1,564 matches
-
Siclia, Corotna, Cioburceni, Speia, Caragaciu, Tașlâc, Doroțcaia, Voznisevsca (pe Bug), Moldovca și Cantacuzinovca. Același aromân Burada în 1906 găsește în Podolia satele românești: Lescovăț, Ruda, Ivaneț, Rogozna, Studenița, Ușița, Lipciani, Serebia, Bușa, Coșnița, Grușca, Ocnița, Camenca, Lăpușna, Sărăței, Râbnița, Botușani, Pietrosul, Slobozia, Domnița, Balta, Moșneagul, Senina, Bursucul(40). Tot atunci potrivit cifrelor oficiale existau în Cherson și Podolia 532.416, în Ecaterinoslav 11.813, iar în Taurida (Crimeea) 4.015 români. Aprecierile asupra cifrelor reale merg până la 1.200.000. Încă
TOTUL DESPRE TRANSNISTRIA de VIOREL DOLHA în ediţia nr. 2111 din 11 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344364_a_345693]
-
cale. Ziua pe arșiță, sulițele pătrunzătoare se strecurau în străfundul pământului crăpat din cauza secetei lunii iulie. Puteai foarte ușor să bagi palma printre crăpăturile apărute în pământul arid. Aici era și un teren mai slab, predomina argila roșie fiind zonă pietroasă, din această cauză nu se putea cosi cu secerătoarea mecanică, ci doar la coasă sau la seceră. În sfârșit, a terminat de legat tot lotul, ce l-a pus la pământ cu trudă, încovoiat asupra secerii, cu o zi în
SECERĂTORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1737 din 03 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344420_a_345749]
-
material subțire, colorat pe fond turcoaz cu floricele albe și roșii, nici prea minuscul, dar nici prea mare, care îi scotea în relief formele de invidiat, iar sutienul era parcă cu un număr mai mic după cum se reliefau sânii săi pietroși în cupe. Luă prosopul în geanta de plajă, ochelarii de soare pe nas, șepcuța să-i protejeze capul și soluțiile antisolare alături de carte în aceeași geantă încăpătoare. Porni agale pe cărarea cu dale din beton sau plăci din piatră calcaroasă
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1118 din 22 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347552_a_348881]
-
său purta o rochiță roză dintr-un material lucios, cu fundițe la mânecuțele scurte, vaporoasă și ca lungime deasupra genunchiului, lăsând spre admirația celor pe lângă care trecea două picioare sculpturale ce se mișcau grațios într-o plutire. Pieptul rotund și pietros împungea nervos cu mugurii lui micuți în materialul fin al rochiței. Era seducător de frumoasă și ireal de elegantă Deea, fiica unor părinți la fel de frumoși ca și ea și născută dintr-o dragoste sinceră, aprofundată de un devotament deosebit al
ROMAN (CONTINUAREA ROMANULUI CAT DE MULT TE IUBESC...) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1159 din 04 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347636_a_348965]
-
Acasă > Strofe > Introspecție > ACASĂ Autor: Eleonora Stoicescu Publicat în: Ediția nr. 1634 din 22 iunie 2015 Toate Articolele Autorului Mă cheamă vară acasă, Cu ochi de mure răscoapte, mustind, Cu gust de frăguțe pe buze, La urechi cu cireșe pietroase, Cu chip de floarea-soarelui râzând ștrengărește, Cu glas de domnită bucălata și bălaie, În părul căreia sălășluiesc basmele copilăriei mele, Scrijelite pe petale de maci sângerii, Prinși în cununa-i de regina a tinereții și belșugului. Mă cheamă dealurile verzi
ACASA de ELEONORA STOICESCU în ediţia nr. 1634 din 22 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365889_a_367218]
-
citesc din carte, nu-mi aflu soarta, vine nepoata, rostul vieții, să-ți vinzi castraveții la grădinari veseli, hoinari. Lasă copacii, crească în lună, tu cară-ți sacii, nu da arvună, duhul e beat, prin fragi și mure, sânii-s pietroși, fesele dure. Fluturi -mirese, visele mele, nălucile morților- minții sfredele. O încordare permanentă, jerbele memoriei anciente, o sete de armonie pian - royală, astfel trecurăm de o portală, profesorul își amintea de școala unde o iubise pe Lala, lăcașuri vechi de
STĂRI de BORIS MEHR în ediţia nr. 1262 din 15 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365495_a_366824]
-
