299 matches
-
mai niciodată, sau foarte raru, să arată în birou și în scurt el nicicum nu se îngrijește de serviciu”, că el, Filipescu, a suferit sancționări, a fost mutat din Iași la Bârlad, de acolo la Galați etc. „pentru o singură pizmă privată și intrigi, fiindcă sunt român, iar nu german, și care cu fală să împieptoșează pe naționalitatea sa, care unor domni nu le este plăcut ca un român să fie între ei”. Sancționarea lui avea drept scop să înlăture pe
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
un fluierat ușor îl făcu atent pe Carlo. Prietene, îi spuse dacă într-o zi, mai devreme sau mai târziu, te-aș lua cu mine într-o cetate unde totul funcționează ca o clepsidră și unde cuvintele nedreptate, dezonoare, necinste, pizmă, gelozie, violență ar fi izgonite, ai veni? Cu ochii-nchiși. Am încredere în tine. Poate însă exista o cetate fără răutate și fără violență, bazată doar pe dragoste? Dacă nu există, o vom inventa noi. Mai întâi în cuget și
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
îi sunt împotrivă din răsputeri. Da, este chiar el, Descartes al nostru. Cine gândește are mereu prieteni. Nu mă îngrijorează Descartes, ci cei ce instrumentează opoziția lui față de mine și de tine. Asta-i adevărat, dar să nu-i subestimați pizma, nu este un om tolerant. Îmi voi rafina armele, dac-am să pot am să-l abordez cu demnitate. Râdeau bucuroși că se întâlniseră, bucuroși mai ales să-și recunoască miile de afinități și să lămurească oarece divergențe avute cândva
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
egali (sau egal limitați). Încercați să gândiți o comunitate în care ar lipsi, spre exemplu, două tipuri de valori ce țin, aproape în mod egal, de ceea ce ne este dat: frumusețea și proprietatea! Odată cu ele ar dispărea un ocean de pizmă și amărăciune. Partea proastă este că s-ar mistui totodată și o mare parte a motivelor pentru care ne ambiționăm să trăim. * Unul din riscurile ce pândește pe orice scriitor: lipsa contactului cu oamenii concreți. De aceea scrisul conduce la
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
obișnuit, ai micilor comercianți, ai unei nobilimi rurale în declin și ai vechilor bresle din orașe 18 ("Curios ziar, se spune despre "Libre Parole" al lui Drumont, pe care-1 citesc preoții de țară și vechii comunarzi!"). Neliniște, dezordine, incertitudine și pizme s-au cristalizat în jurul acelei imagini blestemate a evreului (sau a francmasonului, sau, mai mult, a evreului francmason) omniprezent, spoliator și cuceritor. Mecanismul psihologic și social se aseamănă cu cel al exorcismului. Răul pe care-1 suportăm, într-o măsură mai
by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
ucidere a conducătorilor Frăției Noului Legămînt de către Marele Rabin Hanan sînt scrise și de pă-țitul Saul în Faptele apostolilor la 5,17-18: ,,Însă marele preot și toți cei ce erau împreună cu el, adică partida Saduceilor, s-au sculat plini de pizmă și au pus mîinile pe apostoli, și i-au aruncat în temnița de obște.” Ștefan este învinuit de hulă la 6,13: ,,Au scos niște martori mincinoși care au zis: «Omul acesta nu încetează să spună cuvinte de hulă împotriva
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
îi bîntuia rău teozofia iar la 4,ll,31-36 găsim planul de a-l ucide pe Ili pentru ca mozaicii să-și primească iertarea de la Iahwe și să se puri- fice cu sîngele marelui preot al geților: ,,Tu mai izbăvit de pizma celor ce propovă- duiau mincinoasa frăție/ scăpînd acest suflet nefericit,/ de tovărășia lor/ ce caută lucruri înșelătoare,/ oameni ce au vrut să mă nimicească/ și varsă al meu sînge în-tru numele Tău.” și se continuă la X,5-6: ,,Tu ai
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
și politice prin mijloace financiare, scopul însă a rămas același. În plan individual neîndeplinirea acestei trebuințe instinctive alterate, în contrast cu satisfacția celor care și-o pot realiza, determină apariția unui sentiment de insatisfacție și nemulțumire care se transformă treptat în invidie (pizmă), ceea ce îndeobște se definește ca ciudă sau necaz, aspecte ce pot degenera în ură neîmpăcată și vrăjmășie. Dacă individul aflat în această stare este și victima unei înșelăciuni, atunci apare tendința de răzbunare care poate lua formele cele mai monstruoase
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
