1,059 matches
-
țară, de părinți, de tradiții, de obiceiuri este vizibil. Jalea, profunzimea lui o sfâșie, dar o mărturisește cu eleganță: „Vise de dor mai scutură năframe/ De abur, prorocind împăcări noi...” („Vise de dor” -„Sub cerul armoniei”). Discretă, visătoare, trăiește cu pietate momentul: „Las’dorul meu să umble iar prin lume,/ Intersectând realul, flămând de vise mult...” („Dor aprins” - „Sub cerul armoniei”), îl simte în solemnitatea naturii („Dor lumesc” -„Sub cerul armoniei”). În imaginarul poetic, personificat, dorul se conturează în forme, sunet
SPICUIRI LIRICE de LIA RUSE în ediţia nr. 2285 din 03 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381492_a_382821]
-
și de izbeliște în necazul lui, să nu-mi fie milă de el, poate provoc scandal și smintesc pe vreun fariseu, dar mă port creștinește. Dacă mă aflu în extaz și nesocotesc nevoia unui bolnav, dau poate dovadă de mare pietate, dar nu-s creștin.( 12) Pe acest pământ, cel mai sigur mijloc de a intra în comunicare (comuniune) cu Atotputernicul, mijlocul fără greș și instantaneu este săvârșirea binelui, ajutorarea aproapelui aflat în necaz. (13) Marile acte de eroism și mucenicie
ANUL COMEMORATIV JUSTINIAN PATRIARHUL ŞI AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” O SCURTĂ INCURSIUNE ÎN GÂNDIREA CREŞTINĂ A PĂRINTELUI NICOLAE STEINHARDT… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 22 [Corola-blog/BlogPost/374584_a_375913]
-
Acasa > Poeme > Constiinta > PIETATE Autor: Maria Giurgiu Publicat în: Ediția nr. 2026 din 18 iulie 2016 Toate Articolele Autorului Se adună nori ruginii la orizontul răsăritului de secol a l mileniului trei; disperarea și prigoana cer adăpost sub acoperișul omeniei și milei ; li se
PIETATE de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2026 din 18 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373593_a_374922]
-
împânzit ogorul și nedreptate; își aștern manta -colți neîndurați știme extremiste pân-la cer în calea haosului spiritele sunt tulburate; brexit și atentate! de la țărmul lumii creștine regele militează-pietate! -dăruiți adăpost băjeniților lupii și turmele laolaltă în pădurile imperiului! -ooh Doamne! Pietate! Referință Bibliografică: Pietate / Maria Giurgiu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2026, Anul VI, 18 iulie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Maria Giurgiu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului
PIETATE de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2026 din 18 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373593_a_374922]
-
nedreptate; își aștern manta -colți neîndurați știme extremiste pân-la cer în calea haosului spiritele sunt tulburate; brexit și atentate! de la țărmul lumii creștine regele militează-pietate! -dăruiți adăpost băjeniților lupii și turmele laolaltă în pădurile imperiului! -ooh Doamne! Pietate! Referință Bibliografică: Pietate / Maria Giurgiu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2026, Anul VI, 18 iulie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Maria Giurgiu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
PIETATE de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2026 din 18 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373593_a_374922]
-
continuă schimbare a vieții, care îl implică în realitatea de a trăi păcatul naturii umane ca și realitatea nouă a mântuirii într-un Iisus Hristos, la care el participă ca ființă vie și activă în același timp. Cu credință și pietate, el trăiește această căință continuă, această schimbare ca pe o reînnoire a dorului botezului, ca pe o evoluție întru Domnul, o evoluție spre existența și Sensul ultim. Nu dorim să exagerăm importanța monahismului ca atare, în contextul creștinismului contemporan, dar
CÂTEVA REFERINŢE DESPRE ELEMENTELE UNEI REALITĂŢI ŞI SPIRITUALITĂŢI AUTENTIC ORTODOXE – SCURTĂ APOLOGIE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1571 din 20 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374859_a_376188]
-
sa rebelă. Refuză să aștepte indefinit grația și-și manifestă brutal nerăbdarea: „Nalt, candelabru, straje la hotare, Stelele vin și se aprind pe rând În ramurile-ntinse pe altare- Și te slujesc; dar, Doamne, până când?” Pune Divinității întrebări lipsite de pietate: Pentru ce, Doamne, atâta cruzime și atâta măcel în grădina Ta frumoasă? Căutător de Dumnezeu, cu porniri iconoclaste, Arghezi nu se dă îndărăt să-i facă Domnului chiar reproșuri grave, învinuindu-l că-și neglijează atribuțiile: „De când s-a întocmit
