9,829 matches
-
sfârșit, căci știam că oricum temeiurile ei aveau să fie mai puternice ca ale noastre. Fratele meu, în schimb, o înfrunta cu toată ardoarea firii lui, și vara fericită ajunsese să fie un iad. Episodul cu țiparul a fost ultima picătură. Chiar în noaptea aceea, pe când auzeam din pat acel du-te-vino neîntrerupt al doamnei Forbes prin casa adormită, fratele meu slobozi deodată toată povara urii care-i clocea în suflet. - O s-o omor - zise. Mă luă prin surprindere, nu atât hotărârea
Gabriel Garcia Márquez - Vara fericită a doamnei Forbes by Tudora Șandru-Mehedinți () [Corola-journal/Journalistic/15735_a_17060]
-
romanul Al doilea mesager în capitala Franței. Circumstanța că acest volum a avut succes, fiind dintru început analizat în cadrul unei "mese rotunde", la postul de radio Europa liberă, de către Monica Lovinescu, Șerban Cristovici, Paul Goma și Alain Paruit, a constituit picătura ce a făcut să se reverse paharul mîniei autorităților totalitare. Autorități slujite însă, cu sîrguință, de colegii de condei ai prozatorului: Imediat am fost chemat telefonic la Uniunea Scriitorilor. Cînd am intrat în biroul strîmt al președintelui Uniunii Scriitorilor, Dumitru
Cele trei exiluri by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16187_a_17512]
-
sînt importante, fiindcă în loc să confirme regula, par s-o pericliteze. O excepție este chiar țara de adopțiune atît pentru Steiner, cît și pentru Judt: SUA. Multiculturalismul central-european de acum două secole seamănă, raportat la acela nord-american de astăzi, cu o picătură de apă dintr-un ocean. Și totuși n-am băgat de seamă ca nord-americanii să fie preocupați de identitatea lor sau să caute a se defini cu tot dinadinsul. O excepție contrară o înfățișează unele țări mici, relativ omogene etnic
Obsesia identității by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16245_a_17570]
-
în numeroase reviste literare ale vremii și urmat, la un an, de un nou volum - Reci limpezi cuvinte. Volumele următoare apar însă la intervale mari în timp și, deși apreciate de critici, au fost mai puțin comentate: Copac înflorit - 1978, Picătura de ploaie - 1987, Vocile - 1998. Punere în abis adaugă acestora douăzeci și una de poeme inedite. Am citat toate aceste titluri pentru că ele, chiar singure, reușesc să vorbească despre traseul poeziei Irinei Mavrodin. O poezie simplă în aparență, care se impune prin
Punere în abis by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/16276_a_17601]
-
un moment dat pe ofițerul care punea întrebări, făcuse așa: "Zău, tovarășe, dacă nu mă lasă memoria, uite-acuș, mă uit la dvs., semănați cu vedeta mea preferată de cinema. Bogart... nu, ălălalt, John Wayne; nu, nici ăsta, semănați ca două picături de apă, uite dacă aș avea zece ani mai puțin, la sigur că m-aș îndrăgosti de dvs., pe cuvînt!" Și fusese eliberată imediat, și nimeni nu se mai legase de ea după aceea mult timp. Variantă. Madam G. povestește
Anchete by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16318_a_17643]
-
a exprimării și o generozitate a construcției pe care le justifică, în mod cert, dincolo de nevoia de comunicare generică, o conștiință clară a împărtășirii: semn limpede că și în expozițiile mici, marii artiști sînt prezenți cu totul, așa cum într-o picătură de apă, dacă ar fi să recurgem la infailibila forță persuasivă a truismului, se oglindește oceanul însuși.
