300 matches
-
Roman, 16-III-1992 Poporul meu Iată !... Inima străpunsă Sângerează pentru tine Și văpaia ei ascunsă Vrea să facă numai bine! Te-am iubit peste măsură Și-am venit spre-a ta scăpare, Iară tu rânjind cu urăMi-ai pus curse de pierzare... Te-am iubit lovit de bice Tremurând lângă coloană: Nu credeam, popor ferice, Să-mi răspunzi cu-așa prigoană, O cunună prea ghimpoasă Capul mi l-a strâns ca-n clește, Și mulțimea furtunoasă Încă nu se mulțumește... Cu scuipat
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
transilvăneni, tocmai pe aceia pe care Măria sa ar fi trebuit să-i ocrotească: «Iobagul care părăsește domeniul, sau care nu se supune ordinelor stăpânului său va răspunde cu capul». CAPITOLUL V Groful Motto: Ca un blestem de cununie Ne stă pierzarea ta-n pervaz Și gheara ta de veci ne scrie Rușinea vieții pe obraz ; Căci n-are iadul vreun balaur Mai rău și mai înfometat, Să ceară sânge-atât și aur, Cât bietul meu pământ ți-a dat. (Octavian Goga
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
acolo.) Fratele lui și unii dintre ai casei bănuiau că are de gând să facă mari schimbări în felul său de viață. Fratele său îl purtă dintr-o cameră într-alta și, foarte mișcat, îl rugă să nu meargă la pierzare și să țină seamă de nădejdea pe care și-o punea lumea în el, să se gândească la ce ar putea deveni, și cu alte asemenea cuvinte căuta să-l abată de la dorința cea bună pe care o avea. Dar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
Și pe Voinicel, Să meargă-împreună Că nu-i treaba bună. Cuvântarea lui Bucureștean Ascultați băieți, Cât timp mai puteți: De ce încercați Să-l eliminați Pe-acest Buzoian adică Doar că n-are frică? A făcut minune Pentru misiune Și de la pierzare A întors pe cale Sufletele multe Ce păreau pierdute. Ce vreți voi acum Să-l întorc din drum Și să lase vouă Toată turmă nouă? Pun pariu pe-un ban Că-ntr-un singur an El de va pleca Voi veți
Rănit de oameni ... vindecat de Dumnezeu! by Ionel TURTURICĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91603_a_93002]
-
iubim reciproc unul pe altul și să ne ajutăm în viața spirituală». Apoi trecea la specificarea finalităților uniunii lor: «Să ne ajutăm pentru sfințirea noastră și să ne dedicăm mântuirii copiilor abandonați, care, în lipsa unei mâini prietenoase, merg pe calea pierzării... Opera să fie fondată pe umilință, pe tăinuirea totală; să trăiască în întregime și total abandonată Divinei Providențe... Dacă noi am folosi mijloace omenești, Opera ar înceta îndată de a mai fi a lui Dumnezeu, ar deveni a omului și
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
vine groaza de surpare a lumilor, adăugată la poezia gloriei și a melancoliei religioase: Când toate s-ar esmulge din marea încentrare, Ieșind din a lor axe și nu s-ar mai ținea, S-ar prăvăli în spațiu spre vecinică pierzare Și una peste alta zdrobindu-se-ar cădea; Ast zgomot ce ar face, fatala grozăvie, Amestecul, izbirea și uietul trupesc, Vrăjbite elemente, cutremur în tărie, N-ar face-atîta zgomot c-ast zvon duhovnicesc. Cu toată detestabila lui filologie, Eliade are
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
iuți gesturi crunte, după care rămân mereu întunecați și într-o sălbatecă sau numai speriată stupoare. O vreme, prin influența directă ori mijlocită a lui Zola, se încearcă studiul social. Crâșma e scena tipică de desfășurare a faptelor, locul de pierzare, unde necăjiții se alcoolizează. Se continuă dealtfel nuvelistica epocii. Toți eroii lui Sadoveanu sunt și ei niște automați trăind vegetativ, fără reflecțiune. Singura notă mai deosebită este că la scriitorul moldovean reducțiunea devine sinonimă cu sălbăticirea, ceea ce nu exclude o