DIALOGUL LUI TUDOR ARGHEZI CU DUMNEZEU de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1559 din 08 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374973_a_376302]
-
cea creștină. Totuși, legat de naționalitatea preponderentă, citatul cel mai frecvent vehiculat din Coran este: „Niciun arab nu este superior altui om ne-arab: nici albul nu e mai presus decât negrul, nici negrul nu e superior albului, decât prin pietate și acțiuni în slujba binelui.” Mesajul e la fel de tolerant ca și cel al creștinismului, ce ne-ndeamnă să ne iubim aproapele. În ambele cazuri, interpretările au variat de-a lungul istoriei, luând forme nu întotdeauna pașnice, așa cum prea bine știm
ISLAM – CINCI STÂLPI ŞI ULTIMA ÎNFĂŢIŞARE de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 1793 din 28 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/375297_a_376626]
-
mult de colindat pe cărări uneori bătătorite încât își pot epuiza toate resursele de apă vie, trezindu-se totuși pe urme știute, în hățișurile istoriei, învăluiți în ceața miturilor, a legendelor înflorite, exagerate și uneori mistificate după dimensiunea admirației și pietății față de sfântul favorit. Cu toate acestea, mereu se vor găsi spirite cercetătoare, fascinate de filonul de lumină freatic care să aducă un plus de aer proaspăt printre prăfuitele manuscrise ale hagiografilor. Este ceea ce face autorul lucrării de față, părintele Ștefan
RECENZIE LA CARTEA PR.PROF.DR. ŞTEFAN ACATRINEI SFÂNTUL FRANCISC ŞI SFÂNTA CLARA de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 277 din 04 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/375291_a_376620]
-
de o parte de mentalitatea profitului imediat, a acumulării de capital, de abuzul banilor, iar pe de altă parte, de noi forme de sărăcie și violență. Paralel cu dezvoltarea socio-economică se poate vorbi și de o dezvoltare a spiritualității și pietății populare concretizată în pelerinaje, schimburi de idei, creșterea nivelului cultural al întregii societăți. Pentru a-l integra în acest context ca și pentru a sublinia nota de prospețime, noutatea stilului de viață, fascinația și puternica atracție pe care o exercita
RECENZIE LA CARTEA PR.PROF.DR. ŞTEFAN ACATRINEI SFÂNTUL FRANCISC ŞI SFÂNTA CLARA de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 277 din 04 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/375291_a_376620]
-
Foglino, Spoleto. Prin intermediul liturgiei a putut cunoaște modele de viață ascetică. Se știe că modelul unor sfinți devine patrimoniu cultural și bisericile dedicate cinstirii lor, devin locuri unde se formează deprinderi de devoțiuni particulare. Și Francisc a fost influențat în pietatea sa de cultul dedicat sfinților. Legendele populare și așa numitele Passiones care făceau referință la misiunile efectuate de apostoli, au înflăcărat mintea și inima Sfântului Francisc. Adânc înrădăcinată în conștiința poporului, credința populară l-a influențat. De asemenea, prezența fraților
RECENZIE LA CARTEA PR.PROF.DR. ŞTEFAN ACATRINEI SFÂNTUL FRANCISC ŞI SFÂNTA CLARA de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 277 din 04 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/375291_a_376620]
-
de referință. Văzută de Francisc ca o ocazie prielnică pentru a formula mai bine propriul proiect de viață, sosirea în fraternitatea minoritică a așa-zișilor sapientes trebuia folosită cât mai optim, însă doar pentru a alimenta duhul rugăciunii și al pietății, așa cum reiese din Scrisoarea către fratele Anton. Un sub punct al Capitolului II - referitor la Breviarul folosit de Sfântul Francisc - este de natură să emoționeze cititorul, care fiind pus în fața cărții de căpătâi a Sfântului Francisc și a unuia dintre
RECENZIE LA CARTEA PR.PROF.DR. ŞTEFAN ACATRINEI SFÂNTUL FRANCISC ŞI SFÂNTA CLARA de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 277 din 04 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/375291_a_376620]
-
istoria sa, fiind, după moartea Sfântului, folosit de către fratele Leon iar apoi dăruit surorii Benedicta, cea care i-a urmat Clarei la conducerea comunității clariselor. Iar mențiunea fratelui Leon de la prima pagină este un document prețios “în amintirea și din pietate față de Sfântul Părinte, care a citit de multe ori din ea” (Il Breviario di San Francesco. Nota di Frate Leone : FF 2296). Nu trebuie uitat că liturgia a fost un element important în formarea culturală a lui Francisc, contribuind la
