocuparea posturilor didactice/catedrelor declarate vacante/rezervate în învăţăm��ntul preuniversitar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/228456_a_229785]
-
muzicală de tradiție bizantină pe teritoriul României, Ed. Muzicală, București, 1989 Barta, C. - Curs de metodica predării și a studiului instrumentelor de coarde (cu arcuș), Lito, Conservatorul "G. Dima", Cluj Napoca, 1987 (ed. a II-a revizuită) Bălan, Th.. - Principii de pianistică, Ed. Muzicală, București, 1966 Bejat, M. - Ce este talentul?, Ed. Științifică, București, 1967 Bentoiu, P. - Imagine și sens, Ed. Muzicală, București, 1974 Bentoiu, P. Capodopere enesciene, Ed. Muzicală, București, 1999 Berger W. Estetica sonatei clasice, Editura Muzicală 1981 Berger, G.
ANEXE din 11 noiembrie 2010 privind programele pentru concursul privind ocuparea posturilor didactice/catedrelor declarate vacante/rezervate în învăţământul preuniversitar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/235361_a_236690]
-
Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor, București, 1982 Ionescu-Arbore, A. - Interpretul teatrului liric, Ed. Muzicală, București, 1984 Jarda, T., Armonia modală, Ed. MediaMusica, Cluj-Napoca, 2009 Long, M. - La pian cu Claude Debussy, Ed. Muzicală, București, 1968 Minei, I., Pitiș, A. - Teoria comportamentului pianistic, Ed. Sf. Gheorghe Vechi, București, 1997 Minei, I., Pitiș, A. - Tratat de artă pianistică, Ed. Muzicală, București, 1982 Mîrza, T. și Szenik, I. Nicola, R. Curs de folclor partea a II-a 1965 Conservatorul Gh. Dima Cluj Moisescu, T., Muzica
ANEXE din 11 noiembrie 2010 privind programele pentru concursul privind ocuparea posturilor didactice/catedrelor declarate vacante/rezervate în învăţământul preuniversitar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/235361_a_236690]
-
1984 Jarda, T., Armonia modală, Ed. MediaMusica, Cluj-Napoca, 2009 Long, M. - La pian cu Claude Debussy, Ed. Muzicală, București, 1968 Minei, I., Pitiș, A. - Teoria comportamentului pianistic, Ed. Sf. Gheorghe Vechi, București, 1997 Minei, I., Pitiș, A. - Tratat de artă pianistică, Ed. Muzicală, București, 1982 Mîrza, T. și Szenik, I. Nicola, R. Curs de folclor partea a II-a 1965 Conservatorul Gh. Dima Cluj Moisescu, T., Muzica bizantină în spațiul cultural românesc, Ed. Muzicală, București, 1996 Negrea M., Tratat de armonie
ANEXE din 11 noiembrie 2010 privind programele pentru concursul privind ocuparea posturilor didactice/catedrelor declarate vacante/rezervate în învăţământul preuniversitar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/235361_a_236690]
-
1965 Conservatorul Gh. Dima Cluj Moisescu, T., Muzica bizantină în spațiul cultural românesc, Ed. Muzicală, București, 1996 Negrea M., Tratat de armonie, Ed. Muzicală, București 1958 Nemescu, O. - Capacitățile semantice de muzică, Ed. Muzicală, București, 1983 Neuhaus, H.G. - Despre arta pianistică, Editura Muzicală, București, 1966 Niculescu, St. - Reflecții despre muzică, Ed. Muzicală, București, 1980. Oprea Gh,- Curs de folclor, Editura Muzicală, București 2002 Oprea Gh. Pentatonica românească Editura muzicală 1998 Oprea Gh. Curs de folclor, Editura Muzicală 2002 Pașcanu, A., Armonia
ANEXE din 11 noiembrie 2010 privind programele pentru concursul privind ocuparea posturilor didactice/catedrelor declarate vacante/rezervate în învăţământul preuniversitar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/235361_a_236690]
-
Fundației România de Mâine, București, 2005 Stoianov, Carmen, Neoclasicism muzical românesc, ediția a II a Editura Fundației România de Mâine, București, 2005 Tatarkiewicz,W - Istoria esteticii, vol. I-IV, Ed. Meridiane, 1978 Tănăsescu, Dr. - Probleme de înțelegere și redarea textului pianistic beethovenian, Revista "Muzica", nr. 12/1970 Timariu, V., Analiza muzicală între conștiința de gen și conștiința de formă, Ed. Universității din Oradea, 2003 Timariu, V., Dicționar noțional și terminologic, Ed. Universității din Oradea, 2004 Toduță, S.- Formele muzicale ale barocului
ANEXE din 11 noiembrie 2010 privind programele pentru concursul privind ocuparea posturilor didactice/catedrelor declarate vacante/rezervate în învăţământul preuniversitar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/235361_a_236690]
-
de Muzică, București, 2009 Cerghit, I.-Metode de învățământ, EDP, București, 1980 Colecția de manuale alternative, clasele V-XII Coman, Lavinia, Vrei să fii profesor de pian? ediția a II a, Editura Universității Naționale de Muzică, București, 2009 Coman, Lavinia, Pianistica modernă, Editura Universității Naționale de Muzică, București, 2007 Crețu, C. Curriculum diferențiat și personalizat, Ed. Polirom, Iași, 1996 Cristea, G., Managementul lecției, Ed. Didactică și pedagogică, București, 2007 Cristea, S. - Dicționar de termeni pedagogici, București, 1998 Cristea, S. - Fundamentele pedagogice
