429 matches
-
exterior, 1024 de 802 m și 4,5 m înălțime, este înconjurat de un teren ce măsoară 30 m și un șanț 190 m lățime.Accesul la templu se face cu ajutorul unei bănci aflată la est și la un drum pietruit cu gresie, aceasta din urmă, intrarea principala, este mai tarziu înlocuită, cu un pod de lemn. Există gopuras la fiecare dintre punctele cardinale. de vest este de departe cel mai mare și are trei turnuri. Glaize observa că acest gopura
Angkor Wat () [Corola-website/Science/320373_a_321702]
-
din Angkor, acestea au fost construite din materiale perisabile, mai degrabă decât de piatră, astfel încât nu mai rămâne nimic din ele, cu excepția contururilor adică unele dintre străzi. Cea mai mare parte a zonei este acum acoperită de păduri. Un drum pietruit de 350 m conectează gopura de vest la templele corespunzătoare, cu balustrade Naga și șase seturi de trepte ducând în jos în oraș pe fiecare parte. Fiecare parte are, de asemenea, o bibliotecă cu intrări la fiecare punct cardinal, în fața
Angkor Wat () [Corola-website/Science/320373_a_321702]
-
o bibliotecă cu intrări la fiecare punct cardinal, în fața setului al treilea a treptelor de la intrare, si un iaz între bibliotecă și templul.Iazurile sunt adăugate mai târziu la proiectarea, așa cum este terasă cruciform păzita de lei,conectarea cu drum pietruit la structura centrală. Templul este sprijinit pe o terasă ridicată mai mare decât a orașului .Acesta este format din trei galerii dreptunghiulare. Mannikka interpretează aceste galerii ca fiind dedicate regelui. Toate caracteristicile sunt stabilite înapoi spre est, lăsând mai mult
Angkor Wat () [Corola-website/Science/320373_a_321702]
-
cu ordin de deportare, pe jos, cu ce am putut lua cu noi. Era o căldură teribilă, s-au dat și câteva căruțe pentru oamenii în vârstă și pentru femeile cu nou-născuți. Drumurile erau cu foarte mult praf, nu erau pietruite, nu era asfalt. În căldură aceea și praful acela, în momentul când ne apropiam de o fântână va dati seama, rămăsesem vreo 1500 în convoi, și cei care erau ceva mai tineri ajungeau primii la fântâni, scoteau apă și după ce
„Holocaustul este referitor la evrei, dar există pericolul peste tot – pentru toată lumea.” () [Corola-website/Science/295840_a_297169]
-
marea majoritate a locuințelor sunt racordate la rețeaua de energie electrică, iluminatul public funcționează în toate satele comunei, instituțiile publice iși desfășoară activitatea în sedii proprii, cu excepția Căminului cultural Copălău - propus a se construi în perioada următoare; drumurile comunale sunt pietruite in totalitate iar cele sătești doar parțial; cetățenii au acces la rețeaua de telecomunicații, la presa locală și centrală, la serviciile poștale. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Copălău se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior
Comuna Copălău, Botoșani () [Corola-website/Science/300903_a_302232]
-
Localitatea este legată prin DC 75 în lungime de cca. 4 Km și de satele Geoagiu de Sus și Gârbova de Jos printr-un drum de hotar de pământ. DC 75 străbate localitatea pe porțiunea de la intrare până în centru, este pietruit, elementele geometrice sunt în parte corespunzătoare, excepție face partea terminală la coborârea spre centru unde panta este accentuată și traseul traversează câteva podețe necorespunzătoare, lungimea DC în intravilan este de 1 km. Străzile satului în lungime totală de 6 Km
Geomal, Alba () [Corola-website/Science/300244_a_301573]
-