Amintiri din Mitteleuropa by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16379_a_17704]
-
în sine. Din studiu în studiu, sistemul de irigații s-a sfeterisit, încît sînt regiuni întregi din țară unde numai Sfîntul Ilie se mai ocupă de udarea pămîntului altfel decît cu găleata. Reforma, în multele ei fețe, se face cu picătura, în schimb studierea ei pe bani frumoși, cu expertize care costă bani și mai frumoși, produce munți de hîrtie îndosariată în care, alături de ipotezele celor deprinși cu ideea muncii în zadar, s-ar putea să se sufoce și idei valabile
Războiul cîinilor by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/16422_a_17747]
-
altora, după 1990, fără a observa că libertatea unui cult n-ar trebui să se întemeieze pe încercarea de a mărgini libertatea altor culte, fac parte dintr-o categorie destul de răspîndită de oameni care și-au format credința în răspăr, picătură cu picătură, pe cont propriu. Fiindcă între a te duce la biserică mai mult pentru că la școală ți se spunea să n-o faci sau a citi Biblia din imbold literar, nu religios e o distanță considerabilă de credința adevărată
Neliniști milenariste by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/16517_a_17842]
-
1990, fără a observa că libertatea unui cult n-ar trebui să se întemeieze pe încercarea de a mărgini libertatea altor culte, fac parte dintr-o categorie destul de răspîndită de oameni care și-au format credința în răspăr, picătură cu picătură, pe cont propriu. Fiindcă între a te duce la biserică mai mult pentru că la școală ți se spunea să n-o faci sau a citi Biblia din imbold literar, nu religios e o distanță considerabilă de credința adevărată. Presupun că
Neliniști milenariste by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/16517_a_17842]
-
cu principiul acestuia: "să ne menținem la concret/ în felul ploii care udă zidurile/ și le dă alte forme și culori/ mai mult eu singur decît alții/ așteptînd și dînd telefoane/ într-o veșnică trădare a sufletului invincibil totuși/ oprești picătura de apă cu/ degetul/ așa cum făceau desigur și strămoșii tăi" (Despre mine însumi așa cum voi fi după ce voi scrie rîndurile de mai jos). Scutite de redundanță, de parada aparențelor, lucrurile reprezintă o garanție a existenței autentice și, subsecvent, o consolare
Paradisul lucrurilor umileParadisul lucrurilor umile by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11880_a_13205]
-
covor de-acolo vin ! *** Blestemul Dragobetelui blestemat sunt să mă țes nou veșmânt pe corp ales vânt să-ți fiu să te adie pe sânii-ntăriți sub ie rouă-nrourată crudă pe trupul de paparudă apoi raze calde ninse peste picături prelinse să te ardă ca de focuri cerc de brațe pe mijlocuri să te zbați să simți arsură când te-oi săruta pe gură să te-ascunzi ca luna-n nori când te-oi lua de subțiori unde iară să
DRAGOBETE de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1516 din 24 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382732_a_384061]
-
îngropate în pământul galben din fundul beciului. Savură cu plăcere aroma vinului, gustându-l cu înghițituri mici. Când îndepărtă paharul de la gură, așezându-l pe noptiera de lângă pat, Mircea se aplecă spre fată și încercă să-i culeagă de pe buze picăturile de rouă tomnatică a boabelor de strugure, ce parfumară cu aroma lor sărutul delicat al fetei. O luă cu o mână de după gât și cu cealaltă o prinse de mijloc. Își împreună apoi mâinile, prinzând-o ca într-o menghină
CAP. III de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1530 din 10 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382704_a_384033]
-
