674 matches
-
în iluzii la ușa mea pe care mi-o păzea cu strășnicie) îmi omorâse toate visele stăteam cu ochii ațintiți spre nicăieri și vedeam numai fum. muzele îmi dispăruseră speranța se tăiase ca o maioneză ah șireata mă atrăgea spre pierzanie. „ingrato te voi hrăni îți voi da apă te voi duce la distracții unde desfrâul și promiscuitatea sunt la ele acasă încât mă vei abandona fără să fie nevoie să te izgonesc. eu imi iubesc soarta plină de obstacole îmi
ELEGIE DESPRE MOARTE de VASILICA ILIE în ediţia nr. 926 din 14 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342165_a_343494]
-
aprilie 2014 Toate Articolele Autorului ai coborât și te-ai întors din labirint noi urcăm și rămânem acolo unde luminile se ascund în capcanele beznei și unde umbra lui holderlin plutește ca un duh profetic peste misterele vieții fugim către pierzania noastră spre moarte într-o cursă nebună ca fluturele din bhagata-vad- gîda care-și lasă sufletul în crusta verde a unui copac curge muntele și abisul și steaua curge către stingerea sa mai curge amurgul și viforul și ploile și
TOTUL CURGE... de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1188 din 02 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341878_a_343207]
-
Îmi pare rău că trebuie să vă spun Toți proștii din lume se cred deștepți Dar asta nu se referă la noi Care avem certificate de handicapați Nu știm dacă munca înnobilează Dar nici lenea n-a omorât pe nimeni Pierzania a făcut mereu mai multe victime Decât virtutea aderenți Avem o părere foarte bună despre noi Plătiți-ne după valoare Că altminteri nu mai plecăm din stradă: - De ce-mi îndeși dom'le căciula pe ochi?!! Referință Bibliografică: Nimeni nu
NIMENI NU MAI ARE CHEF DE MUNCĂ de ION UNTARU în ediţia nr. 556 din 09 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341960_a_343289]
-
pe capul bărbatului ascuns între pulpele sale, scoțând un țipăt de plăcere. Îi dăruia acestuia definitiv bijuteria sa prețioasă primită de la natură. Simțea că este gata de juisare și că drum de renunțare nu mai există. A pășit pe drumul pierzaniei și nu va căuta calea de întoarcere, așa că îl invita pe Ștefan să se bucure de toată abandonarea ei voluntară, așteptând să-i dăruiască plăceri de care să-și amintească mereu cu dorința repetării lor. Din auzite prin liceu știa
ROMAN PREMIAT DE LIGA SCRIITORILOR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1191 din 05 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341866_a_343195]
-
sunt sincer convinși că ei sunt încarnarea interesului național al României, iar adversarii lor politici, trădători, cu atât mai periculoși cu cât ei cunosc adevărul, dar îl ascund în interes personal, meschin. Invers, provesticii văd în panslavism și panortodoxism calea pierzaniei absolute. La sud de Dunăre românii sunt deja în majoritate exterminați sau asimilați. A mai rămas o minoritate valahă. După cum se vede integrarea în est sau vest, globalizarea, imperialismul occidental sau ortodox, rusesc este glorificat sau diabolizat în funcție de perspectivă. În timp ce
VIZIUNI ORTODOXE de VIOREL ROMAN în ediţia nr. 752 din 21 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342361_a_343690]
-
că binele stă departe de noi și ochiul nu l-a văzut și urechea nu l-a auzit - pe când dulceața păcatului este la îndemână, iar desfătarea țâșnește prin fiecare simț, de aceea fericit este cel care nu se îndreaptă spre pierzanie din pricina momelilor plăcerii, ci, prin răbdare, culege nădejdea mântuirii, iar la alegerea uneia din cele două căi n-a pășit pe calea care duce la păcat”. Credința conduce la împărtășirea slavei autentice. Cei care se încred în puterea lumească proprie
DESPRE RELAŢIA DINTRE RAŢIUNE ŞI CREDINŢĂ ÎN TEOLOGIA SFÂNTULUI VASILE CEL MARE PRECUM ŞI ÎNVĂŢĂTURA SFÂNTULUI VASILE CEL MARE DESPRE EDUCAŢIA TINERILOR ŞI PASTORAŢIA CREŞTINILOR… de STELIAN GOMBOŞ în [Corola-blog/BlogPost/342590_a_343919]
-