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
ne pune înainte un om cu impuls regresiv, în căutare de "sihăstrii". Apa morților ne prezintă o femeie care și-a făcut o imagine exagerată despre fericirea casnică într-un târg de 18.000 locuitori, privit ca un loc de pierzare, ca o îngrămădire neliniștitoare pentru suflet. Cu timpul, păstrând aceleași situații fundamentale, nuvelistica lui M. Sadoveanu capătă un aer voios, idilic. Căutarea singurătății numai e o asceză ci un rafinament. Vânatul, pescuitul sunt prilejuri de a se bucura de cărnurile
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
refacă "comedia umană" a lui Balzac. Rezultatele nu sunt la înălțimea intențiilor, cu toate că nu se poate tăgădui autorului inventivitatea epică. Simfonia fantastică tratează un caz tragic de izbucnire a demenței într-un ton buf, Calea Victoriei prezintă Sodoma română, loc de pierzare pentru provinciali, într-o manieră poliloghică obositoare, Comoara regelui Dromichet amestecă aventura fantastică arheologică cu tema socială, continuîndu-se în Aurul negru, ratând o figură posibilă de Cousin Pons. Oraș patriarhal se remarcă doar prin câteva ușoare schițe de poezie provincială
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Mi-i sufletul un templu cu răstigniri ascunse Corabie purtată prin crâncene furtuni În care dorm răpuși în pătimiri nestinse Toți Frații mei de Cruce și fluvii de lumini. Purtând în mână spada, cerești trepte urcam Să-mi scap de la pierzare iubitu-mi neam robit, Prin negrele desișuri și grote m-afundam M-am înfrățit cu-adâncuri și creste de granit. Dureri înăbușindu-mi din suflet și din oase Privesc departe cerul cu sfintele-amintiri Mă năpădesc văpăi din zile furtunoase Balsam
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
să devenim un stat multinațional, cu o populație pestriță, nu Națiune Română și suverană. La ora când scriu, statul român e angajat pe drumul pieirii, autodistrugerii și nu mai avem decât o soluție, Mișcarea Legionară, singura putere izbăvitoare din leșinul pierzării. De aceea, tot românul ar trebui să gândească înainte de a bate din palme, de a aduce acuze și de a-i omorî pe legionari, scornind minciuni care îndurerează inimile noastre și derută pe cei mai șubrezi cu hăuliturile lor lascive
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
în care să se regăsească fapte de bun român și bun creștin. Când Dumnezeu va trimite îngerii lui să culeagă faptele noastre pământești pentru care ați depus legământ de slujitor și apostol, vei fi găsit în mlaștina minciunii, pe drumul pierzării, nu pe cărarea Crucii lui Hristos cu inima curată. Prea Sfinția Ta, întoarce-te la adevăr, la conștiință. Legionarii au dat râuri de sânge pentru Hristos și Neam. Au zidit altare, nu au pângărit cele sfinte și nu au doborât
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
compoziția lui ca „a desființa” românesc. Dar altă traducere nu e posibilă; prin urmare, logic, poezia versului francez se pierde. Totuși Lucreția Andriu a câștigat rămășagul, ca să mă exprim așa, și a tălmăcit expresia franceză prin românescul „cu turnul dat pierzării”. Reușită remarcabilă: traducerea nu e inferioară originalului. Voi lăsa pe alții să vorbească de poeziile originale ale Lucreției Andriu; tonalitatea lor e puternic feminină. Constituie aceasta o scădere? Nu văd de ce. E curios că pe această sensibilitate, se altoia o
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