cu Octavian, în timp ce forțele lui Marc Antoniu au fost împotriva celor ale lui Cassius. Antoniu a încercat să-i atragă în luptă, dar „Liberatorii” ezitau să-și părăsească pozițiile defensive puternice. A încercat o manevră de încercuire, făcând un drum pietruit de la est, prin mlaștina situată la sud de Cassius. Cassius credea că mlaștina era impenetrabilă. Și-a trimis o parte a armatei la sud în mlaștină pentru a construi un bastion încrucișat ca să obstrucționeze flancul drept al lui Antoniu și
Bătălia de la Filippi () [Corola-website/Science/318073_a_319402]
-
județului Fălciu însuma 1.496 km și era împărțită astfel: drumuri naționale (69 km în total, din care Direcțiunea Generală a Drumurilor întreținea 66 km de drum pietruit, restul de 3 km pavați revenind comunelor urbane), drumuri județene (231 km pietruiți în întregime și întreținuți de administrația județului), drumuri comunale (1.196 km). Județul era străbătut de trei drumuri naționale, ce făceau legătura între următoarele localități: Bârlad - Huși - Chișinău, Crasna - Vaslui - Iași, Bârlad - Fălciu - Comrat. De asemenea, județul dispunea de o
Județul Fălciu (interbelic) () [Corola-website/Science/301551_a_302880]
-
minerale din zona localității datează încă din timpul romanilor. Se presupune că la Calea Crucii Baraolt, exista un turn de observație care păzea drumul care lega localitatea Hoghiz (Ponte Vetere) cu Bazinul Ciucului Inferior. Acest drum - care la Baraolt era pietruit - trecea prin Biborțeni. În hotarul comunei, de sub Pădurea Mare, au fost depistate și scoase la lumina zilei ceramică din epoca fierului și romană. Printre obiecte s-au identificat fibule romane și tuburi din ceramic, care ne dau de înțeles că
Biborțeni (ape) () [Corola-website/Science/315476_a_316805]
-
apelor minerale din zona localității datează încă din timpul romanilor. Se presupune că la Calea Crucii Baraolt, exista un turn de observație care păzea drumul dintre localitatea Hoghiz (Ponte Vetere) și Bazinul Ciucului Inferior. Acest drum - care la Baraolt era pietruit - trecea prin Biborțeni. În hotarul comunei, de sub Pădurea Mare, au fost depistate și scoase la lumina zilei ceramică din epoca fierului și romană. Printre obiecte s-au identificat fibule romane și tuburi din ceramic, care ne dau de înțeles că
Biborțeni () [Corola-website/Science/300371_a_301700]
-
aprilie 1941, un inventar al orașului, făcut de Primărie înfățișa o Slobozie care avea o populație de de 7.292 suflete (Slobozia Nouă avea 1.333 locuitori); existau 69 de străzi, pe 15 dintre acestea erau amenajate trotuare, două erau pietruite și una singură (Matei Basarab) pavată cu piatră cubică de granit, în suprafață de 11.160 m.p. Industria orașului era reprezentată de două mori (Duru și Ștefan Dedinschi), o țesătorie mecanică pentru pânză și o presă mecanică pentru ulei, o
Slobozia () [Corola-website/Science/296947_a_298276]
-
veșmânt compus dintr‐o "„haină lungă și largă de mătase și cu o căciulă înaltă”", cu alte cuvinte anteriul și ișlicul turco‐fanariot. În ianuarie 1837 primul audit al lucrărilor executate în Copou au indicat rezultate nesatisfăcătoare: aleile nu fuseseră pietruite, nu se construise aproape nimic, iar numeroși copaci erau rupți sau furați. În toamna aceluiași an, se constată finalizarea unei fântâni, începerea unei a doua, precum și plantarea și prinderea a 844 arbori mici și 756 arbori mari. La 17 noiembrie
Parcul Copou () [Corola-website/Science/302104_a_303433]
-
oamenii locului și-au construit, mai ales după 1950, case noi în majoritate din chirpici sau "ceamur pe furci" dar și din cărămidă cu fundație din beton armat. Prin grija primăriei comunei Ștefan cel Mare, toate "hudițele"(ulițele) au fost pietruite și îmbrăcate cu balast stabilizat. Drumul de la DN 15 D și până în sat este asfaltat, ca și cel ce duce în satul vecin, Călugăreni. Prima catagrafie ce ne arată, cât de cât, populația acestui sat este cea realizată de trupele
