712 matches
-
tot mai anevoioasă, mulți s-au dedicat prelucrării lemnului. Rudarii sunt descendenții străvechilor aurari din India (figura nr. 7). Ei mai sunt cunoscuți și sub denumirile de: băieși (= mineri), lingurari, blidari. 5.6. Cocalarii. Fabricau obiecte din oase de animale (piepteni, mânere, ornamente etc) După ce, odată cu industrializarea, produsele lor n-au mai avut căutare, majoritatea cocalarilor s-au orientat, devenind În special gunoieri sau negustori de fulgi și pene de pasăre și vase de bucătărie. Cocalarii sunt, cel mai probabil, urmașii
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
ursari au rămas neschimbate de-a lungul secolelor. Referitor la meseriile tradiționale, se constată ca cei mai mulți ursari sunt lăutari (muzicanți), dar mai există și ursari care practicau și Încă mai practică alte meserii tradiționale. Aceștia sunt: pieptănari (cei ce confecționau piepteni și alte obiecte din os sau din coarne de animale); ceaunari (cei ce se ocupau cu prelucrarea metalelor, având mici turnătorii de fontă și confecționând ceaune, cratițe și oale de fontă); negustori ambulanți care, de regulă comercializau prin târguri și
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
XI. MESERII PIERDUTE: PRELUCRAREA OSULUI ȘI CORNULUI. PRELUCRAREA PIEILOR ȘI PĂRULUI DE ANIMALE. URSĂRITUL. COȘARII. VĂCSUITORII. VĂRARII Între meseriile pierdute ale rromilor sau aflate pe cale de dispariție se numără următoarele: a) prelucrarea osului și a cornului, prin care se realizau piepteni, nasturi, mânere de cuțit, mânere de pipă, capete de bâtă păstorească și cornuri de praf de pușcă, diferite pandantive; b) prelucrarea pieilor de animale, prin care se confecționau ciururi și site dar și accesorii pentru Îmbrăcăminte -figura nr. 45-; c
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
și se răzuiau cu o pilă groasă de fier; - Se șlefuia din nou prin frecare cu cenușă sau cu nisip și se lustruia cu o cârpă moale Îmbibată În ulei sau untură. O tehnică mai veche este aceea a Încălzirii pieptenelui de corn la foc și apoi a despicării (longitudinal) a dinților cu cuțitul, urmată de presarea cu o pană de lemn pe un bloc de piatră, pentru Întinderea lamelelor de os. Pentru a dobândi rezistență, Înainte de a se răzui inegalitățile
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
prin care Își asigură sau Își asigurau traiul de zi cu zi, au avut o viață nomadă, azi seminomadă. Firea rromilor pieptănari arată o seriozitate lipsită de prejudecăți și se bazează pe chibzuința bărbătească. Bărbatul este stâlpul casei, el confecționează pieptenii și oglinzile iar soția credincioasă și supusă soțului le vinde pentru a-și asigura traiul, care este destul de sărac. Rromii lucrează de dimineață până seara la confecționatul pieptenilor, cu sculele făcute de ei și Întreținute cu mare grijă. Pieptenele, produsul
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
și se bazează pe chibzuința bărbătească. Bărbatul este stâlpul casei, el confecționează pieptenii și oglinzile iar soția credincioasă și supusă soțului le vinde pentru a-și asigura traiul, care este destul de sărac. Rromii lucrează de dimineață până seara la confecționatul pieptenilor, cu sculele făcute de ei și Întreținute cu mare grijă. Pieptenele, produsul de bază, era inițial făcut din os sau corn, cu o tehnologie de prelucrare manuală, originală. Tehnica pieptănarilor din zona Transilvaniei folosește focul pentru Îndreptatul cornului. După ce cornul
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
confecționează pieptenii și oglinzile iar soția credincioasă și supusă soțului le vinde pentru a-și asigura traiul, care este destul de sărac. Rromii lucrează de dimineață până seara la confecționatul pieptenilor, cu sculele făcute de ei și Întreținute cu mare grijă. Pieptenele, produsul de bază, era inițial făcut din os sau corn, cu o tehnologie de prelucrare manuală, originală. Tehnica pieptănarilor din zona Transilvaniei folosește focul pentru Îndreptatul cornului. După ce cornul a fost Încălzit În foc, ținut cu un clește lung este
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
dinți mărunți numit custură, iar dinții mari și rari Îi tăiau cu fierăstrăul cu dinți mari și groși numit tridentos, iar pentru degroșat foloseau o pilă dură numit rașpă. Meșterii pieptănari pricepuți și experimentați reușeau să facă până la 100 de piepteni Într-o zi. Meșterul care făcea cele mai multe pieptene era recunoscut și apreciat ca fiind cel mai bun. În prezent, se mai confecționează doar pieptenele de os. În trecut meșterii pieptănari confecționau și alte obiecte cum ar fi: mânere de cuțite
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
