294 matches
-
cu bucățele încoace” din cauza persecuțiilor religioase. Aici au găsit loc potrivit pentru a ierna împreună cu familiile și turmele lor. Monahii i-au primit cu dragoste creștineasca, i-au găzduit și s-au localizat, cu acordul conducerii Mănăstirii Neamțului, aici la Pipirig. În "Catagrafia Moldovei" din anul 1820 sunt prezentate toate satele existente în acea perioadă, cu numele fiecărui locuitor pe categorii fiscale. Astfel îl descoperim printre locuitorii satului Pipirig pe Ion Creangă și fiii lui: David Sin(fiul), Ion și Vasile
Pipirig, Neamț () [Corola-website/Science/324503_a_325832]
-
găzduit și s-au localizat, cu acordul conducerii Mănăstirii Neamțului, aici la Pipirig. În "Catagrafia Moldovei" din anul 1820 sunt prezentate toate satele existente în acea perioadă, cu numele fiecărui locuitor pe categorii fiscale. Astfel îl descoperim printre locuitorii satului Pipirig pe Ion Creangă și fiii lui: David Sin(fiul), Ion și Vasile; apoi, Coman Creangă, Gheorghe Creangă. David Creangă (bunicul marelui povestitor Ion Creangă) s-a născut la Pipirig în anul 1796 și s-a căsătorit cu Anastasia (Nastasia), născută
Pipirig, Neamț () [Corola-website/Science/324503_a_325832]
-
fiecărui locuitor pe categorii fiscale. Astfel îl descoperim printre locuitorii satului Pipirig pe Ion Creangă și fiii lui: David Sin(fiul), Ion și Vasile; apoi, Coman Creangă, Gheorghe Creangă. David Creangă (bunicul marelui povestitor Ion Creangă) s-a născut la Pipirig în anul 1796 și s-a căsătorit cu Anastasia (Nastasia), născută în anul 1799 în cătunul Boboiești, fiica a lui Ion Lupu Baboi, venit din Sadova Cîmpulungului prin anul 1774 și căsătorit cu fața lui Ciubuc, venită și ea de peste
Pipirig, Neamț () [Corola-website/Science/324503_a_325832]
-
anul 1774 și căsătorit cu fața lui Ciubuc, venită și ea de peste munți din satul Ciubucani de lângă Toplița. Acest Ciubuc era meșter în turnarea clopotelor, oamenii din sat zicându-i „clopotarul”. El a confecționat clopotul de la biserica ”Sf. Nicolae” din Pipirig și de la biserica ”Sf. Gheorghe” din Gură Largului. Populația comunei Pipirig era la recensamîntul populației și locuințelor din luna martie 2002 de 8.674 persoane, satul Pipirig fiind al doilea ca mărime din comuna Pipirig, având o populație de 1
Pipirig, Neamț () [Corola-website/Science/324503_a_325832]
-
de peste munți din satul Ciubucani de lângă Toplița. Acest Ciubuc era meșter în turnarea clopotelor, oamenii din sat zicându-i „clopotarul”. El a confecționat clopotul de la biserica ”Sf. Nicolae” din Pipirig și de la biserica ”Sf. Gheorghe” din Gură Largului. Populația comunei Pipirig era la recensamîntul populației și locuințelor din luna martie 2002 de 8.674 persoane, satul Pipirig fiind al doilea ca mărime din comuna Pipirig, având o populație de 1.550 persoane organizate în 429 gospodării. Satul Boboiești are la origine
Pipirig, Neamț () [Corola-website/Science/324503_a_325832]
-
sat zicându-i „clopotarul”. El a confecționat clopotul de la biserica ”Sf. Nicolae” din Pipirig și de la biserica ”Sf. Gheorghe” din Gură Largului. Populația comunei Pipirig era la recensamîntul populației și locuințelor din luna martie 2002 de 8.674 persoane, satul Pipirig fiind al doilea ca mărime din comuna Pipirig, având o populație de 1.550 persoane organizate în 429 gospodării. Satul Boboiești are la origine denumirea numelui unui mocan - Baboi - venit din localitatea Sadova, de lângă Cîmpulung Moldovenesc. Satul are în componență
Pipirig, Neamț () [Corola-website/Science/324503_a_325832]
-
de la biserica ”Sf. Nicolae” din Pipirig și de la biserica ”Sf. Gheorghe” din Gură Largului. Populația comunei Pipirig era la recensamîntul populației și locuințelor din luna martie 2002 de 8.674 persoane, satul Pipirig fiind al doilea ca mărime din comuna Pipirig, având o populație de 1.550 persoane organizate în 429 gospodării. Satul Boboiești are la origine denumirea numelui unui mocan - Baboi - venit din localitatea Sadova, de lângă Cîmpulung Moldovenesc. Satul are în componență să și cătunul Dolia care, în trecut, a
