24,603 matches
-
golesc de conținut și arareori putem să le înlocuim cu altele. Spiritul dezorientării este mai prezent ca niciodată. Avalanșa hipertelică, multiplicarea accelerată a lucrurilor din jurul nostru ne cere, mereu, o mare putere de adaptare. Dar cât timp vom putea ține piept fluxului imens de obiecte și evenimente? Și ce înseamnă în acest caz „a te adapta”? A te adapta într-o asemenea situație înseamnă a înțelege și a regândi permanent raportul dintre centru și margine, dintre actual și inactual, dintre poziția
DES-FOSILIZAREA (I) by Dan Dediu () [Corola-journal/Journalistic/12962_a_14287]
-
Cînd eu hotărăsc ceva, sunt credincios ca un cîine.” Asemenea cereri sunt de un cinism fără margini, insultătoare și pentru români și pentru evrei. Nici nu știu dacă mai e cazul să reamintesc cum se bătea CVT cu pumnii în piept, pînă nu demult, în calitatea pe care și-o atribuise el singur, de tribun al românilor. Și cum se lăuda și se laudă cu succesul lui la electorat. Cerșetoria politică la care se pretează el trădează dispreț total față de alegătorul
Interviu de două ori scandalos by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12967_a_14292]
-
așeza în ataș și pleca cu mine prin împrejurimi. Eu stăteam cuminte în ataș și vântul îmi zburătăcea părul. Amintirea plimbărilor în atașul marca Felber e una dintre cele mai frumoase din viață.“ Și scoțând o fotografie din buzunarul de la piept al salopetei de piele, mi-a pus-o în fața ochilor. Fotografia înfătișa un bărbat ca la vreo șaizeci de ani, cu mustăți mari, în haină de piele, cu revere late și cordon pe măsură, cu cască de piele și ochelari
Lilian Faschinger - Păcătoasa Magdalena by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/12990_a_14315]
-
O rudă bună a minciunii este defăimarea, acea apucătură de-a distorsiona, de-a stropi cu noroi tot ceea ce depășește măsura comodităților curente, a adaptabilităților lașe: „Discuție cu X - distins intelectual - despre Călin Nemeș care, la Cluj, a înfruntat cu pieptul deschis puștile armatei în decembrie 1989. Apoi, după un timp, s-a sinucis! În ziua aceea era beat, îmi replică X. Eram acolo. Iar acum s-a sinucis din cauza soției». Fără comentarii. Cu cîțiva ani înainte, într-o discuție la
O privire ageră by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13040_a_14365]
-
face înțeles. Să privească drept în mijlocul ochiului plat și incredibil de rotund al peștelui. Să nu se mai miște de aici. Ușa se deschise cu trosnet și profesorul nimeri direct în brațele călduroase și puternice ale gazdei. Se ghemui la pieptul lui ca un copil. Plângea în hohote. Puțin mai târziu, mergeau cu taxiul prin orașul scăldat de raze aurii și reci. Profesorul Andrew își ținea valiza pe genunchi. Apoi, când își luă rămas bun de la bărbatul obez, în fața ambasadei, celălalt
O povestire de Olga Tokarczuk - Profesorul Andrews în Varșovia by Iadviga Iurașek () [Corola-journal/Journalistic/13013_a_14338]
-
părți, Pe care, pînă-n boltă, sus, Negre de fum, hîrtii am pus; De sticle-mpresurat, cutii Și instrumente, ca minuni De catrafuse din străbuni - E lumea ta! o lume zi-i! Și mai întrebi de ce, gemînd, Se strînge inima-ți în piept? De ce-i curmat al vieții-avînt De chinuri stranii, pe nedrept? În locul fragedei Naturi, Cînd Domnul ne-a creat, acum Ai oase de-animal în jur, Și om, în putregai și fum. Sus! Fugi în spațiul vast! Și-acest Volum plin
Johann Wolfgang Goethe - Faust by Mihail Nemeș () [Corola-journal/Journalistic/13028_a_14353]