rari Îi tăiau cu fierăstrăul cu dinți mari și groși numit tridentos, iar pentru degroșat foloseau o pilă dură numit rașpă. Meșterii pieptănari pricepuți și experimentați reușeau să facă până la 100 de piepteni Într-o zi. Meșterul care făcea cele mai multe pieptene era recunoscut și apreciat ca fiind cel mai bun. În prezent, se mai confecționează doar pieptenele de os. În trecut meșterii pieptănari confecționau și alte obiecte cum ar fi: mânere de cuțite și bricege, nasturi și corn pentru praf de
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
o pilă dură numit rașpă. Meșterii pieptănari pricepuți și experimentați reușeau să facă până la 100 de piepteni Într-o zi. Meșterul care făcea cele mai multe pieptene era recunoscut și apreciat ca fiind cel mai bun. În prezent, se mai confecționează doar pieptenele de os. În trecut meșterii pieptănari confecționau și alte obiecte cum ar fi: mânere de cuțite și bricege, nasturi și corn pentru praf de pușcă. Astăzi meseria se mai păstrează, iar pieptenii se confecționează din materiale sintetice, numai tehnologia s-
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
mai bun. În prezent, se mai confecționează doar pieptenele de os. În trecut meșterii pieptănari confecționau și alte obiecte cum ar fi: mânere de cuțite și bricege, nasturi și corn pentru praf de pușcă. Astăzi meseria se mai păstrează, iar pieptenii se confecționează din materiale sintetice, numai tehnologia s-a păstrat Însă În forme ei rudimentară. Vărarii au dispărut treptat mai ales după anul 1990, odată cu acapararea piețelor și din mediul rural de noile varuri lavabile comercializate prin marile lanțuri de
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
hrană tăgăduită de sărăcia pământului. E totdeodată un spectacol izbitor... Fiecare trib se compune din mai multe bresle - aceea a lingurarilor, cari au mesteșugul lingurilor de lemn sau de cositor, a căldărarilor -cari fac căldări -, a fierarilor -cari fac cuie, piepteni și cercei -, a scripcarilor sau lăutarilor, cari sunt muzicanți. Nu poți să-ți Închipui la ce grad aceștia din urmă au simțul muzical desvoltat. Fără a cunoaște notele, execută foarte bine bucățile cele mai grele. Cutreeră toate orașele Moldovei, unde
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
au formă concavă, dispoziție divergentă atunci când porțiunea de perete pe care au crescut este convexă și dispoziție paralelă când sunt crescute pe porțiuni drepte ale pereților. Așa se formează frumoasele druze de cristal de perete de stâncă în formă de pieptene, în formă de arici, de concreșteri paralele columnare, etc din Maramureș. 101 b. Concreșteri paralele Ele sunt formate în condițiile arătate și sunt compuse din indivizi cristalini distincți și complet dezvoltați. Crescute împreună, în aceleași condiții de ortotropism, cristalele vecine
TRANZIŢII DE FAZĂ by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/91669_a_93217]
-
ori era destul de numeroasă. Ca materie primă se folosea cânepa, inul, lâna de la oi și uneori mai cumpărau și fire de bumbac de la târgul Darabanilor. Femeile aveau la îndemână războaie de țesut (stative, ițe, spete, vatalele, tălpici, letcă, suveică, ragilă, piepteni). Cu acestea femeile își făceau îmbrăcămintea, lăicerele și covoarele necesare casei. Culorile naturale se obțineau din fierberea cojilor de ceapă, a cojilor de nuci, a florilor de tei sau din fierberea cojii unor copaci (uneori arin). Nu ar fi bine
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
ea a fost înlocuită cu firele sintetice care au detronat și cânepa și inul. Lâna tunsă în cursul verii de pe oile din satele comunei era spălată la treucile de pe lângă izvoarele curgătoare sau pe malul Bașeului, uscată apoi scărmănată, dată prin piepteni, toarsă la furcă și apoi folosită în culoare naturală sau vopsită. Aceste articole împletite erau destul de călduroase, deși nu erau prea elegante. Ciorapii lungi și groși de lână se purtau și vara, cei care-i purtau afirmând că țin răcoare
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
bumbacul. După recoltare, inul și cânepa erau puse la murat în apele pâraielor și ale iazurilor din comună după care se usca și se bătea la melițoi, apoi se bătea cu melița, se dădea prin ragilă apoi se pieptăna cu piepteni speciali scoțându-se diferite sortimente de cânepă necesare pentru urzeală și pentru bătătură. După posibilități, existau și combinații: bumbac urzeală și fire de tort bătătură sau fire de in. Cea mai fină pânză care se țesea era renumita pânză „de
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
afumare. În casa unde se află un mort nu se mătură până nu se înmormântează, fiind rău de moarte și pentru alte rude. În perna care se pune sub capul unui mort, se așază săpunul cu care a fost scăldat, pieptenele cu care s¬a pieptănat și acul cu care i s-au cusut hainele, ca să aibă dincolo săpun de spălat, pieptene de pieptănat și ac de cusut. După ce mortul este îngropat, se dă peste mormânt o găină, apoi acea găină