Pipirig, Neamț () [Corola-website/Science/324503_a_325832]
-
fitocenoze de toporași (Viola Kitaibeliana), obsigă (Broms tectorum). În pădurile de salcâm se întâlnesc fitcenoze de firuță (Poa bulbosa). Vara și toamna apar fitcenoze de meișor (Digitaria sanquinalis), pir gros (Cynodon dactylon), troscot (Polygonum arenarium). Pe interdune apar fitcenoze de pipirig (Holoschaemus vulgaris). Vegetația teraselor Fauna are un rol mare în formarea solurilor, intervenind direct în evoluția lor. Această zonă se caracterizează prin condiții fizico-geografo-biologice variate, având bioceneza cu rol mare în procesele de pedogeneză. Pe sol și în sol trăiesc
Poiana Mare, Dolj () [Corola-website/Science/325209_a_326538]
-
nemorum"), galbinele ("Lysimachia punctata"), limba cucului ("Botrichium lunaria"), iarbă-grasă ("Sedum sexangulare"), lopățea ("Lunaria rediviva"), saxifraga ("Saxifraga carpatica"), clopoței ("Symphyandra wanneri"), cupă ("Gențiana kochiana"), cărbuni ("Phyteuma spicatum"), ranunculus ("Ranunculus thora"), bujor de munte ("Rhododendron kotschy"'), rogoz ("Carex strigosa"), păiuș ("Festuca strictă"), pipirig ("Juncus castasneus"), scradă ("Festuca drymeja"). Dintre plantele endemice pentru Carpații românești, aici vegetează specii de: bulbuc de munte ("Trollius europaeus"), brebenei ("Dentaria glandulosa"), gălbinel de munte ("Doronicum carpaticum"), garofița de munte ("Dianthus tenuifolius"), coada șoricelului ("Achillea schurii"), omag mov ("Aconitum
Parcul Natural Munții Maramureșului () [Corola-website/Science/324814_a_326143]
-
sau amenajate piscicol și, cele forestiere. Mai puțin sunt reprezentate terenurile arabile și pășunile. Floră este constituită din vegetație palustra (de baltă) asociată cu cea acvatică, precum și comunități de liziera cu ierburi înalte higrofile, cu specii de: rogoz (Carex reparia), pipirig (Scirpus sylvatjcus), papura (Țypha latifolia), stuf (Phragmites communis) sau vegetație ierbacee precum coadă calului (Equisetuni arvense), izma broaștei (Mentua aquatica), săgeată apei (Sagitaria sagitifolia), iarbă mlaștinii (Juncus effusus), piciorul cocosului (Ranunculus lingua), rogozul (Carex sp.), țipirigul (Heleocharis palustris), cucuta de
Parcul Natural Lunca Joasă a Prutului Inferior () [Corola-website/Science/326148_a_327477]
-
haiduce și pornește spre casa părintească împreună cu ea, dar fata dispare într-un moment de neatenție. Păcălici ajunge acasă, unde este întâmpinat de tatăl său (Sebastian Papaiani). Tatăl său locuia într-o casă din copac și trăia cu soția lui Pipirig. Păcală și Păcălici mănâncă și beau împreună pe ușa părintească pe care tatăl promite că i-o va da ca zestre fiului atunci când acesta din urmă se va însura. Dorind să își continue drumul în viață, Păcălici trece și pe la
Păcală se întoarce () [Corola-website/Science/322644_a_323973]
-
din ihtiofauna României, printre care: lin ("Tinca tinca"), somn ("Silurus glanis"), crap ("Cyprinus carpio"), știucă ("Esox lucius"), biban ("Perca fluviatilis") sau plătică ("Abramis brama"). În arealul rezervației sunt semnalate mai multe elemente floristice psamofile (caracteristice zonelor umede) cu specii de: pipirig ("Juncus gerardii"), alior de baltă (cu specii de "Euphorbia palustris" și "Euphorbia seguieriana"), rogoz ("Carex ligerica") sau pir de mare ("Elymus sabulosus")
Grindul și Lacul Răducu () [Corola-website/Science/329861_a_331190]
-
Picea abies"), pin de pădure ("Pinus sylvestris"), mesteacăn ("Betula pendula"), salcie de turba ("Salix myrtilloides"), salcie pitica ("Salix retușa"), merișor ("Vaccinum vitis idaea"), afin ("Vaccinum myrtillus L.") sau ienupăr ("Juniperus communis"). Ierburi și flori: rogoz ("Carex"), foaie grasă ("Pinguicula alpina"), pipirig (cu specii de "Juncus articularis" și "Juncus triglumis"), odolean ("Valeriana simplicifolia"), volovatic ("Swertia punctata") și trifoi roșu ("Trifolium pratense")