umbra Penei Corcodușa și depărtata lumină a imaterialei Ilinca sunt zone de vibrație joasă și înaltă, polii între care strălucesc culorile celor trei Crai de Curte: Pașadia, «Eu» și Pantazi. Toți brăzdați de dungile negre ale duhului impus: principiul de pierzare care e Pirgu. Eroul romanului e tocmai acest grup stelar, cumpenind lumile de aur și azur ale lui Pașadia și Pantazi, alungând nălucile Penei și Ilincei, gravitând în jurul lui Pirgu, centru fictiv și brut. E prima dată în literatura noastră
CARAGIALE-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286089_a_287418]
-
zburară pe-a vântului boare,/ Unul alături de altul zoriră, cu aripi întinse./ Dar când ajunseră jos, peste sfatul în mijloc de vorbă,/ Roată dădură și aprig bătură din aripi, pe dată,/ Fețele lor, crunt, în jos le-ațintiră, menind a pierzare,/ Și, sfâșiindu-se-n gheare și-obraze, la gâturi și pene,/ Se avântară la dreapta-nspre case, tot peste cetate."14 Iată două exemple în care zeul suprem transmite mesaje prin intermediul păsării sale, arătând celor în necaz o fărâmă din viitor
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
cu Șărban-vodă, carele, cu nește trăsnete, cu răotatea lui au spart și au dezrădăcinat nenumărate case de boiar și de slujitori și pă mulți au omorît cu multe feliuri dă cazne..." Așa să fi făcut, fiule, să-i fi dat pierzării pe toți, chit că ți-ar fi rămas numele de rău în istorie, precum al lui Gligorie-vodă; dar ce mai conta, dacă luai taurul de coarne și te luptai de adevărat cu blestemata corupție... Așa grăi cuviosul Vasile, părăsind Letopisețul
Folclorice by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16649_a_17974]
-
cu Șărban-vodă, carele, cu nește trăsnete, cu răotatea lui au spart și au dezrădăcinat nenumărate case de boiar și de slujitori și pă mulți au omorît cu multe feliuri dă cazne..." Așa să fi făcut, fiule, să-i fi dat pierzării pe toți, chit că ți-ar fi rămas numele de rău în istorie, precum al lui Gligorie-vodă; dar ce mai conta, dacă luai taurul de coarne și te luptai de adevărat cu blestemata corupție... Așa grăi cuviosul Vasile, părăsind Letopisețul
Folclorice by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16649_a_17974]
-
civilizații și culturi geto-dacice de neprețuit. Începutul l-au făcut romanii. „În Evul Mediu, Regii Ungariei și Austriei, Matei Corvin și Carol al VI-lea, au organizat pe Mureș, și pe Dunăre, interminabile convoaie de transport cu relicve arheologice destinate pierzării spre Budapesta și Viena. În luna septembrie a anului 1832 arheologul J. Ackner a descoperit la Sarmisegetusa o foarte frumoasă, interesantă, dar și extrem de reprezentativă piesă arheologică: «Victoria dacică» înconjurată de genii, un mozaic care, printre altele, avea ornamente vegetale
NE ESTE FURATĂ ISTORIA de TEODOR FILIP în ediţia nr. 157 din 06 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349652_a_350981]
-
civilizații și culturi geto-dacice de neprețuit. Începutul l-au făcut romanii. „În Evul Mediu, Regii Ungariei și Austriei, Matei Corvin și Carol al VI-lea, au organizat pe Mureș, și pe Dunăre, interminabile convoaie de transport cu relicve arheologice destinate pierzării spre Budapesta și Viena. În luna septembrie a anului 1832 arheologul J. Ackner a descoperit la Sarmisegetusa o foarte frumoasă, interesantă, dar și extrem de reprezentativă piesă arheologică: «Victoria dacică» înconjurată de genii, un mozaic care, printre altele, avea ornamente vegetale
NE ESTE FURATĂ ISTORIA de TEODOR FILIP în ediţia nr. 157 din 06 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349652_a_350981]