Bârzești, Vaslui () [Corola-website/Science/301862_a_303191]
-
satului, pe Ulița Mare, se află o piață centrală în care la răsărit se înalță biserica, pe latura sudică se situează clădirea școlii, spre nord este casa parohială iar în partea opusă bisericii este clădirea căminului cultural. Ulițele satului sunt pietruite, drumul asfaltat trece pe lângă sat și este racordat la intrarea pe cele două ulițe lungi și pe două dintre cele scurte. Pe raza localității Mâtnicu Mare s-au descoperit vestigii arheologice din Epoca neolitică, Hallstatt și Epoca medievală, la aproximativ
Mâtnicu Mare, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301089_a_302418]
-
adică în total 1,480 km. Îngrijindu-se să evite la maximum ocolurile, inginerii romani au elaborat un ansamblu de amenajări care permiteau trecerea cursurilor de apă. Drumurile romane treceau deseori cursurile de apă prin vaduri. Aceste zone erau deseori pietruite sau făcute din piatră de zidărie cu var, susținute de dulapi de lemn. Săpăturile arheologice au scos la lumină vaduri de mare importanță, făcute din blocuri mari de piatră și un zid de sprijin, cu o parte inferioară, prin care
Drum roman () [Corola-website/Science/329380_a_330709]
-
franceză: "la chaussée", "la haute-borne", "le chemin ferré", "la voie blanche" indică posibilitatea existenței unui drum antic important. Drumul roman era denumit, în latină, de obicei, "via strata", sau pe scurt, "strata", adică „pietruită”, în raport cu alte drumuri care nu erau pietruite. În Franța există o serie de toponime care amintesc de vechile "viae stratae": "Estrée(s) " (cu variantele "Estrat", "Étrat", "Lestraz " (în Savoia)...) Cuvântul latin "strata" s-a transmis în diferite limbi actuale: , , , , sau împrumutat de ...
Drum roman () [Corola-website/Science/329380_a_330709]
-
au fost înmormântați cronicarul Ion Neculce și Ștefan Apetrii Ciubotaru, tatăl scriitorului Ion Creangă. Ea se află la o distanță de 45 kilometri de municipiul Iași. De la Drumul European 583 (Iași-Roman), de lângă școala din satul Războieni, se urmează un drum pietruit de patru kilometri aflat în partea stângă. În trecut, cronicarul Ion Neculce (1672-1745) avea o moșie mare în satul Prigorenii Vechi, pe dealul Coasta Buznii (față în față cu dealul pe care se află și acum biserica familiei Neculce). Aici
Biserica de lemn din Prigoreni () [Corola-website/Science/315958_a_317287]
-
Sorin Roșca Stănescu, partidul de guvernămînt își planifică o pierdere în București în numele unui beneficiu la nivelul întregii țări în care contează mai mult ridicarea Catedralei decît locul unde aceasta se va afla. * Din ADEVĂRUL aflăm următoarele: „Pe motiv că pietruiesc un drum / Marian Oprișan și Prunache, afaceristul său de partid, au îngropat în mocirlă 4,6 miliarde de lei”. Marian Oprișan și-a făcut mîna și îngropînd în nisip gazonul pe care trebuia să-l planteze pe Stadionul Național înaintea
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13017_a_14342]
-
legendă locală care spune că, la sfârșitul secolului XVIII și la începutul secolului XIX, fiecare familie a participat la construirea unei porțiuni din acest drum, în funcție de posibilitățile fizice și financiare ale sale. Potrivit altor surse, șoseaua a fost refăcută și pietruită de germani în timpul Primului Război Mondial, din rațiuni militare, însă a fost foarte puțin folosită. Cert este că acest traseu, cunoscut ca "Poteca Dracului", a fost inițial o potecă de munte, folosită de către păstorii din Mărginimea Sibiului pentru a traversa munții cu
