405 matches
-
Brâul și chimirul protejau mijlocul bărbaților. În zilele mai puțin căduroase, bărbații aveau peste cămăși o vestă, de obicei neagră, iar în zilele de iarnă, purtau minteanul lucrat din postav gros de lână, de culoare neagră sau castanie, dat la piuă. Ciobanii purtau pe deasupra sarica, o haină lungă fără mâneci, din piele de oaie, pe care o țineau mai mult pe umeri. După primul război mondial numai bătrânii purtau costumele amintite mai sus. Tinerii nu mai îmbrăcau costumul național. Pentru că la
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
cânepa se oprea în grămada care aduna semințele, iar pleava o lua vântul și o dădea mai...încolo. După o asemenea sortare, sămânța rezultată era trecută printrăun jet de apă, pusă la uscat, și după ceva timp era pusă în piuă, căuș cu căuș, și cu ajutorul unui bătător numit pilug, făcut din lemn de ulm sau de frasin, după o umezire, cu apă semi-caldă, din miezul firului de sămânță ieșea o făină albă ca foaia de hârtie. Ea se numea diferit
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
laptele boului”, dar de ce așa, n-am aflat, mama nu ne-a spus niciodată, poate nici nu știa, după cum nici despre tehnologia descrisă n-am aflat prea multe de la ea, ci de ici de colo. Am uitat să precizez că piua în care se punea sămânța de cânepă la bătut cu pilugul era un fel de buduroi, prevăzut cu o scobitură, anume făcută în corpul lemnului care fiind răchită, se scobea ușor și adânc. Aici, înăuntru, se așeza sămânța care primea
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
împotriva căruia locotenentul a venit să pună umărul? Tot ce spune nu face decât să-i întărească convingerea: nu ei îi va încredința locotenentul ceea ce el consideră a fi un secret militar. După o clipă, sătul să bată apa în piuă și pentru a schimba subiectul, întreabă ca din întâmplare cine locuiește în vila vecină. "Nu e locuită, spune doamna Segal, de ce?" "Ca să știu dacă avem vecini simpatici." " Nu, nu mai locuiește nimeni acolo de vreo zece ani." "Nu pare părăsită
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
late de 1,50 m. Ele împodobeau camerele țărănești. Au fost primele ce-au ocupat loc de cinste în lada mare și înflorată. Tot din lână, ne-a țesut țoluri vărgate și sumani, pe care le-a dat la "chiua" (piua) de la Satu Mare, să le netezească. Pentru pat țesea cuverturi în ozoare și traiste (mici) în patru și opt ițe. În livadă se semăna câțiva ari de cânepă și de in, în fiecare an. Prelucrate, mama țesea multe valuri de pânză
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
printre care și Costișa. Sumanul străveche piesă de port, reprezentat și pe Columna lui Traian de la Roma și pe Monumentul triumfal de la Adamclisi apare și în portul popular românesc din zilele noastre. Este confecționat din lână de oaie, dată la piuă (în comuna Satu Mare), vopsită în negru sau în maro. La Costișa se poartă numai sumanul lung, peste genunchi, cu clini "îndoiți", marcați cu cusături pe muchie. Se ornamentează cu sarad (în opturi, zigzaguri, linii șerpuite sau vegetale stilizate (frunze sau
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
te schimbă... Nu mai ești cel de dinaintea venirii. Eu m-am schimbat! Mi-am schimbat modul de a privi și a mă raporta la viață. În loc de a mai face filosofie, ceea ce în concepția japonezilor ar însemna „a bate apa-n piuă” irosind timpul în zadar, am învățat a mă bucura de viață, clipă de clipă, și a face ceva util: în cazul meu, a scrie. E același Cer deasupra tuturor, numai concepția de viață diferă, și asta te face fericit sau
Japonia. Mister şi fascinaţie by Floarea Cărbune () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1258_a_2102]
-
jo” trimise prietenilor, colegilor și colaboratorilor, pe care le procură din timp, și pe care poșta le colectează și le livrează în ziua de Anul Nou cu ajutorul voluntarilor, studenți. În noaptea de 31 decembrie se mănâncă „mochi” (orez pisat în piuă, pregătit într-un fel anume) și „soba”( supă făcută cu tăiței din hrișcă la care se adaugă planta cu aceeași denumire, „soba” și ceapă verde tăiată mărunt) pe care japonezii o servesc după miezul nopții. Această supă este prezentă în
Japonia. Mister şi fascinaţie by Floarea Cărbune () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1258_a_2102]
-