sale subțiri de vară, apoi îi desfăcu fără grabă nasturii din dreptul sânilor și pătrunse ușor sub cupele sutienului, începând să-și plimbe degetele peste mugurașii ce începură să prindă viață, ridicându-se precum cornițele melcilor primăvara, când simt umezeala picăturilor de rouă la ivirea zorilor răcoroase. Săndica simți un gol în stomac după sărutul lui pasional. De fiecare dată când Mircea îi atingea pielea fierbinte, era pătrunsă de ceva ca o amețeală în partea inferioară a abdomenului și i se
CAP. III de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1530 din 10 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382704_a_384033]
-
un dans al simțurilor declanșate de ritmul coapselor și a celor doi parteneri cuplați într-o uniune ce nu se mai dorea desfăcută. Pe unul dintre sâni era desenată o aluniță mica maronie, pe care o tot acoperea cu mici picături de buze fierbinți. - Iar tu ești posesivă, îi răspunse Mircea, în timp ce trupul fetei dansa grațios deasupra lui. Buzele îi deveniseră trandafirii, umede și iritate de atâtea sărutări. S-a smuls iarăși de sub ea și imediat. S-a așezat în genunchii
CAP. III de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1530 din 10 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382704_a_384033]
-
de pe lac sunt galbene noaptea undeva arde un foc tainic cu flăcări galbene simt că viața mea galbenă mi se scurge printre degete dar nu mă plâng am făcut ceea ce trebuia să fac Doamne, câtă nevoie aș avea de o picătură de roșu peste această pânză de chihlimbar ca să-mi așez inima... Referință Bibliografică: Pastel / Aurel Conțu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2197, Anul VII, 05 ianuarie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Aurel Conțu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală
PASTEL de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2197 din 05 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382789_a_384118]
-
și depinde doar de tine dacă știi să arzi. Mulți nu înțeleg ce li s-a întâmplat și se trezesc bătrâni și chemați să guste pământul, dar alții trăiesc clipa și ard, ard până la ultima părticică de materie, până la ultima picătură de energie. Eram pe câmp când s-a dezlănțuit furtuna. Un fulger a lovit un nuc bătrân și acesta s-a aprins ca o torță. Nucul ardea, ardea ca niciodată în viața lui. Limbile de foc săgetau văzduhul, iar apa
LOVIT DE FULGER de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 2197 din 05 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382793_a_384122]
-
pentru totdeauna. Dar ce se întâmplă dacă săruți pământul arzând? Energia vibrației tale este atât de puternică, încât refuză îmbrățișarea fatală. Când ai ars toate cărările de crengi și tulpina muntelui, cauți seva de foc a rădăcinii. Doar atunci când ultima picătură de materie s-a dizolvat sub limbile de foc, când ai dăruit și ultima fărâmă de energie, răceala pământului ce te-a chemat spre unire întru eternitate este caldă, liniștitoare, deoarece știi că nu ai trăit degeaba. Ai ars intens
LOVIT DE FULGER de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 2197 din 05 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382793_a_384122]
-
din fulgii ce plutesc Să cern din puritatea ei, Să troienesc cu ei alei Pentru acei ce se iubesc? Sau câte-n noapte adieri Dospind de-arome și nectar, Să port spre sufletul amar, Ca mult dorite mângâieri? Adie-n picături sau fulgi, Al vrerii Tale mir și semn Pentru iubirea mea îndemn, Dă, Doamne, dorul să-l alungi! *** Referință Bibliografică: Dă, Doamne, dorul să-l alungi! Ovidiu Oana Pârâu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2244, Anul VII, 21 februarie
DĂ, DOAMNE, DORUL SĂ-L ALUNGI! de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 2244 din 21 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382814_a_384143]
-
