394 matches
-
și-au prezentat modelele literare. Operele lui Chaucer sau Dante prefigurează illuminarea conștientă a timpurilor moderne. 234 Asemenea tuturor școlilor misterelor, învățăturile druizilor se concentrau asupra purificării înainte de a trece la comuniunea cu zeii prin transmigrație și reîncarnare, continuând gândirea pitagoreică și cristică. 235 Liviu Pendefunda, Poema misterelor, 2007. 236 Liviu Pendefunda, Poema misterelor, 2007. 237 Piesele lui Aristofan conțin elemente de viață cotidiană, ceremonii religioase, mistere, abstracții personificate, Limita lui Prometeu de Eschil utilizează alegoria sfârșitului, tragediile lui Euripide sunt
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
fie întrebat...” (M. Preda, M. Sg., I, 6); • adjective: „Complementele indirecte care determină verbe unipersonale sau forme unipersonale ale unor verbe personale au rol de subiect logic”. (G.A., II, 168), „S-a scris foarte mult până acum despre numerele pitagoreice ca și despre triunghiul dreptunghic.” (V.Gh. Vodă, 84); • forme verbal-nominale: În loc să-mi cumpere hârtie de scris la mașină, el a luat un fel de hârtie de ziar. b. dezvoltat: „Pentru puțină mâncare și câte oleacă de pască de cea de
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
preotese. Asemenea procesiuni se desfășurau și în Iran, America precolumbiană, India, cele mai cunoscute erau cele din Grecia: misterele eleusine (din Eleusis, în Atica), în cinstea zeiței agrare Demeter, misterele orfice, în cinstea poetului și cântărețului mitic Orfeu, misterele dionysiace, pitagoreice, apolinice. Procesiunile mistice organizate în cinstea zeilor Bachus și Dionysos erau animate de bacante și de menade ce se antrenau în orgii sexuale sub influența afrodisiacelor. În serbările liberalia, festivaluri romane ale fertilității, organizate în cinstea zeului Liber și a
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
diastenai” și „dihistemi” (a sta la o parte, a pune de-o parte sau separat). Acest concept de „diastima” având sensul de interval muzical între note sau o gamă muzicală poate fi regăsit încă de pe vremea lui Arckytas Tarentius, filosoful pitagoreic care a trăit în secolul a IV-lea i. Hr. și la Aristoxenus Musicus, contemporanul sau, si poate fi găsit și la Aristotel. Euclid folosește de asemenea acest termen pentru a desemna distanță de la centrul la circumferință (radius) a unui cerc
Conceptul de „diastima” (διάστημα) în gândirea teologică a Sfântului Grigorie de Nyssa. Câteva. In: Adversus haereses. Filosofie creştină şi dialog cultural (IV) by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/150_a_65]
-
numar care nu este nici întreg (ex:1;2;...), nici măcar raportul dintre două numere întregi (precum fracțiile:1/2,7/6,45/90,etc., care sunt cunoscute în ansamblu drept numere raționale), adepții faimosului matematician grec Pitagora și anume pitagoreicii au fost extrem de șocați. Concepția pitagoreica despre lume se baza pe o extremă față de arithmos - adica proprietățile intrinseci ale numerelor întregi și ale fracțiilor lor - si presupusul lor rol în cosmos. Înțelegerea faptului că există numere care precum se repetă
Carusel, nr. 15, Anul 2014 by Mocanu Paula () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91783_a_107377]
-
ex:1;2;...), nici măcar raportul dintre două numere întregi (precum fracțiile:1/2,7/6,45/90,etc., care sunt cunoscute în ansamblu drept numere raționale), adepții faimosului matematician grec Pitagora și anume pitagoreicii au fost extrem de șocați. Concepția pitagoreica despre lume se baza pe o extremă față de arithmos - adica proprietățile intrinseci ale numerelor întregi și ale fracțiilor lor - si presupusul lor rol în cosmos. Înțelegerea faptului că există numere care precum se repetă la infinit fără a prezenta nici o
Carusel, nr. 15, Anul 2014 by Mocanu Paula () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91783_a_107377]
-
întregi și ale fracțiilor lor - si presupusul lor rol în cosmos. Înțelegerea faptului că există numere care precum se repetă la infinit fără a prezenta nici o repetiție sau regularitate a pricinuit o adevarată criză filozofica. Unele surse susțin chiar că pitagoreicii au sacrificat 100 de boi din cauza numărului. Totuși acest lucru pare extrem de improbabil deoarece ei erau vegetarieni stricți. Mulți artiști și arhitecți și-au proporționat lucrările conform raportului de aur, considerând că acesta conferă lucrării o estetică plăcută.