ANEXE din 11 noiembrie 2010 privind programele pentru concursul privind ocuparea posturilor didactice/catedrelor declarate vacante/rezervate în învăţământul preuniversitar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/235361_a_236690]
-
organizate de acesta, seri care mai erau numite și “schuberiade”. Aici se adunau iubitorii liedului, care aveau privilegiul să asculte celebra voce a lui Vogl, acompaniată la pian chiar de muzician. În afară de acest gen de piese, a mai scris literatură pianistică pentru patru mâini, piese care erau foarte căutate de public și de editori, mai ales pentru faptul că acest gen de muzică putea fi abordată acasă, în “cameră”. În general, acestea erau marșuri, poloneze și rondouri, dar și sonate. De
Franz Schubert () [Corola-website/Science/307549_a_308878]
-
tratament silabic al textului, evocând calitățile muzicii tradiționale specific romantismului naționalist. Printre tratamentele lui Schubert asupra poeziei lui Goethe, compoziția lied-urilor "Gretchen am" "Spinnrade" și "Der Erkönig" ies în evidență pentru caracterul lor dramatic, armonii neașteptate și utilizarea figurațiilor pianistice pictural elocvente, precum descrierea roții de tors și pedala la acompaniamentul de pian din "Gretchen" și galopul furios și continuu din "Erkönig". El a compus muzică folosind poemele multor scriitori, Goethe, Mayrhofer și Schiller fiind cei mai frecvenți. Cele mai
Franz Schubert () [Corola-website/Science/307549_a_308878]
-
din Sankt Petersburg, Prokofiev și-a făcut un renume de compozitor-pianist avangardist, devenind cunoscut pentru o serie de lucrări disonante și virtuoze pentru instrumentul său și prin primele sale două concerte pentru pian. Primul succes al lui Prokofiev în afara arealului pianistic a fost lucrarea orchestrală "Suita scită", o suită ce cuprindea muzică ce Prokofiev a compus-o inițial pentru un balet comandat de Serghei Diaghilev. Diaghilev a comandat încă trei balete din partea lui Prokofiev: "Bufonul", "Pasul de oțel" și "Fiul risipitor
Serghei Prokofiev () [Corola-website/Science/304514_a_305843]
-
a făcut în Germania la sfârșitul anilor '30 pentru Polydor. A înregistrat multe din compozițiile lui Chopin printre care toate studiile, preludiile și baladele, trei impromptuuri, câteva nocturne, poloneze și scherzo în si b minor. Cele mai importantante caracteristici ale pianisticii lui Koczalski sunt claritatea și transparența. El reprezintă opusul școlii lui Leschetizky bazată pe greutatea brațului și producerea unui sunet puternic. Studiile sunt cântate cu foarte puțină pedală, în particular Op.25 nr.1 și nr.11. Studiile sunt interpretate
Raoul Koczalski () [Corola-website/Science/312589_a_313918]
-
recunoscut în timpul vieții sale, în special în Germania, în calitate de moștenitor adevărat al simfonismului beethovenian. În fiecare dintre cele trei simfonii de concert, Berlioz abordează provocări generice stabilite de Beethoven. Simfonia Fantastică din 1830 care a câștigat notorietare considerabilă datorită aranjamentului pianistic al lui Liszt, reprezintă o imagine aproape în oglindă a Simfoniei a IX-a de Beethoven. Strălucirea și originalitatea orchestrației lui Berlioz , abordarea „cosmică” a genului și abilitatea sa de a amesteca muzica și narațiunea au servit drept inspirație pentru
Simfonie () [Corola-website/Science/311549_a_312878]
-
sau Pierre Monteux. Între 1916 și 1917 Rubinstein a efectuat turnee în Spania și America de Sud iar în 1921 două turnee în SUA. Între 1932-1937 își întrerupe cariera concertistică pentru a-și perfecționa tehnica relansându-se apoi ca un gigant al pianisticii secolului al XX-lea. Pe parcursul celui de al doilea război mondial cariera lui s-a desfășurat doar în Statele Unite unde primește cetățenia în 1946. Pe lângă activitatea solistică s-a ocupat și de muzica de cameră, printre partenerii săi numărându-se
Arthur Rubinstein () [Corola-website/Science/311746_a_313075]
-
În anul 1973 a lucrat cu Benjamin Britten și Peter Pears la Aldeburgh Festival. A fost co-director artistic al Festivalului din 1981 până în 1989. Perahia a avut o relație specială cu Vladimir Horowitz, care a avut o influență definitorie asupra pianisticii sale. Primul său mare proiect discografic a fost integrala concertelor pentru pian de Mozart, fiind pianist și dirijor în același timp. Înregistrarea a fost făcută cu English Chamber Orchestra. În anii '80 a înregistrat de asemenea și integrala concertelor pentru
Murray Perahia () [Corola-website/Science/311747_a_313076]
-
elevă a lui Skriabin și Prokofiev) și la numai 10 ani concerta cu Orchestră Filarmonica din Moscova. Studiază la Conservatorul din Moscova cu Alexander Goldenweiser și apoi este influențat de marele Sofronitzky. Ziarele l-au denumit „ultimul mare romantic al pianisticii ruse”, devine de tânăr faimos pentru tehnică să pianistica incredibilă și intră în legendă faptul că putea cânta ultima mișcare a sonatei no 2 de Chopin în mai puțin de 50 de secunde. Câștigător al Concursului Franz Liszt de la Budapesta
Lazar Berman () [Corola-website/Science/311865_a_313194]