Prin urmare, conchide Paulescu, „invidia și ura față în față cu patimile de proprietate și dominație produc cele mai groaznice conflicte sociale’’. Revoltele populare, răscoalele, revoluțiile, nu sunt întotdeauna numai rezultatul oprimării și exploatării, ci și rezultatul ciocnirii permanente dintre pizma și ura claselor inferioare și orgoliul și avariția claselor avute, situație firească în societățile naturale, dar care abil exploatate ideologic și doctrinar, de cele mai multe ori la modul subversiv și diversionist, pot produce adevărate dezastre sociale. Sugestii pentru o terapie socială
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
le prețuiască „cinstindu-le ca un vas ales și ca pe comoștenitoare ale harului de viață’’. Virtutea umilinței și voința este invocată pentru a stăvili patima de dominație: „Despuiați-vă de toată șiretenia și de toată înșelăciunea, de fățărnicie, de pizmă și de toată clevetirea’’ „Toți și unii altora să inspirați umilință, căci Dumnezeu celor mândri le stă împotrivă, iar celor smeriți le dă har’. Pentru prima dată în istoria umanității, prin Apostolul Petru, se ia atitudine împotriva celui mai teribil
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
încă să ne rugăm în cunoștință de sfințenia, de mărirea și de desăvârșirea Lui. Toate acestea ni le îngăduie Dumnezeu pentru a ne învrednici de rugăciune, ascultare, de gânduri și dorințe curate, pentru a nu slăbi sufletul nostru prin patimi, pizmă, fățărnicie, minciună și prin dorințe deșarte. Dacă în fața oamenilor suntem respectuoși, atenți, cuviincioși și binevoitori, pentru că sunt semenii noștri, dacă trebuie să iubim pe vrăjmași, cu atât mai mult suntem datori bunului Dumnezeu cu dragoste arătată în credința și
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
prin aceasta ne poruncește să înălțăm rugăciuni pentru tot neamul omenesc și să nu umblăm numai după propriul nostru folos, ci să ne străduim întotdeauna și pentru folosul altora. „în felul acesta se spulberă vrajba, se risipește trufia, se nimicește pizma și apare iubirea, mamă a tot binele, cea care face să dispară inegalitatea oamenilor, de orice fel ar fi ea, dând aceeași înaltă cinstire împăratului și săracului. Fiindcă în chestiunile cele mai importante și mai necesare avem toți aceeași participare
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
ssufletuluiui și a păcătosului meu trup. Iar eu, cu lenea mea și cu obiceiurile mele cele rele, am mâniat prea curată lumina Ta și Te-am izgonit de la mine prin toate lucrurile cele de rușine: cu minciunile, cu clevetirile, cu pizma, cu osândirea, cu trufia, cu nepăsarea, cu neiubirea de frați și cu ținerea de minte a răului, cu iubirea de argint, cu desfrânarea, cu mânia, cu scumpetea, cu mâncarea cea fără de saț, cu beția, cu multă vorbire, cu gândurile cele
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
XXI-lea), gânditorul spaniol Fr. Savater consideră că, în ceea ce ne privește, ca oameni, "când este vorba de lucruri concrete, de bani, de prestigiu, de poziția printre ceilalți, invidia devine un element abrutizant", prezent aproape de la sine. Potrivit viziunii acestuia, "pizma este cel mai răspândit viciu. Își are originea în caracterul nostru de animale gregare. Invidiem, pentru că semănăm unii cu alții" și pentru că "majoritatea lucrurilor la care râvnim sunt cele pe care le vedem la alții" (Savater, 2008, p. 174)55
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
Iar voi yankei, de peste orizonturi, Ce v-ați trezit acum trei veacuri, De vreți să rezolvați a voastre conturi Nu vă mai țineți doar de fleacuri. Luptați cu propria ticăloșie, Ce fierbe-n voi, ca lava în vulcan. A voastră pizmă, ură și mânie Vă șubrezesc puterea an de an. V-au tulburat dezastrele ce-au fost, Pe solul vostru de granit și fier Dar, niciodată n-ați gândit cu rost Că, lovitura vi s-a dat din cer De-aici
AMERIC?INII, HUNIUNEA EUROPEAN? ?I POPEYE MARINARUL by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Science/84039_a_85364]
-
îndrumarea Sa. Celelalte păcate sînt în contra propriei persoanei și pot avea iertare prin Spovedanie și Pocăință. Citim în Evanghelia lui Marcu 7, 2l-23: "Căci dinăuntru, din inima omului ies cugetele cele rele, desfrînările hoțiile, uciderile, adulterul, lăcomiile, vicleniile, înșelăciunea, nerușinarea, pizma, hula, trufia, ușurătatea. Toate aceste rele ies dinăuntru și spurcă pe om". "Sufletul, odată ieșit din corpul său - zice Sf. Ioan cel Milostiv (556-619 d.Hr.) - și voind a se sui la cer este întîmpinat de demonii care-l cercetează