și nu le nesocotește. Iar ei spun acestea nu ca să-i facă pe creștini mai atenți și mai cu evlavie la Împărtășire, ci ca să-i descurajeze și să-i întrerupă cu totul de la aceasta și, prin urmare, ca să le facă pierzanie sufletească. De aceea și Sfântul Chiril al Alexandriei răspunde unor asemenea oameni evlavioși și le spune: Dacă suntem iubitori ai vieții veșnice, dacă ne rugăm să avem în noi pe Dătătorul nemuririi, să nu refuzăm Euharistia, cum fac unii mai
DESPRE PROBLEMA DESEI SAU RAREI ÎMPĂRTĂŞANII ÎN CONCEPŢIA SFÂNTULUI NICODIM AGHIORITUL de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 28 din 28 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342451_a_343780]
-
sub tăcere adevărul îl ascunde pe Domnul Hristos în mormânt, precum a zis mai înainte un Părinte, și altul spune iarăși: a trece sub tăcere buna cinstire a lui Dumnezeu este primejdie mare cu adevărat, osândă veșnică și prăpastie a pierzaniei. Nu este drept, nu este îngăduit, nu este cuvenit ca binecinstitorii să tacă atunci când cei ce se străduiesc să recomande amăgirea și rătăcirea, nesocotesc legile. Iar atunci când spune cineva dintre cei mari, primejdia și vătămările îl privesc pe Dumnezeu și
DESPRE PROBLEMA DESEI SAU RAREI ÎMPĂRTĂŞANII ÎN CONCEPŢIA SFÂNTULUI NICODIM AGHIORITUL de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 28 din 28 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342451_a_343780]
-
de peste drum să prind asfințitul în pumn să-l aduc cu noi ce mult ne-a iubit nu mai știe trec des prin fața zăvorului mă văd în ușă e pe măsura mea am putea intra amândoi deodată cam pe la ora pierzaniei să păstrezi ceasul care începe cu A (neapărat mare) bate bine în negrul ce-l port la mână ruguri clandestine pentru cei dornici să deseneze dincolo de pereții memoriei gărgărițe și elefanți dar de ce tac toate umbrele la fel (eu tac
ZARUL DE FORŢĂ de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 1368 din 29 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341085_a_342414]
-
căldura îi copleșește și s-ar fi așezat cu plăcere la dogoarea acelei vălvătăi. Preda vrea să descalece, dar pe deasupra se ivesc iarăși cei doi porumbei. Atunci Pătru Valdescu tresare și strigă: - Căpitane, evită ispita și întoarce capul de la flacăra pierzaniei! Comoara nu mai este a noastră! Dă pinteni calului și ține direcția porumbeilor! La galop! Călăreții treziți ca dintr-o amorțeală visătoare resimt șuvoiul rece al ploii ce le inundase șira spinării. De groază și disperare se pierd ca două
I. PACT CU DIAVOLUL de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1368 din 29 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341080_a_342409]
-
regenerare a rasei umane prin credința mântuitoare în jertfa Domnului Isus și să oblige pe alții să gândească ca și ei. Și doresc ca prin izvodirile minții lor să rupă definitiv rasa umană de Dumnezeu și să o ducă spre pierzania veșnică. De aceea sunt și atâția opozanți în ceea ce privește informarea populațiilor de pe glob despre șansa de relegare a oamenilor cu Creatorul prin credința în jertfa Fiului Său, Domnul Isus Hristos. Și vorbesc doar de simpla informare, pentru că nu e obligatoriu să creadă
DESPRE RAIUL PE PĂMÂNT de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1936 din 19 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342917_a_344246]
-
pe capul bărbatului ascuns între pulpele sale, scoțând un țipăt de plăcere. Îi dăruia acestuia definitiv bijuteria sa prețioasă primită de la natură. Simțea că este gata de juisare și că drum de renunțare nu mai există. A pășit pe drumul pierzaniei și nu va căuta calea de întoarcere, așa că îl invita pe Ștefan să se bucure de toată abandonarea ei voluntară, așteptând să-i dăruiască plăceri de care să-și amintească mereu cu dorința repetării lor. Din auzite prin liceu știa
ROMAN (CAP. LECTIA DE ECHITATIE ) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 611 din 02 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343898_a_345227]
-
simt sufocarea. O trăiesc atent, cu migală, aproape ca un mag care le aruncă în mojarul vârstelor omului, apoi le amestecă fără milă pentru un nou început. Și unde-i, calule, acel nou început, când din mlaștina valorilor străbate izul pierzaniei? Unde ești iubire micuță cu aripi de copil, și unde talpa ta calcă mărunt nisipul țărmului unic, în care ființa-mi de lumină nu mai răscolește pământurile în căutarea altor iubiri? Undeva, departe de toate și de tot, cuprinsă în