RECENZIE LA CARTEA PR.PROF.DR. ŞTEFAN ACATRINEI SFÂNTUL FRANCISC ŞI SFÂNTA CLARA de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 277 din 04 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/375291_a_376620]
-
izvor de sfințire și viață veșnică pentru cei ce cred în Hristos”[13]. Iar izvorul viu și nesecat la care suntem chemați cu insistență de către Bunul Dumnezeu este Liturghia creștinătății noastre ortodoxe, îmbogățită succesiv prin „creația colectivă și anonimă a pietății poporului și a liturghisitorilor, nu impusă prin ordine papale sau decrete sinodale, ci generalizată cu încetul prin acceptarea și îmbrățișarea ei benevolă de către toate popoarele ortodoxe, pentru frumusețea, profunzimea și valoarea ei”[14]. Suntem, în aceste vremuri, martorii și părtașii
DESPRE SPIRITUALITATEA ŞI SACRALITATEA EUHARISTICĂ ÎN TIMPURILE NOASTRE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 10 din 10 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/372271_a_373600]
-
de care-și va înmlădia de acum anii următori, până azi, încununați cu multe cuceriri, Polina Manoilă a pășit la cinsprezece ani, la Tismana, alături de formația Cooperativa „Arta Casnică”, la care a cântat și dansat. Tismana, vatră istorică și de pietate creștină, e un nume cu răsunet în toponimia memorială a locurilor începutului de consacrare a artistei Polina Manoilă, care destăinuie azi: „Pasiunea mea pentru cântec s-a născut în familie. Primele cântece le-am învățat de la mama mea, care a
POLINA MANOILĂ, CÂNTĂREAŢA UNEI DRAGOSTE OLTENEŞTI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1038 din 03 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/372280_a_373609]
-
fermitate și s-au estompat în emoție mută, dăruindu-mi fericite clipa de aur a imaginii încremenite-ntr-o natură supremă, desăvârșită, iar culorile june ale primăverii își tricotau bucuroase asortările împachetate în dantescul anotimpului. M-am întrebat atunci cu pietate ce am făcut în lumea asta să merit o asemenea chemare, ce forțe nevăzute m-au împrejmuit și m-au ridicat în văzduh, îmbătându-mă de fericire? Iar cerul, ghicindu-mi parcă gândul precar, îmi zâmbi îngăduitor și-mi trimise
REGATUL DIVIN AL HORAIŢEI de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 672 din 02 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/344993_a_346322]
-
acum ajunge la apogeu. Papa Grigore I spre sfârșitul secolului al VI-lea condamnă literatura și civilizația laică , punând la baza noii orânduiri o maximă călugărească cum că învățătura lui Cristos este suficientă pentru a înlocui „celelalte științe, lipsite de pietate creștină care nu sunt decât zădărnicie și ignoranță.”( T. Vianu). Vă imaginați cât a pierdut cultura umană, punând la index toată civilizația antică? Mai întâi că societatea a intrat într-un con de umbră din care cu grau va mai
ANTICHITATEA VERSUS CREŞTINISMUL de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1058 din 23 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347241_a_348570]
-
SONNENBERG - TAINA SCRISULUI (39) - EXPLICAȚIA EXPLICĂRII Autor: Gabriela Căluțiu Sonnenberg Publicat în: Ediția nr. 662 din 23 octombrie 2012 Toate Articolele Autorului Din capul locului, prin titlu, provoc redundanța. Sunt conștientă că zgândăr, dar n-am ce-i face; cu pietatea poetului n-aș putea ataca așa subiect. Pentru că scrisul nu este un proces pașnic, cel puțin nu pentru mine. O răfuială cu adversari invizibili, asta da, mai degrabă. Nu-i vina mea că nu sunt pentru taine. Dacă scrisul ar
TAINA SCRISULUI (39) – EXPLICAŢIA EXPLICĂRII de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 662 din 23 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346520_a_347849]
-
12 ani de viață părintele Petru Albert a avut privilegiul de a-i primi spre odihnă trupul, oficiindu-i și slujba de înmormântare în ziua de 15 iulie 2012, ora 11. Poporul credincios, alături de preoții parohiei, s-au rugat cu pietate la catafalcul defunctului, amintindu-și cu evlavie de momentele principale din viața și activitatea acestui jertfitor, din mâinile căruia, de ani de zile, creștinii primeau Sfânta Euharistie. A fost și un bun duhovnic la care veneau cu respect, frică și
