25,044 matches
-
perioadă pictează lucrarea La malul mării și alte două tablori cu o tematica frecvent întîlnită în epoca, inspirate din spectacolul curselor de cai: Curse la Longchamps și La Auteuil. Ceea ce dovedește că tînărul și neliniștitul pictor era interesat și de pictură, si de cursele de cai, si, de ce nu, chiar de pariuri.
Stefan Luchian (I) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13881_a_15206]
-
impresionantă, ea înseamnă informație de adînc detaliu ce dă impresia epuizării tuturor surselor. O componentă importantă a studiului o formează imaginea; sînt numeroase reproducerile din interiorul cărții, ochiul nu poate rămîne indiferent la acestea, la atrocitățile zugrăvite în gravurile și picturile cu canibali în secolele XVI XVIII, textul se citește altfel în prezența acestora. E vecin studiul de față cu cercetările de imagologie în măsura în care urmărește felul în care e construită, mai de grabă independent față de un ipotetic model real și ca
Cum dispar canibalii by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/13922_a_15247]
-
blînd la memoria colectivă și la reprezentări solide și temeinic verificate, pictorul orchestrează, aproape cu voluptatea unui spirit arcimboldesc, una dintre cele mai complicate și, în același timp, mai solide în logica ei interioară, construcții sensibile și simbolice. Atît în pictura în ulei, cît și în grafică, pictorul se plasează la distanță egală, dar și cu un interes egal, față de două mari provocări: materia și spiritul, perisabilul și inalterabilul, imanența și idealitatea. Iar aceste binoame nu sînt doar simple artificii retorice
Materia și visul by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13963_a_15288]
-
prin transmutația în lanț dintr-o substanță în alta, ca într-un adevărat scenariu alchimic, materia se volatilizeză, se stinge încetul cu încetul și, în transparența sau la capătul avatarurilor sale, apare, ca o pîlpîire de flacără, cealaltă componentă a picturii lui Colta: dimensiunea spirituală, imaginea cristică, mai mult ca un summum al idealității decît în strictă perspectivă religioasă ori, mai exact, eclezială. Consumînd materia într-un adevărat ceremonial erotic, Onisim Colta visează o formă înaltă de mîntuire prin actul artistic
Materia și visul by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13963_a_15288]
-
este artă. Domnul doctor nu cunoaște nici culoarea. Culoarea nu este suma vopselelor care se găsesc la un moment dat pe o pânză. Culoarea ca și desenul sunt arhitecturi mintale, spirituale mai înainte de-a deveni materie pe pânza de pictură. Dar asta ține de concepția operei și concepția lipsește. Culoarea nu este de-sine stătătoare, ea face corp comun cu desenul conlucrând la un echilibru înalt, echilibru emanat prin toți porii operei, prin textura materiei pe care o alcătuiește, degajând
Falși ambasadori by Georges Tzipoia () [Corola-journal/Journalistic/13938_a_15263]
-
în sala mare, cu dușumeaua ceruită, alunecoasă, așa cum se cuvine să se tacă în fața Sfintelor Taine. Îmi regăsisem elocvența de copil vorbăreț înaintea unui alt tablou, mai mare acela și mai puțin apărat prin mecanisme savante de posibili tâlhari, o pictură ce mi se părea plină de voioșie, deși înfățișa o întâmplare câtuși de puțin înveselitoare: uciderea pruncilor din Bethleem. Cum îi arătam bunicii, care trebuia din nou să scruteze de aproape tabloul ținându-și lornionul în dreptul ochilor, se petreceau tot
Moartea în tablou german by Nicolae Balotă () [Corola-journal/Journalistic/13904_a_15229]
-
încercarea lor de-a reflecta o seamă de realități umane schimbate în mod evident, o sensibilitate înnoită, sau, tout court, un nou spirit al secolului: "Căci postmodernismul concept din zona artisticului, folosit în arhitectură și în literatură, mai puțin în pictură și în muzică n-ar putea exista fără postmodernitate. Termeni precum post-istorie, post-umanism, epocă post-industrială, alții de aceeași factură, constituie fundamentul filosofic, istoric și socio-cultural care impune o ontologie, o epistemologie, o anumită viziune asupra istoriei". Pentru a urma o
Subistorie și supraistorie (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14008_a_15333]
-
încălzit în grajd cu propria lor răsuflare, cînd se recita, înainte de filmul despre protecția muncii pe care venea să-l proiecteze, pe zidul bisericii, caravana cinematografică și pe care prietenul meu Mircea Bochiș îl mai proiectează încă în Colonia de pictură de la Baia Mare, doar așa, dintr-o pornire ludică și dintr-o înaltă responsabilitate postmodernă, cînd se recita, așadar, vestitul catren ,,nea Alecu croitoru’/ cînd văzu arînd tractoru’/ de la S.M.T. adus / a zvîrlit căciula-n sus!’’, cum se mai poate numi
Sf. Gheorghe de Sf. Gheorghe by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13991_a_15316]
-