Carusel, nr. 15, Anul 2014 by Mocanu Paula () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91783_a_107377]
-
un étui, unidimensional aproape, de marginile căruia se trage, apoi, în ambele direcții. Un palindrom e comparabil cu, dintre poliedrele perfecte, octaedrul, care, „circulând“, ca aerul, și dinspre dreapta înspre stânga și, înspre stânga, dinspre dreapta, va fi fost, după pitagoreici, asimilat acestui ultim element. De unde și recursul, în palindromul nostru, la aer și aerisire, — termen ce, articulat: aerisirea, este, și el, un palindrom... Vasile Elisav făcu o pauză, mimă că-și răsucește o țigară, că și-o aprinde, că mai
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2170_a_3495]
-
a urmărit cu asiduitate de fiecare dată scopul, având o rară stăpânire de sine de care a dat dovadă în mijlocul evenimentelor dezlănțuite. Pitagora a considerat sufletul (pneuma) de natură materială, mișcător în corp și distribuit în întregul univers, în eter. Pitagoreicii au adăugat eterul celor patru elemente fundamentale de structurare a cosmosului, alături de aer, foc, apă și pământ. Sufletul, deci, este de natură cosmică, localizat în spațiile siderale, în corpurile cerești, unde se întoarce după ce viața se stinge sau se eliberează
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
celor patru elemente fundamentale de structurare a cosmosului, alături de aer, foc, apă și pământ. Sufletul, deci, este de natură cosmică, localizat în spațiile siderale, în corpurile cerești, unde se întoarce după ce viața se stinge sau se eliberează din corp. Metempsihoza pitagoreică se bazează pe transmigrația sufletelor, de la locașurile lor astrale spre "temnițele" corporale terestre. Pitagora a fost primul gânditor grec care a căutat în structurile corpului suportul material pentru fenomenele sufletești, care a formulat în termenii acelor vremuri relația suflet corp
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
a sufletului este făcută ezoteric, fiind exprimarea unui dualism conceptual: sufletul își construiește propriul corp mintal, pe care-l depune pe "carul subtil al sufletului", care, după moarte, va ridica sufletul în ceruri. Fenomenele sufletești sunt generate de "mișcarea" pneumei. Pitagoreicii le-au împărțit în stări: afective (thymos), de motivație (frenes) și gândire cel din urmă este specific doar omului. La acestea se adaugă senzațiile, considerate "picături sufletești". Aici se află prima clasificare relativ științifică a fenomenelor sufletești. El a localizat
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
în creier, corelația dintre ele fiind mijlocită de "circulația" prin vene a pneumei. Contactul cu realitatea se face prin organele de simț. Pentru prima dată aici este formulată relația psihic corp în strânsă legătură cu cea dintre creier inimă. La pitagoreici, mistica numerelor s-a împletit cu credința în nemurire și transmigrația sufletelor. Această teorie asupra relației suflet corp se bazează pe un model hidrodinamic, în care sufletul este menținut într-un fluid, sau gaz, ce circulă în cavitățile cardiace și
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
deosebit un nous pathitikos, o cunoaștere senzorială inferioară, diferită de nous theoretikos, ce corespunde cunoașterii raționale. Aceeași concepție apare și la Aristotel, cu deosebirea că acesta nu atribuie nici o localizare specială diferitelor funcții cognitive în sistemul ventricular al organismului. Sistemul pitagoreic a avut ca idee fundamentală principiul care așează la baza lucrurilor sensibile numărul (arithmos). Acesta exprima armonia și raporturile statornice dintre lucruri. Era o concepție superioară celorlalte formulate în acea epocă, care se bazau doar pe determinările calitative (ale aerului
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
acestor puteri formează un tot, guvernat de Logos, care este anterior lumii materiale. Logosul este de natură eternă și cuprinde lumea întreagă, împreună cu omul inteligibil. Este o lume care se pretează raporturilor numerice, simbolismului matematic care a fost susținut înainte de pitagoreici, care astăzi se numește numerologie. Philon a relevat mistica numărului 7, ca expresie legică naturală, cu care se completează cartea Genezei, unde completează trinitatea. El credea că astrele cerești sunt ființe, că influența lor este certă, dar că astrologia este
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
întregii lumi mediteraneene. În aceste condiții apare și se distinge personalitatea lui Plotin, ca reprezentativă pentru o tendință mai largă a vremii, de reîntoarcere la antici, la perioada de echilibru de pe vremea lui Platon, a stoicilor, a epicurienilor, la tradiția pitagoreică și mai puțin la cea ebraică. Auspiciile acestei tendințe au fost nu de a milita pentru suveranitatea rațiunii, ci de a-i reda sufletului individual o bogăție spirituală pe care de-abia o pierduse. Din această cauză, învățătura lui Plotin
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
cosmosul în întregul lui. Era animat de același foc care făcea să strălucească stelele ; respira în același ritm cu pămîntul străbătut de ape ; putea vedea fiindcă ochiul său se înrudea cu lumina ; risca să ingurgiteze carne de om, în simbolism pitagoreic, cînd mînca bob. Ierburile, de la văpaia aromatelor la grînele hrănitoare și la umeda lăptucă, participau la jocul acelorași elemente din care era alcătuit și el. Corpul omenesc împărțea hrana sacrificială cu zeii, putea deveni trup de cerb ori trunchi de