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
alte rude. În perna care se pune sub capul unui mort, se așază săpunul cu care a fost scăldat, pieptenele cu care s¬a pieptănat și acul cu care i s-au cusut hainele, ca să aibă dincolo săpun de spălat, pieptene de pieptănat și ac de cusut. După ce mortul este îngropat, se dă peste mormânt o găină, apoi acea găină se dă de pomană pentru acel mort, ca pe lumea cealaltă găina să-i râcâie potecile de ciulini. După ce un mort
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
opaițe, candele sau vr-un bec pricăjit: ulcioare, ulcele, oale, oloaie, străchini și străchinoaie, zeități, lame de silex și felurite unelte și obiecte din ceramică, multe reconstituite din cioburi și ipsos. Alături de ele se înșirau uitate scule și lucruri gospodărești, ragile, piepteni, melițe, chiuie, căușe, coveți, covățele, talgere, tigve , linguri, polonice, scafe, sfeșnice, cățui , fluiere , prima mea pereche nouă de pantofi, apoi dulciuri pentru frații mei: zahăr kandel, turtă dulce, covrigi cu mac, batoane cu susan... Deși la Iași ni se asigurase
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
cervico-dorsală și fața și apoi să se abordeze pielea acoperită cu păr a capului, începând de la margini și încercând decolarea (ridicarea de pe planurile subiacente) sa prin fricțiuni executate cu intensitate progresiv crescătoare, care să producă hiperemie; apoi, cu degetele ”în pieptene” se vor efectua presiuni de intensitate progresiv crescătoare, asociate cu vibrații. Deoarece în zona epicraniană aderența pielii la planurile subiacente este maximă, fapt care împiedică funcționalitatea corespunzătoare a mușchilor frontal și occipital, este necesar ca toate procedeele de masaj să
Masajul Terapeutic by Doina Mârza () [Corola-publishinghouse/Science/1659_a_2998]
-
cicatricea ca un stigmat. Masajul postchirurgical al hemitoracelui se va aplica pe întreaga suprafață cuprinsă între stern și coloana vertebrală. Mai întâi, se va efectua masajul planului superficial infiltrat (se recomandă metoda Wetterwald), apoi masajul spațiilor intercostale, folosind tehnica ”în pieptene” executată cu vârfurile degetelor, în scopul obținerii unor efecte reflexe (stimularea reflexului inspirator). Se va insista asupra masajului efectuat pe punctele dureroase, localizate, în general, la nivel costo-vertebral, submamelonar și infrascapular (cu o anumită rezervă asupra ultimei regiuni în cazul
Masajul Terapeutic by Doina Mârza () [Corola-publishinghouse/Science/1659_a_2998]
-
o parte pentru a nu se asfixia cu lichidul vomat. Atât ziua cât și noaptea, pacientul va Încerca să doarmă câteva ore Întro cameră bine aerisită, cu temperatură moderată. În timpul senzației de greață se va freca dosul mâinii cu un pieptene iar În timpul vomei se va face masaj pe abdomen, În punctul situat la mijlocul liniei care unește vârful osului stern cu ombilicul. Se Întrerup tratamentele cu medicamente de sinteză, de tip psihiatric, care ar putea irita stomacul. În caz de deshidratare
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
lui Ion Moldovan (Șulețu) venit și acesta de la Saștiu, sau din alt sat al comunei Subcetate. Ultima casă până la confluența celor două pâraie este a lui Mătasă Ion poreclit Coruțu, țigan de douăsprezece carate. Acesta a venit În sat vânzând pieptene și se căsătorește cu Ioana Țăran, a Mariei lui Ilie. Biata fată! după ce căzuse În păcat, născând din flori o fată, Onița, a ajuns În dizgrația satului și mai ales a familiei (Ionuț Țăranul nici nu o mai considera ca
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
aparținând: una a lui Dumitru al Niței, frate cu Sandu al lui Ion al Todosiei de pe Părău, alta a Mariei Țăranu și una a Oniței, fată din flori a nevestei Coruțului, țiganul care a venit aici ca vânzător ambulant de pieptene, Ileana Țăran devenită apoi Mătasă. Doi frați, Neculai și Nuțu Marcu, sunt fiii lui Nechita (În variantă dialectică Nicita) care a avut casă În Zăpode lângă troaca unde Își adăpau prelucanii vitele, au casele unul lângă altul. De mulți ani
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
și aspre. Toate acestea era necesar să fie făcute până nu se zburlea vremea. Melițele se auzeau În tot satul. Inul și cânepa treceau fuior cu fuior prin tăișul de lemn al meliței și apoi prin dinții de fier ai pieptenilor și ai ragelei pentru ca fuiorul rezultat să poată fi tors. După aceea n-avea decât să vină iarna. Și toate aceste fuioare trebuiau să treacă prin mâna femeilor. Începând de la treisprezece-paisprezece ani fetele deprindeau această muncă. Pregătirea lânii pentru tors
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]