-
a dovedit dreaptă din faptele ei“ (Matei 11, 19). Cântarea religioasă atinge coardele sensibilității sufletului omenesc, în unele cazuri mai profund decât cuvântul rostit. Aceasta a fost poarta de intrare în Oaste pentru mulți din cei ce erau pe căile pierzării. Din toate cele spuse mai sus ne dăm seama că această Mișcare din cadrul Bisericii, nu are alt scop decât să reactiveze pe toți creștinii noștri într-o Oaste mare și puternică, în stare să ducă lupta împotriva păcatului și a
SCURT ISTORIC AL MISCARII DUHOVNICESTI OASTEA DOMNULUI DIN CADRUL B.O.R. de MOISE VELESCU ŞI GHEORGHE PRECUPESCU în ediţia nr. 90 din 31 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349587_a_350916]
-
spele?! "Homo homini monstrum"/ Hugo; " La ce e bună o lume modernă, dacă se inventă asemenea otrăvuri?!"/ Rimbaud; Măcar cu trecerea anilor să devenim oameni... să devenim oameni..."/ Soljenițîn Și totuși, lumea pare spre bolgii zor că-și face, Hecatele pierzării sporindu-se în ea. Estimp, înțelepciunea, ajunsă la soroace, Lăsată-n voia sorții, mai pâlpâie abia. De-acum, impertinența-i în largul ei oriunde Și niciun mag nu poate s-o bage la podvig; De-a lungul și de-a
Poezie by Gheorghe Azap () [Corola-website/Imaginative/7174_a_8499]
-
și faptele bune nu-și mai aveau locul. La Fer. Augustin, Luther a găsit o altă idee, care a reînnoit teama sa, predestinația, după care Dumnezeu, chiar înainte de creație, a destinat pentru totdeauna unele suflete la mântuire și altele la pierzare. Aleșii au fost căutați arbitrar de voia liberă a lui Dumnezeu, pentru a fi mântuiți prin jertfa lui Hristos. Această grosolană absurditate revine, la Luther și apoi la toți protestanții și neoprotestanții, în speranța fundamentării mântuirii prin credință. În 1508
Luteranism () [Corola-website/Science/299840_a_301169]
-
Ea a fost reprezentată de personalități ca Hildegard von Bingen (secolul al XII-lea), F. W. Faber (m. 1863), E. Culligan, F. Suarez. După cum papii au fost numiți Antichrist de către adversari, mulți papi au aplicat adversarilor titlul de Antichrist, „fiul pierzării”, sau „omul păcatului”. Unii au așteptat ca Antichristul să fie un fiu al lui Martin Luther, pentru că Luther era un fost călugăr și soția sa o fostă călugăriță, deci amândoi niște violatori ai votului de celibat. În religia romano-catolică, unii
Antihrist () [Corola-website/Science/314158_a_315487]
-
în Confesiunea Baptistă din 1689. Confesiunea de la Westminster (1646) declara: „25.6. Nu există alt Cap al Bisericii decât Domnul Iisus Christos: în nici un sens, Papa de la Roma nu poate fi Capul; ci acesta este Antihrist, omul păcatului și fiul pierzării, care se înalță pe sine în Biserică, împotriva lui Christos, și a tot ce se numește Dumnezeu; și pe care Domnul îl va distruge cu strălucirea venirii Lui.” În 1932, Declarația Scurtă a Sinodului Luteran din Missouri, la articolul 43
Antihrist () [Corola-website/Science/314158_a_315487]
-
Scapă amăgitul Cu-nțelepciunea-Ți, Doamne. 22. Cade vânzătorul În fundul gheenei, În groapa stricăciunii. 23.Curse de ciulini sunt Căile lui Iuda, Celui nebun și viclean. 24. Pier răstignitorii, Împărate-a toate, Dumnezeiescule Fiu. 25. Toți pier, împreună, În groapa pierzării, Bărbații sângiurilor. 26. „Fiule din Tatăl, Împărat a toate, Cum ai primit patima ?” 27. Maica, mielușeaua, Mielul ei pe cruce Văzându-L, s-a tânguit. 28. Trupul ce dă viață losif împreună Cu Nicodim îngroapă. 29. Mult înlăcrimată A strigat
Denia Prohodului Domnului () [Corola-website/Science/325076_a_326405]