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
ce l-am avut Însumi cu matematica În copilărie, din cauza modului rău În care mi se propunea, deși În de altfel eram unul din capetele cele mai deștepte. N ajunsesem nici la vârsta de douăzeci de ani să știu tabla pitagoreică, tocmai pentru că nu se pusese În joc judecata, ci memoria. Și deși aveam și memorie fenomenală, numere nu puteam Învăța de loc pe de rost, Încât Îmi intrase-n cap ideea că matematicile sunt științele cele mai grele de pe fața
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
ce l-am avut Însumi cu matematica În copilărie, din cauza modului rău În care mi se propunea, deși În de altfel eram unul din capetele cele mai deștepte. N-ajunsesem nici la vârsta de douăzeci de ani să știu tabla pitagoreică, tocmai pentru că nu se pusese În joc judecata, ci memoria. Și deși aveam și memorie fenomenală, numere nu puteam Învăța de loc pe de rost, Încât Îmi intrase-n cap ideea că matematicile sunt științele cele mai grele de pe fața
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
este cea mai radicală perspectivă din punctul de vedere al de nominalismului. Acesta consideră că universaliile sunt simple cuvinte - voces. Între concepțiile enumerate majoritatea sunt de origine realistă, începând de la concepții apropiate de platonism și neoplatonism până la cele de sorginte pitagoreică: "universaliile sunt forme abstracte ca și formele matematice"95. Dincolo de această clasificare o "rezolvare" necesară în interiorul Bisericii prin identificarea unei teorii acceptabile și atribuire acesteia statutul de direcție oficială, se realizează abia în secolul al XIII-lea prin acceptarea a
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
care este considerată știință a numerelor, "nu a celor pe care le numărăm, ci a celor după care numărăm"133, chiar dacă este considerată o știință naturală, prin ea se realizează legătura dintre Divinitate și natură, dezvoltându-se astfel o imagine pitagoreică asupra cosmosului. Unitatea adevărului a fost una dintre modalitățile prin care s-a dezvoltat teologia în perioada scolastică clasică. Thomas D' Aquino susține că, chiar dacă subiectul cunoașterii diferă, modalitatea de a ajunge la el și adevărul relevat de acesta sunt
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
perspectivele magice a căror origine se află în concepțiile aristotelice și interpretările adiacente acestora, la care s-au mai adăugat idei platonice și neoplatonice, s-a dezvoltat și o direcție imaginară avânt în mod direct sau indirect originea în filosofia pitagoreică. Acestea aveau drept simbol o imagine abstractă sau un număr astfel încât să se folosească de componentele cele mai abstracte ale sistemului gnostic al omului. În acest sistem se încadrează tehnica memoriei a lui Lullus, cea a lui Giodano Bruno sau
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
univers. Cele trei modificări transformă în mod radical percepția universului și reprezintă începutul reorganizării sale moderne. Teoria heliocentrică nu era nouă. Ea a fost dezvoltată într-o formă inițială în secolul V î.H. de către Philolaus 133, care conform tradiției pitagoreice prezintă universul ca fiind alcătuit din zece sfere ce se rotesc în jurul focului central. Cele zece sfere sunt alcătuite din cele șapte planete clasice al teoriei geocentrice: Luna, Mercur, Venus, Soarele, Marte, Jupiter, Saturn, la care s-au adăugat Pământul
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
II, Partea a 2-a, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1984, p. 81) Dincolo de aceste interpretări cea mai importantă viziune asupra heliocentrismului îi aparține lui Aristarchos din Samos, care consideră ca centru al universului nu focul universal, ca în cazul pitagoreicilor, ci Soarele. Întreaga viziune asupra universului era schimbată, ordinea planetelor fiind alta, iar pământul era o planetă ca și celelalte. Era viziunea de la care pornește și teoria copernicană. Se pare că printre traducerile care au fost făcute operelor grecești s-
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
s-au strecurat elemente privind această teorie, una din căi fiind opera lui Cicero 135 care era foarte cunoscută în acea vreme. Copernic o analizează și îi construiește argumentația matematică. Atunci când filosoful polonez prezintă teoria heliocentrică el amintește teoriile heraclitene, pitagoreice și prezentarea lui Cicero la acestea 136. Concepția copernicană dezvoltată în De revolutionibus orbium coelestium 137 din 1543, începe cu reconsiderarea formei și a locului pământului în univers. Forma Pământului este considerată a fi sferică, iar acesta nu se află
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
anume pentru reprezentarea fenomenelor de limbă prin figuri geometrice, prin formule matematice, date statistice etc., în general prin elemente de formalizare a limbii" (ibid., p. XI-XII). Prin această particularitate, în special prin înclinația spre "geometrizare", Hașdeu seamănă oarecum cu anticii pitagoreici, care interpretau lumea/cosmosul în maniera matematică (cf. Collingwood, 1945/1960, pp. 49-55). Să mai reținem dintre constatările lui Gr. Brâncuș faptul că Hașdeu "a remarcat că unele varietăți de sunete se explică prin coarticulație, fenomen pe care îl vor
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]