-
vin, pămîntul spre-a-l străbate Și-n lume-armonic să răsune toate. Ah, ce spectacol! Doar spectacol, vai! Natură infinită, unde-mi dai Tu sînii să-ți cuprind? Izvoare De viață, care țin cer și pămînt, Spre care tinde-un piept flămînd - Voi curgeți și-adăpați, și-n van tînjesc eu oare? (Nemulțumit, întoarce filele cărții și zărește semnul Duhului Pămîntului.) Mă mișcă altfel acest semn, din plin! Duh al Pămîntului, mi-ești mai aproape; Simt forțe-n mine dînd să
Johann Wolfgang Goethe - Faust by Mihail Nemeș () [Corola-journal/Journalistic/13028_a_14353]
-
arate! Cu toată inima-s al tău! Jos ceața Și-apari! De-ar fi chiar să mă coste viața! Wagner Ah, lungă-i arta, Doamne-Dumnezeu! Și viața ne e scurtă. Dar, în strădania mea surdă, Mi-e teamă pentru capul, pieptul meu. Ce greu se-ajunge la mijloace, Prin care la izvoare sui! Și moare bietul om, vai lui, Cînd drumul doar pe jumătate-l face. Corul Îngerilor Christos a-nviat! Bucurie lui, carele, Muritor cu tot soarele, Atins fu de marele
Johann Wolfgang Goethe - Faust by Mihail Nemeș () [Corola-journal/Journalistic/13028_a_14353]
-
Cu groază mă tot scol în zori de zi Și-amare lacrimi plîng întruna, Că ziua,-n goana ei, nu-mi va-mplini Nici una din dorințe, chiar nici una. Și presimțirea unei bucurii, Rău șicanată,-i tot mai mică; Creația din piept prin mii De farse ale vieții mi se strică. Mă-ntind cu spaimă chiar și-n așternut, Cînd noaptea în sfîrșit coboară, Și-odihna-atunci, ca un făcut, Cumplite vise mi-o-nfioară. Sălășluiește Domnu-n pieptul meu Și să-mi stîrnească-adîncul poate; Tronînd peste
Johann Wolfgang Goethe - Faust by Mihail Nemeș () [Corola-journal/Journalistic/13028_a_14353]
-
Rău șicanată,-i tot mai mică; Creația din piept prin mii De farse ale vieții mi se strică. Mă-ntind cu spaimă chiar și-n așternut, Cînd noaptea în sfîrșit coboară, Și-odihna-atunci, ca un făcut, Cumplite vise mi-o-nfioară. Sălășluiește Domnu-n pieptul meu Și să-mi stîrnească-adîncul poate; Tronînd peste puterea-mi, Dumnezeu Nimica în afara mea nu scoate; Povară existența mi-e așa, Eu viața mi-o detest, să mor aș vrea. Faust Din groznic furnicar un tandru Zvon cunoscut dacă m-
Johann Wolfgang Goethe - Faust by Mihail Nemeș () [Corola-journal/Journalistic/13028_a_14353]
-
vrea noi tînguire, Pizmuim destinul tău: Cîntăreț, erou din fire, Mare, sub semn bun sau rău. Te-ai născut să ți se-arate Fericirea pe pămînt; Prea devreme, din păcate, Floarea tinereții-ai frînt. Ageri ochi să scurmi în lume, Piept năvalnic, simțitor, Ai iubit femei anume Și-ai cîntat tu tuturor. Ai dat valma ne-ndoielnic, Prins de mreji, făr^ să alergi, Și te-ai învrăjbit puternic Cu moravuri și cu legi; Dar un gînd înalt valoare A dat faptei
Johann Wolfgang Goethe - Faust by Mihail Nemeș () [Corola-journal/Journalistic/13028_a_14353]
-
Sublimă-n miezul lui, Cu nimb de stele, Regina cerului Stă-n fast cu ele. (Extaziat.) Doamnă-a lumii,-n gînd te port! Lasă-mă, ca-n templu, În albastru-ntinsul cort Taina să-ți contemplu. Tot ce-n bărbătescu-mi piept Grav și tandru-mi cîntă, Să te-ntîmpine de drept Cu iubire sfîntă. De ne-nvins sîntem, cînd tu Poruncești măreață; Brusc ne-alini ardoarea cu Harul tău pe față. Tu, Fecioară,-n înțeles Cel mai pur, tu Mamă, Noi regină
Johann Wolfgang Goethe - Faust by Mihail Nemeș () [Corola-journal/Journalistic/13028_a_14353]
-