Transalpina () [Corola-website/Science/308660_a_309989]
-
gemeau buzunarele de bani, avansul pentru promisiunea lui de a se transforma într-un om prosper și pe care acum trebuia să și-o îndeplinească. Când a venit primăvara a închiriat un teren, la sfârșitul sezonului. Nu avea o alee pietruită pentru descărcarea cărbunelui, ci doar o fâșie lungă de pământ care o dată cu venirea primelor ploi s-a transformat într-o mlaștină. A trebuit să fie secată. Primul transport a fost descărcat pe pământul ud. Iar biroul lui era o magherniță
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]
-
ziua aceea, nu trecuseră decât cinci primăveri, iar el nu se schimbase deloc, nici lumea - ceva important se Întâmplase, căzuse Zidul Berlinului, și Uniunea Sovietică, dar răul Își Întindea umbra peste tot, cu o eficiență monstruoasă și inexorabilă. Dalele care pietruiau insula erau perfect albe, părând pânze ce așteptau să fie umplute. Dar era prea multă lumină, și cei din case l-ar fi putut vedea. Pe insulă locuiau doar câțiva norocoși, destui totuși. Zero trecu pe sub spital, și se Îndreptă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
și pentru atragerea investitorilor. De asemenea, o altă oportunitate o constituie trecerea drumului E58 prin comună, apropierea de calea ferata și de orașul Harlau. Crearea utilităților mai importante: infrastructură drumuri județene asfaltate în mare parte, drumuri comunale pietruite, drumuri sătești pietruite în proporție de 65-70%; aducțiune de apă în toate satele componente și în derulare rețea de distribuție gaz metan și sistem de 59 canalizare a apei s-a aflat și se află permanent în atenția noastră prin promovarea proiectelor în cadrul
Comuna Scobiţi : repere spaţio-temporale by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/715_a_1312]
-
lipsită de consistență, dar cu nestăpânite răsfățuri poematice, prin care poetul convertit la critică vrea să prefire ceva din atmosfera unei opere. El scoate cu larghețe, ca dintr-o besactea, ametiste și peruzele, topaze, opale și rubine cu care își „pietruiește”, etalând un apetit ca și oriental, discursul. Și în „viziunile” lui de călător (fie că sunt sau nu „viziuni de artă”) se lasă robit de feeria de nuanțe, de „poema de culori și fantasme” a câte unui peisaj care, țintuindu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287704_a_289033]
-
interes prioritar față de presa scrisă (peste 100 de abonați). Nu există cablu TV, se recepționează toate posturile radio FM, iar sătenii preferă urmărirea posturilor TV și radio cu emisie în limba maghiară. Drumurile și aspectul gospodăriilor: toate drumurile satului sunt pietruite, se lucrează la asfaltarea drumului de legătură între satele Zerind și Iermata Neagră. Majoritatea caselor sunt vechi de peste o sută de ani și clădite din văiugă. Toate casele și drumurile din Zerind sunt bine întreținute. Puncte comerciale: trei magazine mixte
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
este foarte departe” (vânzătoare, 43 de ani). Trenul este folosit în special de către elevii care merg la școală în oraș și care, în majoritate, sunt cazuri sociale și au asigurat transportul gratuit. Prin Zerind trece drumul național. Străzile satului sunt pietruite și în general sunt mărginite de pomi fructiferi ce delimitează zona carosabilă de trotuare. Drumul comunal dintre Zerind și Iermata Neagră este în curs de asfaltare. Casele din Zerind sunt construite din văiugă cu acoperișuri din țiglă. Sunt doar câteva
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]