Turbăria Lăptici () [Corola-website/Science/328314_a_329643]
-
suprafață de 11.500 hectare, aflându-se se află în partea sudică a Munților Sabasei (diviziunea centrală a Munților Stânișoarei) și cea nordică a județului Neamț. Zona se află la nord de porțiunea din DN15B, ce leagă localitățile Vânători-Neamț și Pipirig . Rezervația reprezintă o zonă de protecție pentru mai multe specii faunistice rare, în principal: zimbrul ("Bison bonasus"). Se mai întâlensc ursul brun ("Ursus arctos"), cerbul ("Cervus elaphus") sau căprioara ("Capreolus capreolus"). În ianuarie 2013 în grădina zoolgică - cu o suprafață
Rezervația de Zimbri - Neamț () [Corola-website/Science/327392_a_328721]
-
Lycaena dispar" (fluture purpuriu). La nivelul ierburilor este semnalată prezenața mai multor plante rare cu specii de: pelin ("Artemisia santonicum"), albăstrică ("Aster tripolium"), ciufă ("Cyperus pannonicus"), trifoi frăguț ("Trifolium fragiferum"), broscăriță ("Triglochin palustris"), ghirin ("Suaeda maritima"), bălănică ("Puccinellia distans") sau pipirig ("Juncus gerardi"). În vecinătatea sitului se află câteva obiective de interes istoric, cultural și turistic; astfel: Reportaj
Valea Călmățuiului (sit SCI) () [Corola-website/Science/330662_a_331991]
-
răchitan ("Lythrum salicaria"), piciorul cocoșului ("Ranunculus repens"), limbariță ("Alisma plantago-aquatica"), calcea calului ("Caltha laeta"), trifoi de baltă ("Menyanthes trifoliata"), sclipeți ("Potentilla erecta", specie cunoscută în alte zone ale țării sub denumirea populară de "coada racului"), sânzâiene (din specia "Galium uliginosum"), pipirig de munte ("Juncus alpinoarticulatus"), bumbăcăriță (cu specii de "Eriophorum gracile", "Eriophorum vaginatum" și "Eriophorum angustifolium"), rogozuri (cu specii de "Carex nigra, Carex echinata, Carex lepidocarpa" și "Carex diandra"), mlăștiniță ("Epipactis palustris"), bucățel ("Agrostis canina") și șuvară ("Molinia caerulea"). Fauna este
Mlaca Tătarilor () [Corola-website/Science/330327_a_331656]
-
au originea în fapte reale petrecute în trecut și cunoscute de scriitor. Astfel, Dănilă Prepeleac este considerat de criticul Ion Rotaru a fi „humuleșteanul slab de minte și tare de vârtute, dintre aceia cu care, ne spune bunicul David din Pipirig, Ciubuc Clopotariul făcuse o mare avere. Este omul care umple casa de copii, muncește cât șaptesprezece, dar întreprinde niște afaceri negustorești lamentabile, ajungând de la o pereche de boi de-a mai mare dragul să-i privești la o pungă goală
Dănilă Prepeleac () [Corola-website/Science/335583_a_336912]
-
propriu. Bizamul este un mare consumator de plante acvatice, dar ocazional mănâncă și hrană de origine animală. Hrana o constituie părțile verzi aeriene ale tuturor plantelor acvatice, în special mugurii (suliga de stuf), tulpinile proaspete și rizomii de stuf, papură, pipirig, rogoz, nufăr, apoi puținele fructe, ca cele de nufăr și mai ales fructele cu miez bogat și cu gust de castane ale cornacilor ("Trapa natans"). Consumă și plante din culturile agricole (boabe de porumb și de alte cereale) și cele
Bizam () [Corola-website/Science/333689_a_335018]
-
de porumb și de alte cereale) și cele de legume din apropierea apei, dar și ierburi de pe maluri, lujeri din apropierea apei etc. Vara se hrănește cu părțile verzi ale plantelor acvatice, iar iarnă cu tulpinile proaspete și rizomii de stuf, papură, pipirig, rogoz. Cu toate că hrana de iarnă este redusă cantitativ, ea este mai consistentă. Ocazional consumă și hrană de origine animală: larve și adulți de insecte acvatice, melci, scoici, crabi și raci, pești mici, amfibieni (broaște) și mici rozătoare. Un individ consumă
Bizam () [Corola-website/Science/333689_a_335018]