PĂRINTELE PETRU ALBERT, O.F.M.CONV. de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 562 din 15 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348320_a_349649]
-
locașuri de cult vizitate, experiența acumulată până în acest moment cât și arhitectura fiecărui locaș de cult pe care urmează să-l împodobim cu mobilier sculptat. Mara Circiu: Pe langă talent și înclinație artistică, a crea mobilier bisericesc presupune o adâncă pietate și dragoste față de Dumnezeu, cum v-ați apropiat de această ramură a sculpturii, ce v-a determinat să lucrați în acest domeniu? Constantin Tudorei:Un aport important la drumul pe care l-am urmat în viață a fost faptul că
CANTECUL LEMNULUI de MARA CIRCIU în ediţia nr. 653 din 14 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345041_a_346370]
-
legenda lui Nae Ionescu a crescut în ochii nostri, ai tinerilor de atunci, fiindcă toți intelectualii pe care i-am întâlnit în detenție, se socoteau elevii lui, chiar dacă unii erau ingineri, alții contabili, alții militari. Toți vorbeau de el cu pietate. O generație superbă de intelectuali trimiși și puși după gratii și sortiți fără greș exterminării, pentru a face să dispară elementele de cultură "burgheză" din memoria comună a unei națiuni. Toți își trăgeau seva intelectuală și preocupările filozofice, ca și
FILOSOFUL ŞI GÂNDITORUL CREŞTIN NAE IONESCU – ÎNTRE MĂRTURISIREA SPIRITUAL AUTENTICĂ ŞI PROPOVĂDUIREA CULTURALĂ IREPROŞABILĂ… PARTEA A II A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2309 din 27 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/377711_a_379040]
-
și receptivă - tuturor sugestiilor transcendenței; când te pregătești pentru coborârea harului, lăsându-te purtat pe unda caldă și învăluitoare a cultului - minunata propedeutică la deschiderea cerurilor". Sunt minunate cuvintele lui Nae Ionescu; par rostite de un trăitor în pustie, cu pietatea și cu tristețea constatării că un duh protestant amenință să ucidă în noi Paștele gândului pentru a-l înlocui cu o celebrare a unui erou sau supraom. Tendința contemporană de a face din Iisus Hristos un erou și din procesul
FILOSOFUL ŞI GÂNDITORUL CREŞTIN NAE IONESCU – ÎNTRE MĂRTURISIREA SPIRITUAL AUTENTICĂ ŞI PROPOVĂDUIREA CULTURALĂ IREPROŞABILĂ… PARTEA A II A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2309 din 27 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/377711_a_379040]
-
spune că denumirea se trage de la rațele multe ce se aflau pe câteva lacuri din acea zonă, în urmă cu câteva sute de ani, „cacica” însemnând „rață” în limba polonă!). De asemenea, țin să evidențiez faptul că, având în vedere pietatea neîntreruptă a credincioșilor către Sfânta Fecioară și ținând seama de prețuirea deosebită a acestui loc de pelerinaj în perioada dictaturii comuniste, când întreaga populație din zonă și mulțimea de vizitatori au cerut și au primit sprijin moral și spiritual, în
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1396 din 27 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377870_a_379199]
-
Icoana Mântuitorului nostru Iisus Hristos nu trebuie să lipsească din casă, pentru că El este cel căruia ne adresăm în toate rugăciunile noastre. Tot cultul ortodox este adresat Mântuitorului. În fiecare casă trebuie să existe măcar o icoană a Mântuitorului. Dar pietatea, și evlavia populară, este mult mai apropiată de Maica Domnului, fiindcă o simt ca pe o mamă, căruia i se roagă mai cu încredere, cu nădejde, uneori cu mai mult curaj. Maica Domnului, fiind cea mai mare mijlocitoare pentru noi
INTERVIU CU PĂRINTELE PROF. UNIV. DR. NICOLAE D. NECULA DE LA FACULTATEA DE TEOLOGIE ORTODOXĂ “IUSTINIAN PATRIARHUL” DIN BUCUREŞTI… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2254 din 03 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/378024_a_379353]
-
construit o viață idolatră, În care ne hrănim doar cu himere. Și Te mai rog Preasfinte, fie-Ți milă, De-ai Tăi copii, ce-au hainele pătate, Căci mulți se duc la Adunări cu silă, Uitând ce-nseamnă har și pietate. Topește Doamne sloiurile firii Și Duhul Sfânt să-i umple pe vecie, Să înflorească iarăși trandafirii, Să Te slăvim mereu cu bucurie! Căci mult prea scurtă-i viața, trec decenii, Mai ieri eram un țânc, azi văd Iordanul, Doar câțiva
REVARSĂ-ȚI SFÂNTA BINECUVÂNTARE de LUCICA BOLTASU în ediţia nr. 2102 din 02 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375197_a_376526]