frigul și ceața să-mi mistuie setea. Culesul e încă departe, abia mă despart de arome, ziua e lungă ca și așteptarea întâlnirii în care doar eu și păsările mai cred. Cum voi ajunge la timp pe drumul întortocheat și pietros pe care nimeni n-a fost? Referință Bibliografică: Cum voi ajunge la timp? / Llelu Nicolae Vălăreanu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 962, Anul III, 19 august 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Llelu Nicolae Vălăreanu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
CUM VOI AJUNGE LA TIMP? de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 962 din 19 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/366604_a_367933]
-
și îl privea în ochi cu insistență, făcându-l să roșească de plăcere. Picioarele tânărului profesor au devenit nesigure, simțea un tremur ușor când corpul fierbinte al fetei se lipea provocator de al lui, mai ales când a simțit sânii pietroși ai acesteia lipiți de pectoralii săi, făcându-l să-și retragă corpul, să scape de tentația de a-și lipi gura pofticioasă de carminul buzelor senzuale ale partenerei sale. Săndica mustăcea și devenea din ce în ce mai provocatoare, uitându-se discret în jur
BANCHETUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1256 din 09 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365466_a_366795]
-
avea de ce se bucura, nu mai avea pentru ce trăi. Nu mai aștepta nimic de la nimeni. Viața îi refuzase în viziunea lui totul, iar speranțele i se transformaseră într-un morman de scrum pe care-l înghițise de mult pământul pietros al Regatului spaniol. Dar, cum pentru oricare român se pare că nu există acea „ruptură existențială (...) între lumea de aici și lumea de dincolo, între vremea de acum și vecinicie, ci numai vamă, adică poartă de trecere” (Mircea Vulcănescu -„Dimensiunea
ROMÂNUL ÎNGROPAT ÎN PĂMÂNTUL ALTEI PATRII de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 585 din 07 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/365583_a_366912]
-
cale. Ziua pe arșiță, sulițele pătrunzătoare se strecurau în străfundul pământului crăpat din cauza secetei lunii iulie. Puteai foarte ușor să bagi palma printre crăpăturile apărute în pământul arid. Aici era și un teren mai slab, predomina argila roșie fiind zonă pietroasă, din această cauză nu se putea cosi cu secerătoarea mecanică, ci doar la coasă sau la seceră. În sfârșit, a terminat de legat tot lotul, ce l-a pus la pământ cu trudă, încovoiat asupra secerii, cu o zi în
SECERATORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1517 din 25 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366013_a_367342]
-
Acasa > Eveniment > Comemorari > ÎȚI AMINTEȘTI Autor: George Nicolae Podișor Publicat în: Ediția nr. 368 din 03 ianuarie 2012 Toate Articolele Autorului Îți amintești Roxanei, Să mergem iar spre Bran ca altădată, Cu Făgărașii falnicii, Bucegii - Cu semeție și pietroși moșnegii - Pe cale de poveste descântată. Pe-aici treceau și principii, și regii; Plimbarea de atunci n-a fost uitată, Adânc în amintire e-ncrustată, Vibrează în acorduri lungi arpegii. Nu ai uitat, îți mai aduci aminte, De parcă-n loc de-atuncea
ÎŢI AMINTEŞTI de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 368 din 03 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361750_a_363079]
-
luat de ape. Rămase singur profesorul. Om înțelept și cu simțul umorului, începu să râdă din toată inima, iar Filica, de mulțumire că-și găsise tărtăcuța, îl luă în brațe și-l pupă temeinic pe obraji. Profesorul îi simți trupul pietros, mirosul și căldura de femeie tânără, iar un fior ce-l credea de mult uitat îl străbătu fierbinte. Pentru o secundă poate, mâna i-a întârziat pe talia încă zveltă și mlădie. Dar numai pentru o secundă... - Hai, du-te
ENIGMA de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1241 din 25 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350554_a_351883]
-