anii 1929-1933, iar prim-ministru era savantul Nicole Iorga. Păstorel a voit a fi și a fost necruțător cu cel căruia i-a atribuit vina pentru situația grea în care se afla România în timpul guvernării sale. Păstorel declara: „Văd în picătura de cerneală, cu care scriu, lacrima amară pe care o varsă un neam deznădăjduit și simt adunată în ascunzișul penei mele toată indignarea publică”, precum și „M-am coborât în fundul prăpastiei care stă să ne înghită țara, și din fundul prăpastiei
115 ani de la nașterea lui Păstorel Teodoreanu. In: Editura Destine Literare by Gheorghe Culicosvschi () [Corola-journal/Journalistic/82_a_227]
-
să plângi un pic, din senin, în zilele astea în care dai ordonanțe în neștire? Dacă așa ți se întâmplă, îți propun un pact: nu mai fac nici eu așa, dar nu mai faci nici tu. Eu am descoperit niște picături din plante, pe care le iau c-o săptămână înainte de eveniment și care chiar mă ajută să-mi păstrez mințile acasă. Dacă vrei, ți le recomand. Când simți că se apropie, le iei de câteva ori pe zi, cu apă
Apelul unei evazioniste către Guvernul României by Simona Tache () [Corola-blog/Other/19880_a_21205]
-
Vi le spun în ordinea în care cred că ar fi bine să le experimentați: 1) Dezbrăcați-vă împreună în baie și frecați-vă reciproc corpurile cu următorul amestec: 1 ceaș-că de zahăr, ½ de ceașcă ulei de masaj nearomat, 6 picături de ulei esențial de portocală și puțin piper negru; 2) Faceți-vă de cap în parcare, fără a fi prinși; 3) În timp ce vă faceți de cap în parcare, bâzâiți de muște, viespi și alte gâze care trag la zahăr, vorbiți
Sexy şi rea în parcare by Simona Tache () [Corola-blog/Other/19832_a_21157]
-
întoarce din cauza revistei sale „Ideje” (care și-a încetat apariția încă din 1935), va ajunge abia în 1965. Se va sfârși din viață la 30 noiembrie 1977. În toți acești ani va publica o serie de cărți, printre care „O picătură de sânge spaniol” (apărută în traducere și în România), „La Hiperboreeni”, un roman care-l va consacra drept unul dintre precursorii postmodernismului, și „Migrațiile”, roman de inspirație istorică, din care prima carte a fost publicată în 1991 la „Editura de
Agenda2003-15-03-d () [Corola-journal/Journalistic/280906_a_282235]
-
m se pare că trăiau oameni încă de acum 11600 de ani (cum îți poți imagina această cifră tradusă în timp?) Se sperie gândul. Că la SanPetro de Atacama este o regiune în care „de secole” n-a căzut nici o picătură de ploaie, sau că în localitatea Cerro Santa Lucia există o stradă cu numele... Bucarest. Întrun port din Bolivia fotografiază tristul spectacol al unor vapoare ruginite, înghesuite unele în altele, pentru că „moartea e legată de viață” și „aspectele urâte fac
TIERRA DEL FUEGO FIN DEL MUNDO. In: Editura Destine Literare by Livia Nemțeanu-Chiriacescu () [Corola-journal/Journalistic/95_a_381]
-
eveniment extraordinar. Se spune la noi, în România, că dacă vine ploaia atunci când se deschide un obiectiv înseamnă că va fi un mare succes”, le spune Boc sutelor de asiatici care-i sorb cuvintele, îl aplaudă și îl pozează în ciuda picăturilor tot mai dese de ploaie. „Va fi un obiectiv de maximă eficiență și atracție în România”, a continuat premierul, asigurându-i pe investitorii turci și chinezi că planurile lor vor fi susținute de Guvern prin păstrarea cotei unice și neimpozitarea
Boc ctitoreşte China Town la Afumaţi. Promisiunea premierului: românul va simţi farmecul asiatic la el acasă () [Corola-journal/Journalistic/27942_a_29267]
-
acumula esența și a întări spiritul, acesta fiind forța motivațională primară pentru activitățile vieții. În același timp, Qi Gong-ul este o cunoaștere spirituală practicată de mii de ani în Orientul Îndepărtat, sub diferite denumiri și sub diferite forme. O picătură de istorie Cuvântul Qi Gong (Qigong, Che Gong), care se citește „cikung”, a fost folosit la început în timpul dinastiei chineze Jin (265-420), devenind un termen în „Yunjiqyian” în dinastia Song (960-1279). La sfârșitul dinastiei Qing, spune Cristian Pinter, în cartea
Agenda2003-8-03-b () [Corola-journal/Journalistic/280730_a_282059]