varietate de sake „Tsuki mizake”(în traducere-„luna plină”). O legendă spune că toamna, când este luna plină, pe care japonezii o admiră când beau acest sake, privind cerul, ei văd pe lună un iepuraș care bate orez într-o piuă. Mâncăruri de sezon : „Castanele japoneze”, pe care le găsești la orice colț de stradă, reci sau fierbinți. Ca și fasolea azuki sunt folosite în prepararea dulciurilor („wagashi”). „Cartofii dulci” ce sunt foarte gustoși. Am savurat cartofi copți (frigărui), delicioși și
Japonia. Mister şi fascinaţie by Floarea Cărbune () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1258_a_2102]
-
toată vremea să doarmă pe pământul gol, fără pae. Asupra pânii stricate care venea din urmă arăta o nepăsare teribilă cașicum ar fi voit să spuie că țopârlanul, dacă n-are pâne, să mânânce cozonac. Grâul necojit și nebătut la piuă, care a produs enterita, pe dânsul l-a lăsat nepăsător și rece. Doctorul, care a îndrăznit să facă această observație, că stomahul chiar al unui țăran, nu poate digera asemenea alimente, a fost pedepsit cu închisoarea, și d. colonel a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
bunuri funciare numai 15 sunt sate, 12 sunt seliști (pe două dintre ele se vor face sate), 3 sunt locuri în pustie, apoi sunt gârle, mori (într-un caz este vorba de o jumătate de moară), o jumătate de pădure, pive de sumane, loc unde să își facă torcătorie de lână și două mânăstiri. La 15 aprilie 1463, Șteful Cernătescu cumpără satul Motișești, Seliștea lui Tatul și poiana de la Deocheați. În privilegiul, pe care îl dă Ștefan cel Mare la 15
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
dăruia logofătului Mihul satul Vânători, “din satele noastre”, de pe Bistrița, lângă Piatra lui Crăciun. La 23 aprilie 1448, Petru voievod îi dăruia Mihului locul unde au fost morile domnești de la Baia ca să își întemeieze mori noi sau steze, dărste și pive. La 22 septembrie 1448, Mihul și frații săi Duma și Tador se pârăsc cu Stan Poiană pentru satul Temeșești, de la gura Studinețului. Câștig de cauză au avut fiii popii Iuga și domnul a pus zavescă 60 de ruble de argint
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
spre nenorocul lui. Asta ne arată că Mihul a avut bani și averea lui ar fi sporit și mai mult, având în vedere că a primit o vamă de trecere, locul morilor domnești din Baia, unde putea să își facă pive, dârste, etc. Din cele prezentate până aici, reiese limpede că, spre deosebire de domeniul feudal din apusul Europei, domeniul unui boier moldovean nu era unitar și nu se forma în jurul unei curți întărite, de unde putea sfida puterea domnului. În ceea ce privește soarta domeniului lui
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
cu domnul pentru satul Vicovul de Jos, pe care l-a dăruit Putnei, a mai fost întărită prisaca Balica, lângă Iași și niște vii la Hârlău. La sfârșitul secolului al XV-lea, Mitropolia Sucevei stăpânea opt sate cu mori și pive, două prisăci, vii în dealul Hârlăului și mai multe sălașe de țigani. În două documente de la Vasile Lupu este menționat un uric de la Ștefan cel Mare, care întărea Mitropoliei stăpânirea peste 100 de familii de greci, ce locuiau în două
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
zică „Trebuia să se-ntîmple așa” sau, cînd o spun, se referă la moartea cuiva. Un eveniment care „trebuia să se-ntîmple așa” poate fi bun sau rău, dar ăla e și nu-l poți deplînge sau stai să bați apa-n piuă. Cum tot ce se-ntîmplă-n vale - În afară de moarte - se-ntîmplă-n virtutea hazardului, locuitorii tot freacă și-ntorc trecutul pe toate fețele, ca pariorul pe doi dolari În trenul de-ntoarcere de la curse: „Trebuia să țin ăia o sută de acri În palierul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2031_a_3356]
-
alte imagini. Mi-ar fi furat-o, dacă nu le-aș fi luat-o înainte. Ea atârnă acum în dormitorul meu. Privirea străină sau Viața-i un sictir bătut în piuătc "Privirea străină sau Viața‑i un sictir bătut în piuă" Pe-acasă cine n-a mai dat Dorul-câine nu l-a iertat Câinele blană de ierburi are și faruri de noapte în cătare I-auzi cum a fiecărui gură A pâine străină șuieră Frunză sură măr văratic Rumeior cucul tomnatic
Regele se-nclină și ucide by Herta Muller () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
carnea friptă, cerul deasupra unui picnic la iarbă verde, cartofii. Unica artă cu care are ceva de-a face Privirea e arta de a izbuti să-ți duci viața cu ea. Îmi zic uneori: „Viața-i un sictir bătut în piuă“. și când nici asta nu mă mai ajută, îmi amintesc mereu de aceeași anecdotă: Un bătrân șade pe banca din fața casei, iar vecinul trece pe-acolo și-l întreabă: Ce faci, bade, șezi și cugeți? Iar cel întrebat răspunde: —Ba
