608 matches
-
nostru care sălășluiește într-o lume mai presus de cea a omului. — Atunci... clătină neîncrezător din cap unul dintre episcopi, credincioșii japonezi care numărau într-o vreme patru sute de mii suflete... în ce credeau? Părintele Valente răspunse încet, cu privirile pironite în pământ: — Nu știu, și închise ochii îndurerat. Când împăratul a oprit învățătura creștină, jumătate din ei au pierit ca un fum. — Au pierit ca un fum? — Da. Până și japonezii pe care îi socoteam cei mai buni credincioși din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
veșnică. Nouă ne stă în putere s-o oprim. Vrem să auzim și părerea părintelui Valente. Episcopul care vorbise mai întâi dăduse din cap încuviințând cuvintele lui Velasco, apoi îl îndemnase să vorbească pe părintele Valente care stătea cu privirile pironite în pământ și mâinile împreunate. — Prigoana va continua, răspunse tărăgănat părintele, tușind iarăși. Acum credința creștină este oprită doar într-o parte a țării, dar această stare de fapt se va răspândi în toată Japonia. Până în urmă cu cincisprezece ani
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
într-o întrevedere pe acești soli japonezi și de a cerceta cu toată considerația necesară scrisorile de credință pe care le-au adus solii. Episcopul citi hotărârea cu poticneli și bâlbâieli. Ca și data trecută, părintele Valente stătea cu privirile pironite în pământ și din când în când tușea. Cine știe de ce, părea neatent, ca și cum ar fi ascultat niște vorbe fără nici o legătură cu el. Velasco ar fi vrut să arunce o privire în spatele său. Acolo, așezați pe locurile pentru public
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
deșerturi nesfârșite din Nueva España, pentru ce rătăciseră prin Spania și pentru ce trecuseră oceanul până la Roma? Tanaka Tarozaemon - îngropat singur și trist în crângul din Veracruz. Moartea lui Tanaka. Pentru ce oare toate acestea? — Eu... zise samuraiul cu privirile pironite în pământ, nici eu, nici Nishi Kyūsuke... nu ne-am închipuit așa ceva. — N-aveați cum să știți. Sfatul Bătrânilor n-a avut cum să vă înștiințeze. Dacă n-ar mai fi fost nimeni de față, samuraiul ar fi râs în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
și am ajutat-o. Erau cam trei călători care îi îngrijeau pe fiecare în parte. Observatorul din stație încă nu venise. Cineva a spus: «Sunt bolnavi de epilespsie» și le-a băgat un fel de batistă în gură. Amândoi erau pironiți locului, nu se mai puteau mișca. După aceea, multe persoane mi-au spus că au văzut pachetele cu sarin; pe acolo fuseseră scoase afară din metrou. Eu nu le-am văzut. Îmi aduc aminte vag că am văzut un lichd
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
-
am amintit mai sus. Înainte ca zidarii să pună prima piatră, astrologul le indică punctul din temelie care se găsește deasupra Șarpelui ce susține lumea. Meșterul zidar cioplește un țăruș și-l înfige în pământ, chiar în locul arătat, spre a pironi capul șarpelui. Peste țăruș se pune apoi o piatră, Piatra de temelie se găsește astfel chiar în "Centrul Lumii".24 Pe de altă parte însă, actul punerii temeliei repetă actul cosmogonic: înfigînd țărușul în capul Șarpelui spre a-l "pironi
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
pironi capul șarpelui. Peste țăruș se pune apoi o piatră, Piatra de temelie se găsește astfel chiar în "Centrul Lumii".24 Pe de altă parte însă, actul punerii temeliei repetă actul cosmogonic: înfigînd țărușul în capul Șarpelui spre a-l "pironi", omul imită gestul primordial al lui Soma ori al lui Indra, care, spune Rig Veda, "a lovit Șarpele în adăpostul său" (VI, XVII, 9) și "i-a retezat capul" cu fulgerul (I, LII, 10). Am spus mai înainte că Șarpele
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
zi, duhul cel rău, trimis de Dumnezeu, a apucat pe Saul, care s-a înfuriat în mijlocul casei. David cînta, ca și în celelalte zile, și Saul era cu sulița în mînă. 11. Saul a ridicat sulița, zicîndu-și în sine: Voi pironi pe David, de perete." Dar David s-a ferit de el de două ori. 12. Saul se temea de David, pentru că Domnul era cu David și se depărtase de la el. 13. L-a îndepărtat de lîngă el, și l-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85041_a_85828]
-