IUBIRE... SFÂNTĂ IUBIRE de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1313 din 05 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/343243_a_344572]
-
spațiului. Piedicile, eșecurile, obsesiva întrebare: de ce, de ce, de ce? iată scânteia tuturor descoperirilor trecute și viitoare. Divorțul nu e mai mult decât o călătorie în doi pe un vapor care eșuează. Când doi oameni se ceartă, fiecare împinge adevărul spre celălalt. Pierzania face mai multe victime decât virtutea aderenți. Viața omului seamănă cu o călătorie scurtă, foarte scurtă. Cine își pierde toată viața numai cu grijile ei mărunte, ajunge să nu mai vadă pădurea din cauza copacilor. Realitatea este așa cum este dar tragedia
EXERCIŢII DE MEDITAŢIE (6) de ION UNTARU în ediţia nr. 649 din 10 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343584_a_344913]
-
secera rănile vremii. Lumina,iubirea sunt cele care limpezesc ființa,care înalță fruntea spre eternitate. Lumina nu va îmbătrâni,prin arderea sa,va curge către inimile noastre îndepărtându-ne de neantul idolilor din lumea aceasta,idoli care duc sufletul la pierzanie. Forțele răului,prin întunericul minții și vicleșug produc seisme umane,desfrânare și numai suferinți. Nu sunt necesare dezastre naturale ca să ne trezească din „beția” nerușinării,a crizelor. Lumina este mai puternică decât întunericul și doar ea poate îmblânzi veacul,ca
UN OM,O VIAŢĂ,O...LUMINĂ de IONEL MARIN în ediţia nr. 474 din 18 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343692_a_345021]
-
mușchii ce-i țin în orbite și privesc către cer. E roșiatic și el, mânjit de sângele celor ce-au trădat profeția veșniciei. Tamplele apasă puternic presiune peste creier și peste ochi. Nu vreau să văd sau să aud rugăciunea pierzaniei! Totul continuă să vuiască. Cerul se înroșește și se despică în răni ce par nesfârșite. Atunci văd. Cerul trăiește! Iar eu nu sunt de aici.Și nici n-am venit aici să mor. Mă ridic. Îmi desfac haina, dezgolindu-mi
ZI PIERDUTĂ... de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 2223 din 31 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/377423_a_378752]
-
o opri o clipă și-i mulțumi scurt pentru toată strădania ei de a pune în versuri meșteșugite crezul fiecăruia. Era convins că, fără ajutorul fetei, podul ar fi fost fragil, iar trecerea - o altă aventură, poate chiar aducătoare de pierzanie pentru unii dintre ei. Când și Patriarhul simți stânca vizibilă sub picioare, Americanul oftă sonor, se-ntoarse spre pod și mai făcu o cruce largă drept mulțumire, cu ochii închiși, a rugăciune. Atunci când îi deschise, fu șocat să constate că
CAP.9 (ULTIMA PARTE) de ANGELA DINA în ediţia nr. 1682 din 09 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/377365_a_378694]
-
spre poarta pe unde intrase. Ridică capul sus și privi din nou bolta cerească i se părea imensă, avea impresia că de undeva din acele înalturi coborâse o putere ce îi atinsese inima în acele momente salvându-l de la o pierzanie sigură. În inima lui Liviu nu se petrecu în acele clipe ceea ce în creștinism se numește o totală convertire. Însă o rază de lumină de la tronul lui Dumnezeu pătrunsese în inima lui atingându-i întreaga ființă și determinându-l să
CUMPĂNA DIN NOAPTE (3) de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 2065 din 26 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/379140_a_380469]
-
ani,iar alta fiica,Cecilia, n-a supraviețuit tusei convulsive și a murit la o vîrstă fragedă. Bunicul meu,de la care nu ne-a rămas nicio fotografie, din păcate, a fost mare patriot ungur, sentiment care l-a dus la pierzanie. Cum era cam amator de băutură,( și se spunea în familie că de cîte ori se îmbată, mai făcea un copil!) și mergea deseori la cîrciuma, s-a întîmplat ca prin 1917, în plin război mondial, într-o cîrciuma ,cînd
NUMELE DIN FAMILIA NOASTRĂ- ISTORIE ȘI ANECDOTE de ADINA ROSENKRANZ HERSCOVICI în ediţia nr. 1726 din 22 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381827_a_383156]