a eliberat de monotonia tehnicilor și de obsesia temelor. Memoria culturală și ancestrala abilitate artizanală se învecinează permanent, atunci cînd nu se întîlnesc pur și simplu, cu tehnicile de ultimă oră și cu un irepresibil elan experimental. Chipurile arhaice din pictura sa mai veche, impersonală și atemporală asemenea celei populare, s-au dezagregat în ultimii ani și s-au topit în construcții cromatice de o remarcabilă vitalitate și cu un impact vizual la fel de puternic. Sculptura urmează și ea un traseu oarecum
Sculptori de astăzi by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10379_a_11704]
-
lîngă faptul că s-a impus ca unul dintre cei mai consistenți artiști din generația sa, aceea de mijloc, a fost prezent permanent în presa de specialitate și în calitate de observator, de analist și de judecător al fenomenului artistic și al picturii, în special. Articolele sale, unele adevărate studii prin amploarea dezbaterii și prin rigoarea analitică, pot fi găsite frecvent în revista Arta din ultimile două decenii. Așadar, și aici intervine încă un element foarte important, discuțiile nu sunt purtate nici strict
Ucenicul neascultător by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10398_a_11723]
-
parametrii exacți ai acelorași coduri. Din aceeași pricină, care privește apartenența profesională a moderatorului însuși, selecția interlocutorilor este făcută cu o foarte mare exactitate și într-o perfectă cunoștință de cauză, scopul nefiind acela de a realiza o panoramare a picturii noastre de astăzi, de a oferi o imagine multidirecțională a acesteia, ci doar unul aparent modest și lipsit de gesticulații largi, adică de a identifica un anumit tip de trăire artistică și de opțiune estetico-doctrinară. În consecință, Mihai Sârbulescu se
Ucenicul neascultător by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10398_a_11723]
-
tăcut și mentorul din umbră al întregii grupări. Dacă Afane Teodoreanu,Gheorghe Berindei și Vasile Varga au mai expus, totuși, cîte ceva, în ultimul deceniu, acest fapt s-a datorat influenței lui Paul Gherasim și programului galeriei Catacomba. În peisajul picturii noastre contemporane, Paul Gherasim are, cel puțin pentru gruparea de factură spiritualistă din cadrul grupului Prolog și, mai apoi, din ambianța Catacombei, autoriatea unui veritabil patriarh. Subiect al unor mitologii ad-hoc, amestec ciudat de rafinament, discreție, omniprezență și dogmatism, teoretician al
Ucenicul neascultător by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10398_a_11723]
-
orchestrator de imagini, de creator de atmosferă artistică prin organizarea unor expoziții minimaliste, cu vidul încorporat, decît prin aceea, propriu-zisă, de pictor extrem de rafinat, uneori pînă la implozia și la resorbția cromatică, dar fără feromoni și fără calități mnemotehnice. Semnalele picturii sale ies din orizontul memoriei așa cum propria-i culoare iese din suportul ei material pentru a se volatiliza imediat, asemenea unui parfum greu, într-o atmosferă încețoșată și fumegîndă. Datorită acestei selecții riguroase și bine calculate, cartea lui Mihai Sârbulescu
Ucenicul neascultător by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10398_a_11723]
-
nici un alt domeniu artistic percepția tactilă, materială, a creativității, înțelegerea lumii artei ca univers determinat și posibilitatea efectivă a refugiului nu sunt mai reale și mai preganante decît în cazul artelor plastice și, în particular, în acela al atelierului de pictură, prin natura lui mai ordonat fizic și mai coerent simbolic. Discuțiile sunt conduse în așa fel încît fiecare dintre parteneri este pus în situația de a balansa permanent între memorie și actualitate, între anii formației și cei ai maturității, între
Ucenicul neascultător by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10398_a_11723]
-
Mihai Horea și Sevastre își evocă și ei profesorii, chiar temporari și, oarecum, exteriori, Sorin Dumitrescu invocă un proiect academic, și anume o Academie de artă răsăriteană, iar Paul Gherasim se limitează exclusiv și smerit la Creator, la natură, la pictura rupestră și la arta paleocreștină, fără a aminti nici măcar numele unui singur profesor. Din punctul de vedere al conștiinței de sine și, în subsidiar, al sistemului de autoevaluare, la un pol s-ar găsi Florin Mitroi, Horia Paștina și Ion
Ucenicul neascultător by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10398_a_11723]
-
filosofia implicită, el înțelege actul creației atît ca pe un ceremonial grav, cu implicații existențiale și metafizice, cît și ca pe o formă de asumare a timpului său într-o largă perspectivă morală. Fie că lucrează în bidimensionalul clasic al picturii/graficii, fie că negociază cu cea de-a treia dimensiune prin decuparea mecanică a unor suporturi-forme-obiect, un fel de homunculi supuși simultan triumfului și degradării, Ciprian Paleologu invocă același spațiu expresiv, în care accentele cad pe arhitectura imaginii, și articulează
Dualismul artiștilor tineri by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10419_a_11744]
-