specific. Nu Întâmplător, ambele conștiințe debutează ( Într-un sens mai larg) la o vârstă fragedă, cu poezie Închinata patriei lor: Leopardi cu amplă „Italiei” („O, patrie, văd arcuri și coloane / statui, ruine, turnuri solitare / denaintasi durăte /.../ Fara-aparare zaci azi / cu piept și tâmple despuiate”), iar Eminescu cu binecunoscută „Ce-ți doresc eu ție, dulce Românie”. („Ce-ți doresc eu ție, dulce Românie, / Tânără mireasă, mama cu amor! / Fiii tăi trăiască numai În frăție / că a nopții stele, ca a zilei zori
Eminescu și Leopardi, mucenici ai neamului lor. In: Editura Destine Literare by Ioan Barbu () [Corola-journal/Journalistic/75_a_298]
-
bunkerului: suntem cei mai buni și cei mai tari, dar sub firul ierbii! La Sofia, politicienii au înțeles ce avantaje pot trage din relațiile internaționale ale fostului rege. La București, Iliescu i-a atârnat Majestății Sale o tinichea lucitoare în piept doar ca să-și poată reflecta rânjetul bolșevic într-o oglindă înnobilată de ființa bietului nostru Rege. Bulgarii au știu să-și așeze moneda plăpândă sub scutul băncilor germane. Noi orbecăim, de cincisprezece ani, după inspirația portică a lui Mugur Isărescu
Ce caută bulgarul în Germania?! by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13078_a_14403]
-
Două flori o iarbă magnetică rămâne pe urma tălpilor pășite în împietrirea nopții din tresărirea zării două flori neasemănate un crin albastru o garoafă neagră îmi cresc din osul frunții înmerismări furate din pădurea scufundată aduc o boare umezindu-mi pieptul Poate cândva cerul se despică între urcuș și cădere lung e drumul prin prundișul surpat al căințelor sălcii plângătoare veghează uitarea păcatelor unde șerpuiește calea tristeților? poate cândva în călcâul meu va înflori un pinten îngeresc Unde și când cele
Poezie by Alexandru LUNGU () [Corola-journal/Imaginative/8930_a_10255]
-
Emil Brumaru Dacă mi-ai dat atîta frumusețe, De ce mi-o iei, tu, îngere,-napoi? Cum de te lasă gîndurile moi Să-mi vrei sfîrșitul? Cine-o să-ți învețe Mereu aureola pe de rost? Și cine fulgii de pe piept o să-ți mîngîie? Și cine o să-ți tînguie-n tămîie Sfințenia și-n preajm-o să-ți rămîie Cu trupu-i omenesc drept adăpost?
Dacă mi-ai dat... by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/8931_a_10256]
-
din ce se alcătuiește realitatea românească”. Este remarcabilă caracterizarea pe care i-o face profesorul George Baciu: „Titus Bărbulescu, pribeagul rămas spre Apus, este un român mereu acasă, prin scrierile sale, mereu În exil, dar cu țara În buzunarul de la piept”. Nu Întâmplător acest mare om le-a dat permisiunea celor doi scriitori, domnișani de-ai dânsului, să alcătuiască acest volum. Le-a simțit românismul, capacitatea de a filtra și a aduna câteva din aceste scrieri, Încărcate de Înțelepciune, bucurie, durere
PRIMĂVARA SCRIITORILOR DIN DOMNEȘTI LA BIBLIOTECA JUDEŢEANă ARGEŞ. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Catrinel Popescu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1551]
-
rege al Graalului nu poate fi decât unul singur, Înseamnă că e vorba de aceeași ființă fără nume, deși mirionimă - s.n.(...). Începutul noii ere a lui Manu este ceea ce, În antichitate, era numit VÂRSTA DE AUR, simbolizată de Copilul cu Pieptul de Aur al Pescarului. Această bruscă Îndreptare o face MATSYA-AVATARA ( Avatarul Pește Peștele este simbolul lui Hristos), ultimul din Avatarele ciclului trecut și primul din cele 10 Avatare Majore ale ciclului al X-lea. Ciutura și Ciubărul sunt cvasi-identice - s.n.