le-a pricinuit o mare înfrîngere, și au fugit dinaintea lui. 9. Atunci duhul cel rău, trimis de Domnul, a venit peste Saul, care ședea în casă, cu sulița în mînă. David cînta, 10. și Saul a vrut să-l pironească cu sulița de perete. Dar David s-a ferit de el, și Saul a lovit cu sulița în perete. David a fugit, și a scăpat noaptea. 11. Saul a trimis niște oameni acasă la David, ca să-l pîndească și să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85041_a_85828]
-
în pămînt la capul lui. Abner și poporul erau culcați în jurul lui. 8. Abișai a zis lui David: "Dumnezeu dă astăzi pe vrăjmașul tău în mîinile tale; lasă-mă, te rog, să-l lovesc cu sulița mea, și să-l pironesc dintr-o lovitură în pămînt, ca să n-am nevoie să-i mai dau alta." 9. Dar David a zis lui Abișai: "Nu-l omorî! Căci cine ar putea pune mîna pe unsul Domnului și să rămînă nepedepsit?" 10. Și David
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85041_a_85828]
-
poate ceva de dominație, și probabil simbolul sărutării pasionate. Știu însă că n-am putut să mi-o închipui, și nici azi n-o văd altfel, decât mușcând nervos, promițător, din acel trandafir roșu din vara anului 1889. M-am pironit lângă un copac, așteptînd-o să treacă, la vale și la deal și, firește, am început să sufăr. Iubirea, chiar acea romantică de la 18 ani, este suferință. Aspirația după sufletul, după corpul, după întreaga ființă a femeii iubite, este dureroasă și
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
-și alege prima pânză de legat în jurul șalelor. Era o treabă foarte curioasă. Și, de asemenea, exact în clipa când și le îmbrăca, se petrecea întotdeauna și câte un mic accident cu hainele lui Seymour. Putea să stea trei-patru minute pironit în fața unui dulap deschis, contemplându-și partea lui din standul de cravate, dar știai bine (dacă erai atât de nesăbuit încât să rămâi lângă el urmărindu-l în asemenea momente) că, din momentul în care o alegea, asupra cravatei plana
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2217_a_3542]
-
mod sigur, acum e acasă și așteptă flămândă...De fapt, fără vreo intenție ieșisem din casa să mă bucur de puțin aer proaspăt. Vă asigur, plăcerea ar fi fost de partea mea. La revedere...!” „Protestăm...” - se Împotriviră gansterii cu privirile pironite asupra doctorului. „De ce atâta grabă? - Îl reținu Doctorul. „Îți plâng copii de foame? Mai e și mâine o altă zi...” „Este adevărat, mâine urmează o altă zi...Totuși astăzi, am făcut o solemnă promisiune și, În afară de asta, credeți-mă - Încă
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
curat Într-o așa manieră Încât, acel albastru de (Voroneț*) era eclipsat instantaneu, comparativ cu Însăși compoziția acestei inimitabile culori...!! Înciudat de Întâlnirea ratată, se trezi vorbind singur. „Frumosă fată...Cine poate ști ce soartă o așteaptă...!?” Deodată Înlemnind, rămase pironit locului! Inima s’a oprit iar el este Învăluit Într’o iluzie optică! Închise ochii iar când Îi deschise imaginea fetei nu dispăruse, din contră, frumoasa fată Înainta spre el zâmbind. „Bună seara, domnule inginer...Se pare dacă nu mă
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
către Însorita capitală a greciei, unde acest mijloc de locomoție Îl puteai găsi permanent. Ne având altă soluție, cumpăni situația: dacă mai rămânea aici, putea aștepta mult și bine deoarece șansele erau minime. Deci, se Îndreptă către Cișmigiu, cu ochii pironiți pe partea carosabilă a drumului, cu gândul la Atena care-l aștepta desigur Îngrijorată, mai mult gata congelată. Deodată ochi un taximetru liber, care făcuse ocolul statuei Mihail Kogălniceanu: Îi făcu semne disperate cu mâna Însă, cum șoferul nu avea
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
stare de amețeală se internă În spital ca după o sumară analiză să se constate cu stupoare: cancer ganglionar. A urmat unele biopsii medicale ce se dovediseră tardive. După trei săptămâni de speranțe iluzorii, doctorii pronunțară...metastază...!! Tony Pavone rămase pironit În mijlocul curții. Avea remușcări. Se socotea un laș, un om de nimic...! Dacă nici În acestă postură când puterea de decizie te Înalță pe treptele cele mai Înalte a Îndrăznelii nu rostise cuvântul decisiv, atunci când...?? Hotărârea era luată. Observând-o
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
cadă printre bolovanii înghesuiți pe buza vâltorii. Grupul se îndrepta către Black Canyon. Irene se holba ca prostul la pereții uriași de granit care făcea ca partea aceasta sveltă a traseului să capete dimensiuni de pigmeu. Apoi femeia și-a pironit privirile asupra lui Naji, care stătea în partea opusă a bărcii. Alice s-a prelins până a ajuns lângă Jina. Tu și Zach n-ați fost proști, i-a spus Alice. Poate că n-ați luat în calcul cele mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