Ciprian Paleologu este el însuși o prezență artistică duală: un judecător sever și un constructor generos. Bogdan Vlăduță Bogdan Vlăduță a fost elevul lui Ștefan Câlția, iar această informație nu este lipsită de importanță pentru o situare mai exactă a picturii lui. Deși mai degrabă solitar, fără un instinct social sigur, cu o evidentă continuitate în muncă, dar fără obsesia prezenței cu orice preț în spațiul public, el a participat constant, încă din timpul studenției, la diverse expoziții de grup, în
Dualismul artiștilor tineri by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10419_a_11744]
-
ieșiri în lume, că gestul tînărului pictor este mai liber și se manifestă mult mai firesc în registrul grav, meditativ și interiorizat. Dar această opțiune pentru tonul surd și pentru enunțul discret nu excludea cu totul materia cromatică și substanțialitatea picturii. O anumită voluptate a tușei și o bună comunicare cu materialitatea ei erau vizibile fără a fi, însă, exhibate ca o preocupare specială. Toate aceste elemente expresive și formale, ușor de inventariat ca marcă stilistică din pricina unei anumite seriozități a
Dualismul artiștilor tineri by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10419_a_11744]
-
a culorii pe care vocația pictorului o subînțelege în mod natural. Acest dualism constitutiv, dacă îi putem spune așa, se regăsește deopotrivă în gîndirea plastică a lui Gili Mocanu și la nivelul construcției propriu-zise a imaginii. Pe de o parte, pictura lui are tonalități grave, materialitatea ei este densă și marcată de o anumită stare de melancolie, iar, pe de alta, disponibilitatea sa de a construi se sprijină pe o anumită ordine de tip grafic. Între aspirația către o anumită geometrie
Dualismul artiștilor tineri by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10419_a_11744]
-
jocului, însă totul se petrece într-o perspectivă afiramativă, una care extinde limitele limbajului fără a atenta la însăși existența acestuia, așa cum se întîmplă de multe ori în experiențe similare. Cu alte cuvinte, pictorul testează în mai multe direcții capacitatea picturii de a acoperi zone diferite ale expresiei, dar prețul acestor investigații nu este negarea și distrugerea limbajului, ci, dimpotrivă, consolidarea lui prin diversificare. Construindu-și întregul discurs pe această plajă enormă care este intervalul dintre valorile asumate ale unei sensibilități
Dualismul artiștilor tineri by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10419_a_11744]
-
la Sfânta mare Muceniță Drosida și despre aducerea aminte de moarte, III, în vol. Predici la sărbători împărătești și cuvântări de laudă la sfinți, p. 502) „După cum cei care vor să-și facă frumoase casele, le împodobesc peste tot cu picturi strălucite, tot așa și noi să pictăm pe pereții sufletului nostru muncile mucenicilor. Pictura aceea e fără folos, aceasta, însă, plină de câștig. Pictura asta n are nevoie de bani, de cheltuieli, nici de meșteșugul artei! În locul tuturor acestora este
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
Predici la sărbători împărătești și cuvântări de laudă la sfinți, p. 502) „După cum cei care vor să-și facă frumoase casele, le împodobesc peste tot cu picturi strălucite, tot așa și noi să pictăm pe pereții sufletului nostru muncile mucenicilor. Pictura aceea e fără folos, aceasta, însă, plină de câștig. Pictura asta n are nevoie de bani, de cheltuieli, nici de meșteșugul artei! În locul tuturor acestora este de ajuns să ai tragere de inimă, cuget veghetor și plin de vitejie! Cu
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
p. 502) „După cum cei care vor să-și facă frumoase casele, le împodobesc peste tot cu picturi strălucite, tot așa și noi să pictăm pe pereții sufletului nostru muncile mucenicilor. Pictura aceea e fără folos, aceasta, însă, plină de câștig. Pictura asta n are nevoie de bani, de cheltuieli, nici de meșteșugul artei! În locul tuturor acestora este de ajuns să ai tragere de inimă, cuget veghetor și plin de vitejie! Cu astfel de cuget poți zugrăvi în suflet muncile lor ca și cum
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
pe cei strujiți, pe cei trași pe roată, pe cei aruncați în prăpastie, pe cei ce s au luptat cu fiarele sălbatice, pe cei azvârliți în gropi, pe toți mucenicii, așa cum fiecare și-a sfârșit viața, ca, prin varietatea acestor picturi făcându-ne frumoasă casa sufletului nostru, să o facem locaș potrivit Împăratului cerurilor. De va vedea împăratul astfel de picturi în sufletul nostru, va veni cu Tatăl și-Și va face sălaș la noi împreună cu Sfântul Duh. Și va fi
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
fiarele sălbatice, pe cei azvârliți în gropi, pe toți mucenicii, așa cum fiecare și-a sfârșit viața, ca, prin varietatea acestor picturi făcându-ne frumoasă casa sufletului nostru, să o facem locaș potrivit Împăratului cerurilor. De va vedea împăratul astfel de picturi în sufletul nostru, va veni cu Tatăl și-Și va face sălaș la noi împreună cu Sfântul Duh. Și va fi atunci sufletul nostru casă împărătească! Nici un gând necugetat nu va mai putea călca în ea, pentru că amintirea mucenicilor, ca o
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]