literare, cugetări ... Iată câteva amprente literare ale poetului: Timpul tău, femeie,/ este cerneala din care/ poeții îmbătați de roua luminii/ scriu înălțătoare versuri ... Cerul trupului tău de poezie-femeie/ aprinde feștila stelelor albe ... Mesaj/ pentru domnișoara/ care urcă Soarele/ între sânii pietroși ai Lunii ... Prin clepsidra clipei/ curge omeneasca planetă. Victorița Duțu, ca orice scriitor care se respectă scrie roman, poezie, paticipă la activități colegiale, în plus pictează și are expoziții prin lume. Voi aduce din psalmul în 17 secvențe, numit CUVÂNTUL
ANTOLOGIA SCRIITORILOR ROMÂNI DE PE TOATE CONTINENTELE de FLORIN GRIGORIU în ediţia nr. 1240 din 24 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350549_a_351878]
-
finală va fi deopotrivă o evaluare a tuturor cuvintelor rostite „în deșert” (cf. Matei 12, 36), a celor ce n-au avut nici un ecou la nivelul inimii și conștiinței, ci s-au pierdut asemenea semințelor căzute lângă drum, pe loc pietros ori între spini (cf. Matei 13, 19-22), precum și a celor folosite iresponsabil în imprecații, blesteme sau formule de jurământ (cf. Matei, 5, 33-37)”. (Pr. Ioan Bizău - „Cuvântul între gândire și făptuire” - în rev. Renașterea, nr. 2/2007, p. 4). Și
DESPRE VALOAREA CUVÂNTULUI, A GÂNDIRII ŞI A FĂPTUIRII ÎN ICONOMIA MÂNTUIRII de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 95 din 05 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350744_a_352073]
-
Romeo și Julieta la Mizil " aflat în Muntenia, județul Prahova, România. Este situat în estul județului Prahova, pe artera principală ce leagă capitala țării de Moldova. Acolo unde câmpia Bărăganului atinge poalele dealurilor în preajma vestitelor podgorii ale Tohanilor, Istriței și Pietroaselor. Distanța față de reședința județului, municipiul Ploiești, este de 35 km. Aceeași distantă este între Mizil și municipiul Buzău. Mizil este singura localitate urbană situată pe paralela 45N. Am să revin cu un editorial despre istoria orașului Mizil - purtând numele de
FESTIVALUL INTERNAŢIONAL DE POEZIE ŞI EPIGRAMĂ ROMEO ŞI JULIETA LA MIZIL de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 680 din 10 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351243_a_352572]
-
mulțumit cu ce au prădat. Hunii sufereau în spațiile închise, muntoase, împădurite așa că nu au lăsat nici o urmă de așezare după trecerea lor. Ostrogoții au fost mai receptivi la aurul de aici și de la ei ne-a rămas Tezaurul de la Pietroasa „Cloșca cu pui de aur”! FEUDALISMUL timpuriu a început cu ungurii care au aflat de aurul munților și au urcat pe Mureș și Crișuri pentru că în albiile acestor râuri încă se mai găsea aur, ajungând până la sursa cea fabuloasă auro-argentiferă
SALVAŢI ROŞIA MONTANĂ (4) – O ISTORIE UNICĂ A AURULUI DIN MUNŢII APUSENI de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 908 din 26 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345640_a_346969]
-
clipei/ Va depăși fluviile/ mormanul de rumeguș/ Azvârlit înainte-ne și toată suita/ Prăpăstiilor simfonice împrăștiate pe drum -/ Am trăit o oră egală cu veacul -/ De aceea rară, atâta de râvnită,/ Ca o bătaie de clopot, prelungită,/ Sfâșie turnul timpului pietros -/ Cântarea muritoare, zmeu în flăcări,/ Făuritorului de fire, se înalță/ Din două inimi, jertfă și prinos." Și totuși, în anumite ipostaze, un aer situat cumva à la recherche du temps perdu își pune inconfundabila patină asupra sublimărilor lirice din Pianissimo
MUZICALE de BAKI YMERI în ediţia nr. 1904 din 18 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368977_a_370306]
-
Se pare că nu a fost deloc întâmplător faptul că în volumul de proză intitulat „Femeia, eterna iubire”, care a însemnat debutul meu publicistic (2008, Editura „Alutus”, Slatina), am trecut la loc de cinste, adică în deschiderea volumului, tocmai povestirea „Pietroasele adolescenței”! De ce spun asta? Pentru că, iată, atunci când am hotărât să scriu pentru a publica, tot „dorul de-acasă” a fost principalul resort care m-a determinat să iau o asemenea hotărâre extrem de importantă pentru mine, aflat deja la al optulea
GÂNDURI ŞI AMINTIRI IZVORÂTE DIN DORUL DE CASĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/370281_a_371610]
-