buzele noastre... "Și toamnă e-n sufletul meu, mă-ntreb cinea greșit?” Dintr-o dată, un vânt stârnit de nicăieri veni cu nori negri și din măruntaiele lor începură să cadă primii fulgi. Sini deveni veselă ca un copil cu privirile pironite spre cer, cu brațele larg deschise, rotinduse ca într-un dans al iubirilor neîmpărtășite. Deschise gura și vâna fulgii mari ca să-i prindă cu limba. Eu, molipsit de buna ei dispoziție râdeam odată cu ea. Ninsoarea amintea de vacanță, de o
Anonim pe ringul adolescenţei by Liviu Miron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/252_a_500]
-
Nu e făcută pentru mine, îmi spuneam cu regret... și visul meu tainic mă chinuia și mai mult. M-am strâns arc apăsând cu putere în cap și-n picioare, transformându-mă într-un pod peste limitele care mă țineau pironit la pământ. Uitasem că Sini e cocoțată pe mine și-am văzut-o cum cade râzând. După ce ne-am ridicat amândoi, ea m-a întors cu fața spre urmele ce le lăsasem în zăpadă. Vezi? Tocmai ai ieșit din oul
Anonim pe ringul adolescenţei by Liviu Miron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/252_a_500]
-
cele două morminte, cel de-al doilea al lui Lung, din întâmplare apropiate. Și toți patru, în preamurgul din Vinerea Mare a acelui an, părurăm patru lumânări aprinse, flăcările noastre pâlpâind invizibile, simțindu-le numai căldura, în timp ce ochii Mariei Lung se pironiră spre crucea fostului ei soț; își duse mâna dreaptă la gură, în timp ce crucea se mărea și îndepărta spre zare cu inscripția fenomenală „INRI” și dedesubt: „Alexandru Lung”. La plecare, Ana, în tăcere, mă luă de braț; în spate ne urmară
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
se uite la mine. Sta cu genele plecate și privea în pământ sfioasă, rumenită la obraji. Era o femeie tânără, voinică, curățel îmbrăcată. Ridică ochii spre mine și zise încet, cu frică parcă: —Sărut mâna, cuconașule... Ochii ei mari rămăseseră pironiți asupra mea. Nu spuneau nimic, nu voiau nimica ochii ei; se uitau cu curiozitate la mine. Erau doi ochi negri, umezi ca niște ochi de juncă. Mă privea cu stăruință - și simții un fior fierbinte în lungul trupului. Încruntai sprâncenele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
ține minte... nimenea nu poate ști ce fel de român a fost... A trăit pe aici, și pe urmă a murit... Și Voinea, om scund, cu mustața neagră, se uita în juru-i la toate și rămânea apoi cu ochii mici pironiți spre întunecimea pădurii, parcă se gândea la altă viață care a fost odată pe-acolo, până se gândea la Ion acela, care cine știe ce suflet de creștin năcăjit o fi fost; pe urmă deodată întorcea capul și stătea privind spre nevastă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
recent apărutul teren de joacă. Când m-am „trezit“, pe la zece, Selina plecase deja de acasă. Extrasul meu de cont a sosit cu poșta de dimineață. L-am deschis cu un interes neobișnuit și am rămas mult timp cu ochii pironiți pe coloanele de cifre. În fine, aveam dovada, dovada cea mai clară că Selina mă înșela. În ultimele patru săptămâni nu mai cheltuise nici un ban. * — Cămătarii, Buget, Consorțiu. Nu mai îmi găsesc cuvintele. Mulțumesc, John. — Ce li s-a întâmplat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
scrisori primite de la un Înflăcărat student la medicină, posesor al unor slabe resurse financiare, Însă al unor solide cunoștințe de anatomie, În al cărui dormitor de pe străduța Santa María descoperise cu anticipație porțile raiului. O anunțase că exista ceva rău pironit În măruntaiele ei, un spirit mort care Îi voia răul, și că nu avea să cunoască decît dragostea unui singur bărbat, o iubire pustie și egoistă care avea să-i frîngă inima. Îi menise că avea să vadă pierind tot
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
viclean Înțelepților din tabernacul În parabola cu arhanghelul și dovlecelul din cartea lui Iosua?: a) un ieduț, b) un negustor de urcioare, c) un saltimbanc cu o maimuță. La explozia de aplauze a audienței din studiourile Radioului Național, m-am pironit cu hotărîre În fața ușii Nuriei Monfort și am apăsat soneria cîteva secunde. Am ascultat ecoul pierzîndu-se În interiorul apartamentului și am oftat cu ușurare. Tocmai mă pregăteam să plec, cînd am auzit pași apropiindu-se de ușă, iar orificiul vizorului se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]