Regele se-nclină și ucide by Herta Muller () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
În fiecare limbă sunt alți ochi 5 Regele se-nclină și ucide 43 Când tăcem, devenim dezagreabili - când vorbim, ajungem ridicoli 83 Apucă o dată, dă-i drumu’ de două ori 118 Privirea străină sau Viața-i un sictir bătut în piuă 145 Floarea roșie și bățul 170 Insula e înăuntru - granița, în afară 180 La noi în Germania 198 Când e ceva în aer, de regulă nu-i lucru bun 211
Regele se-nclină și ucide by Herta Muller () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
ce a spus ieri și ce spune azi același personaj atunci când vor să ajungă la o opinie beton care să-i convingă și pe alții? Și mai e și mitingul pentru Monica, dar m-am plictisit să bat apa în piuă. Iartă-mă, prietene, cred că te-am zăpăcit complet cu textul ăsta haotic. Poate că tu așteptai un eseu savant de la mine, dar eu sunt un om agitat - mai bine zis, „un om revoltat“ - și am atâtea pe cap. Știi
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
și scroafe, stupi, clăi de grâu și secară, clăi de ovăs, orz și alac, clăi de mei, clăi de cânepă, semănături de toamnă, semănături de primăvară, semănături de porumb, semănături de cânepă, pământuri arabile în ambele hotare, fânațe, fân strâns, piue, contribuția militară pe anii 1721-22, observațiuni. Considerăm că nu prezintă interes situația desfășurată a stării locuitorilor satului, dar credem a fi interesant să știm cam între ce valori de încadrau obiectivele acele conscripției în acei ani în Oprea și în
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
de comerț, plătitori de impozit pe următorii: Mureșan Gheorghe, Morar cu firmă de Moară Comunală, Stoica Sofia, cu prăvălie de Băcănie și Mărunțișuri, Stoica Ioan, cu prăvălie de Băcănie și Mărunțișuri, Mock Anton, cu Restaurantul Bâlea Cascadă, Trântor Damaschin, cu Piuă pentru Haine, Șari Trandafir, cu prăvălie de Măcelărie, StoicaVictor, cu prăvălie de Măcelărie, Folea Diogen, cu Cazan de Țuică și Joagăr, Șari Matei, cu Cazan de Țuică, Covăcia de la Seaca și Cooperativa de Consum, prăvălie și Crâșmă, după cum la Oprea
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
plătitori de impozit pentru practicarea de comerț sătesc, următorii: Popa Victor, cu prăvălie de Măcelărie, Budac Emilian, cu Băcănie și Măcelărie, Iacob Nicolae, cu prăvălie de Băcănie, Grovu Elisabeta, cu Mașină de treer Mandan Ioan, cu Mașină de treer și Piuă de ulei, Popa Toma, cu Moară Comunală, Fabrica de Celuloză și Hârtie cu sediul la Zărnești Brașov, 208 Traian Cânduleț • Ilie Costache Budac Ieronim, cu Piuă de Haine și cu Joagăr, Tarcea Ioan, cu Cazan de Țuică și Casa Fierarului
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
Băcănie, Grovu Elisabeta, cu Mașină de treer Mandan Ioan, cu Mașină de treer și Piuă de ulei, Popa Toma, cu Moară Comunală, Fabrica de Celuloză și Hârtie cu sediul la Zărnești Brașov, 208 Traian Cânduleț • Ilie Costache Budac Ieronim, cu Piuă de Haine și cu Joagăr, Tarcea Ioan, cu Cazan de Țuică și Casa Fierarului de la Țigani. În ceea ce priveștre activitatea măcelarilor din cele două Cârțișoare găsim că în acelaș an 1940, între 1 ianuarie și 29 decembrie au fost sacrificați
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
secară și 6.143 kg, porumb. Am mai adus vorba că în sat au existat în trecut în cadrul celorlalte meșteșuguri și piua pentru hainele de lână sau pentru straie. Arătăm în continuare că în cele două sate au funcționat și piue, «pisăluge», în fapt teascuri pentru sămânța de dovleac, (bostani, lubenițe), din care se obținea ulei comestibil, foarte apreciat înlocuitor al grăsimii animale, respectiv al unturii și al slăninei de porc. Materia primă pentru procesul de producție al uleiului vegetal era
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
mai apoi la treieratul cu mașini acționate de apă. Mașini dintr-acestea au avut în satele noastre Constantin Folea și Ion Scorobeț (Boltașu) în Streza, ai lui Pătruț (Mandan) și Valere Grovu. Pentru că toți cei arătați mai dețineau și joagăre, piue sau pisăluge așezate la un loc pe râu, mașinile lor rudimentare folosite la treierat au fost așezate tot aci, ceeea ce era destul de incomod pentru cel ce trebuia să aducă recolta de la câmp în acest loc nu întotdeauna foarte accesibil
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]