de dezvoltare. Primele caise intraseră deja în amintire și corcodușele dădeau timid în pârg. Aveam, printre alți pomi fructiferi, un cireș uriaș, mai mare ca vârstă decât mine, cu fructe mari și pulpă tare și bogată. Pe el îl chema „Pietrosul” și cireșele sale erau, firește, pietroase. Ajunseseră la maturitate și unele începuseră să cadă de pe crengi, semn de coacere maximă și de cules înainte de a se strica în pom. Se afla aproape de nucii din partea cealaltă a viei, cam la două sute
GÂNDURI ŞI AMINTIRI IZVORÂTE DIN DORUL DE CASĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/370281_a_371610]
-
în amintire și corcodușele dădeau timid în pârg. Aveam, printre alți pomi fructiferi, un cireș uriaș, mai mare ca vârstă decât mine, cu fructe mari și pulpă tare și bogată. Pe el îl chema „Pietrosul” și cireșele sale erau, firește, pietroase. Ajunseseră la maturitate și unele începuseră să cadă de pe crengi, semn de coacere maximă și de cules înainte de a se strica în pom. Se afla aproape de nucii din partea cealaltă a viei, cam la două sute de metri depărtare de casă. Mă
GÂNDURI ŞI AMINTIRI IZVORÂTE DIN DORUL DE CASĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/370281_a_371610]
-
brâu și cu o fustă lungă, bogată în falduri, care părea să o facă mai subțirică decât era și mai înăltuță. Am strigat-o și am chemat-o la gard. Încântată că o invit să mă ajute la cules de pietroase, s-a strecurat abilă printre sârmele și crengile îndepărtate cu greutate de mine. I-am văzut sânii micuți cum încercau să năvălească peste bluzița subțire, gata să scape din strânsoare, și obrajii înroșindu-se de efort în acea poziție incomodă
GÂNDURI ŞI AMINTIRI IZVORÂTE DIN DORUL DE CASĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/370281_a_371610]
-
obrajii înroșindu-se de efort în acea poziție incomodă de trecere. Am trecut cu privirea peste trupu-i mlădios ce se îndrepta cu vioiciune și i-am tras băsmăluța aninată de o crenguță, după care am făcut întrecere de fugă până la Pietrosul, care ne aștepta blând, cu crengile de pe poale încărcate de rod și aplecate de greutatea acestuia până la pământ. Ne-am tras sufletul după alergare și ne-am urcat în pom cu strigăte de învingători și râsete în valuri din nu știu care
GÂNDURI ŞI AMINTIRI IZVORÂTE DIN DORUL DE CASĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/370281_a_371610]
-
prea știam eu cum este ori ar trebui să fie un sărut de dragoste. Am continuat să o sărut pe gât, trecându-mi celălalt braț pe sub umerii ei, până am ajuns la acei sâni care mă puseseră pe jar, mai pietroși decât pietroasele mele coapte. Am simțit așezarea ușoară a mâinii ei peste umerii mei și apoi o căldură imensă ce-mi invada trupul, pornită parcă din palma ei ori din trupul meu sau din ambele părți. Am dat la iveală
GÂNDURI ŞI AMINTIRI IZVORÂTE DIN DORUL DE CASĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/370281_a_371610]
-
eu cum este ori ar trebui să fie un sărut de dragoste. Am continuat să o sărut pe gât, trecându-mi celălalt braț pe sub umerii ei, până am ajuns la acei sâni care mă puseseră pe jar, mai pietroși decât pietroasele mele coapte. Am simțit așezarea ușoară a mâinii ei peste umerii mei și apoi o căldură imensă ce-mi invada trupul, pornită parcă din palma ei ori din trupul meu sau din ambele părți. Am dat la iveală, timid, dar
GÂNDURI ŞI AMINTIRI IZVORÂTE DIN DORUL DE CASĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/370281_a_371610]
-
apoi o căldură imensă ce-mi invada trupul, pornită parcă din palma ei ori din trupul meu sau din ambele părți. Am dat la iveală, timid, dar curios și doritor, sfârcurile ce parcă se întăriseră și căpătaseră culoarea trandafirie a pietroaselor în pârg. Le-am sărutat pe rând, încet, lung, pătruns ca de un sentiment de evlavie, făcând eforturi să-mi stăpânesc tremurul mâinii izvorât din emoția ce o trăiam. Era pentru prima oară când îmi plimbam palmele pe trupul dezgolit
GÂNDURI ŞI AMINTIRI IZVORÂTE DIN DORUL DE CASĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/370281_a_371610]