PRICOLICIUL ȘI... ÎNVIEREA! folclor sacral daco-românesc. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Adrian Botez () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1486]
-
s-a spart de stâncă și un sfert de cărămidă l-a lovit în creștet. Un țipăt strident și... Am coborât în fugă să văd ce i s-a întâmplat. Era amețit. Sângele i se prelingea pe obraz și pe piept. Nu mai știu cum am ajuns acasă, dar o revăd pe Mama spălând capul prietenului meu, bandajându-l, apoi clătindu-i cămășuța albă. Și o aud: "Puteai să-l omori! Îți dai seama? Puteai să-l omori! Cum ai mai
Carnetul unui Pierde-țară by Paul Diaconescu () [Corola-journal/Imaginative/8935_a_10260]
-
umil pe cărări o ființă ce mai trăiește doar cu preziceri în limba veche a focului cît pașii de-acum lasă urme în cei din trecut deși cele două lumi nu se mai leagă între ele. Dar în gaura din piept i-a fost frică să mai privească să nu descopere că acolo cineva i-a modificat chipul și nu-l mai recunoaște. Capul martor și el al unui compromis neant observa că se fac economii în cer dacă-și îndrepta
Poezie by Gheorghe Izbășescu () [Corola-journal/Imaginative/9136_a_10461]
-
Capul martor și el al unui compromis neant observa că se fac economii în cer dacă-și îndrepta ochii spre el că sfera lui e o umbră ce stă cu spatele la trup. Dar dacă l-ai împinge puțin în gaura din piept ghipsul de pe buzele mici tot ar mai păstra ceea ce mama ne-a transmis la naștere deși acum nu ne mai este de niciun folos. (Din manuscrisul "Jocurile minții")
Poezie by Gheorghe Izbășescu () [Corola-journal/Imaginative/9136_a_10461]
-
-n arsură, În iesle, pe paie, tăcerea mă-ndură! Păstori ai ispitei În somn mă veghează, magii sub pleoape Își joacă destinul, Melchior, Gașpar, Baltazar mă Încântă, În smirna veciei iubirea descântă! Pe pragul din stele Cuvântul se arată, cu pieptul deschis În deschisă furtună, cu tine scriu, cu tine mor deodată, călăuză În noapte, mereu, mereu lumină: „Eu nu voi fi eu, Moarte, până ce tu, la rându-ți, nu vei Îmbrăca În oase palide sufletul meu!” Ai vină? Am vină
EVANGHELIA INIMII ANOTIMPURI Jurnal de poet. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Theodor Răpan () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1553]
-
puțină umbră în loc de coadă cu puțină piatră în loc de ochi desfiguratul pietriș cai de o singură moarte se sprijină căzuți în întuneric pe spate întinși și luminînd locul cu grabenele deșirate Pe ce vară urechile ridicate pe ce cîmp; copitele amorțite pieptul rupt de un strigăt moartea ținîndu-l în pietrișul galben Pieptul rupt moartea ținîndu-l dinții lui strigînd stelele dese și mari peste chipul pe ce oră căzut pe ce rază aiurează calul Calul pietriș amar și coada înflorită Calul Inima mea
Opt poezii inedite by Nicolae Ioana () [Corola-journal/Imaginative/9501_a_10826]
-
pietriș cai de o singură moarte se sprijină căzuți în întuneric pe spate întinși și luminînd locul cu grabenele deșirate Pe ce vară urechile ridicate pe ce cîmp; copitele amorțite pieptul rupt de un strigăt moartea ținîndu-l în pietrișul galben Pieptul rupt moartea ținîndu-l dinții lui strigînd stelele dese și mari peste chipul pe ce oră căzut pe ce rază aiurează calul Calul pietriș amar și coada înflorită Calul Inima mea Inima mea e o casă învechită dezvelită și cu iederă
Opt poezii inedite by Nicolae Ioana () [Corola-journal/Imaginative/9501_a_10826]
-
tinerețe. Al cui putea fi acest parfum? Cine-și putea îngădui un asemenea parfum franțuzesc "pe-atunci", când un lux ca acesta se plătea atât de scump și nu era de găsit decât la "Consignația"? Ea îi puse mâna pe piept, în vreme ce el era tot mai preocupat de întrebarea: cine putea folosi acest Must de Cartier? Cocheta Lili? Mai curând Oana. Soțul ei, director general... Dar exista acest parfum în urmă cu peste patruzeci de ani? Poate că se numea altfel
Micro-proze by Paul Diaconescu () [Corola-journal/Imaginative/9361_a_10686]