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
de după care-mi zâmbeau zorile în zburdalnica vârstă a tinereții! Asemenea, dragi-mi erau șezătorile, clăcile, horele și toate petrecerile din sat, la care luam parte cu cea mai mare însuflețire!" (Ion Creangă, Amintiri din copilărie) (d) "Frații săi prinseră pizmă pe el pentru că fusese mai vrednic decât dânșii și căutau prilej ca să-l piarză; de aceea și voiră bucuros să meargă. Ei se pregătiră și porniră. Se luară, deci, după dâra sângelui și merse, merse, până ce ieșiră la pustietate, de
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
urmărim puțin tehnica așteptării la Gr. Alexandrescu. Ca și parfumul zambilei, „ființa de iubire” se simte de departe. Pasul ușor „abia se Însemnează” pe iarba mlădioasă, privighetoarea o ia drept trandafir, zefirul sărută fruntea grațioasă, florile grădinii o privesc cu pizmă, În făptura ci se unesc „cu grație cerească” garoafele și crinii (De ce suspin). Gr. Alexandrescu are preferință, se vede limpede, pentru domeniul floral. O predilecție manifestă poetul și pentru Îngeri, flori ale cerului. Acestea sînt chemate În poem pentru a
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
Și pomul cel verde frunzos, CÎnd e plin de dulce miros, Primăvara-n timpul frumos, Cum te va vedea pe tine,-și pierde podoaba de tot. Filomilele amuțesc, Tac și Încetișor șoptesc, S-ascund În cuiburi, se sfiesc Și, de pizmă mare-n sine, amorțesc, glas nu mai scot.” Intervine tema fugii ineficace, apoi aceea, de esență medievală, a dovezii de dragoste printr-o faptă eroică. Erotocrit arde de dorința ca „Areti pe el călare cu ochii ei a-l vedea
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
Într-un poem care Începe cu Stăpîna mea și face mare caz de umilință („umilit fac rugăciune”): „Ah! dar care mi-e greșala? Descopere-ți bănuiala! Spune ceva, așa să trăiești, Poate vreo vicleană fire A umblat cu clevetire De pizmă, să mă urești. Nu aș avea nici o jale, Dacă mă urai cu cale, Arătîndu-mi pentru ce; Ci această mă omoară Și În mormînt mă pogoară, Că nu poci să știu de ce. Ah, iată iubirea mare Ce fel de răsplătiri are
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
și pofteai, Îți era și În mîna. Care dar alt neajuns, O, nemulțămitoare! Te-a rănit și te-a pătruns, Să te faci vînzătoare? Ah! ludo! Dalila! De interes orbită, Vai! amar seamă vei da, Aspidă otrăvită!” Tema dușmanilor de pizmă este tipic trubadurescă. Totdeauna este cineva care bagă intrigă, vorbește de rău pe cîntărețul erou și provoacă o ruptură vremelnică Între subiectul și obiectul erotic. Pann se apără În stilul său de cei care născocesc „defaime” și-l ponegresc fără
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
proprii, sunt condamnați a nu ajunge niciodată la desăvârșire (cap. 8). Piamun se referă, de asemeni, la virtuțile pe care trebuie să le lucreze și să le urmeze monahii pentru a ajunge la desăvârșire. Dintre păcate, sunt înfierate mai ales pizma, despre care Piamun crede că cel care se lasă molipsit de ea este aproape imposibil să se vindece. Profetul biblic compară mușcătura pizmei cu veninul aducător de moarte al viperei pentru că cel care invidiază nu se ridică numai împotriva omului
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
lucreze și să le urmeze monahii pentru a ajunge la desăvârșire. Dintre păcate, sunt înfierate mai ales pizma, despre care Piamun crede că cel care se lasă molipsit de ea este aproape imposibil să se vindece. Profetul biblic compară mușcătura pizmei cu veninul aducător de moarte al viperei pentru că cel care invidiază nu se ridică numai împotriva omului, ci chiar împotriva lui Dumnezeu, Care dă omului tot binele (cap. 26). Convorbirea a XIX-a (16 capitole) îl are ca mentor pe
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
de frumoasele și seducătoarele fete din harem. Urma un foișor cu două nivele de unde sultanul, de multe ori distrat, privea jocul fascinant al naiadelor. Când se hotăra asupra unei fete, arunca o floare de iasomie În piscină. Fericita aleasă, stârnind pizma celorlalte, trecea direct prin ușa foișorului În cea de-a treia piscină, rezervată special sultanului, atentă la satisfacerea capriciilor stăpânului atotputernic. Privesc Îndelung piscinele din foișorul rămas Încă În picioare și parcă aud, În susurul apei, povești de dragoste, scene
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]