-
acoperisem îngemănarea de oase,și am început să doinesc cântecul pe care ea mă învățase să-l murmur de câte ori mă simțeam singură.Florile și-au ținut pentru o clipă suflarea în palme! Umbra bunicii rătăcea peste umerii mei în neglijeul pierzaniei... Acest fragment face parte dintr-un volum în lucru intitulat,,Copilărie pierdută,,.Vor urma și alte fragmente... Lecturare plăcută! Autor Doina Bezea Referință Bibliografică: UMBRA BUNICII... Doina Bezea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1935, Anul VI, 18 aprilie 2016
UMBRA BUNICII... de DOINA BEZEA în ediţia nr. 1935 din 18 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381961_a_383290]
-
gemenelor cu Norinel lucrurile sunt încurcate: îl urmăresc, completează rapoarte vizavi de el către securitate, dar în același timp îl cultivă. Pe Sanda (tot un „dubluˮ, tot un alter-ego al autorului, al cărui al doilea prenume este Sandu) o hărăzesc pierzaniei, din pricina geloziei, și doar norocul, întruchipat într-un diplomat străin, rudă prin alianță, o salvează și contribuie și la salvarea tânărului Ene. Gelozia gemenelor este cauza pentru care la Cluj o altă iubită a lui Norinel, Mioara, este urmărită de
DEDUBLAREA ÎN ROMANUL RĂZBUNAREA GEMENELOR DE AL. FLORIN ŢENE de VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞ în ediţia nr. 1728 din 24 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379384_a_380713]
-
o continuă neliniște: îmbrățișând temerile din Lojele fraților din lăuntru cu constrângerile confraților din Lojele de afară. Pâcla urii și învârtoșarea cugetului lor nu vor permite niciodată pătrunderea zorilor strălucitoare ale vieții harice. În pustiul sufletelor lor bate doar crivățul pierzaniei în nuanțe sterpe cu răbufniri cernite de gri, negru ori sinistru. Ei și-au agonisit niște scrupule bizare pe care le chivernisesc exclusiv prin ignoranță, prin rea voință, prin mânie, refuzând exorcizarea nebuniei lor tiranice care le întunecă identitatea umană
MERCENARII APOCALIPSEI ROMÂNEŞTI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1794 din 29 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380969_a_382298]
-
navighează și ei prin porturile speranței, înjurînd de mama focului maeștrii puturoaselor ideologii, mai trăgînd pe vîrful unghiei vreo două, trei icre de știucă, mai silabisind piperul din cîrnăciorul uscat al băcanului miop, în timp ce guvernantele alunecă din ce în ce mai sigur pe drumul pierzaniei și primarii beți dorm în căruțele cu ventilație specială, din foi de brusture. Așa s-a pierdut prin vreme gustul speculației, tot țesînd faldurile istoriei la nemuritoarele mașini Singer, tot depilînd fecioarele de pericolul împotmolirii în ideal, deși în orice
RUFE PE SÎRMĂ de DRAGOȘ NICULESCU în ediţia nr. 2321 din 09 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/381066_a_382395]
-
-l și fericindu-l: „Orice suferință pe care o îndură un om sau un neam nu-i nimic altceva decât leacul vindecător pe care Mila cea veșnică îl dă din belșug oamenilor și neamurilor pentru a le scăpa de la veșnica pierzanie.” (Sf. Ier. Nicolae Velimirovici, Dicționarul Vieții Veșnice. Trad. din lb. sârbă de Monahia Domnica Țalea. Ed. Egumenița, Galați-2014, p. 468) Știm de la Mântuitorul nostru Iisus Hristos că numai Adevărul dumnezeiesc îi redă omului Libertatea, autoritatea supremă care-i conferă coroana
SUIŞUL MISTIC AL ÎNVIERII de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1950 din 03 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/381041_a_382370]
-
viața lui trăită, doar pe jumătate, Nu-i cale, nici nu vede să fie vreo lumină, O beznă ancestrală, căzută ca o vină În sufletu- i se prinde cu rădăcini de foc, Vânzând clipa de pace, pe ani de nenoroc, Pierzanie, totul și toate, odată se opresc, Divin și năzuință sfârșesc în omenesc, În patima trăirii, ritualul de credință, Prin pace înțelege doar greaua umilință, Unde-a greșit, cu ce drept universul ăsta surd Îi negociază visuri vânzâdu-le- n absurd? Răspuns
FRACȚIUNI DE ÎMPLINIRE de SILVANA ANDRADA în ediţia nr. 2205 din 13 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381510_a_382839]