29,600 matches
-
de poezii. Mărturisesc că am citit cu interes și plăcere versurile lui Mușina și mi se pare că bilanțurile și clasamentele, ca și premiile literare, îl cam nedreptățesc. L-aș defini ca pe un trubadur al vremurilor noastre, cu vădita plăcere a rafinamentului stilistic într-o lume a deraierilor (de altfel strălucește în limitele autoimpuse ale formelor fixe), cu plăcerea rimei și a ritmului armonioase, într-o lume dizarmonică, a pasiunilor ușor desuete și a vocabularului bine temperat într-o literatură
Oratori, retori și politicieni by Al. Ioani () [Corola-journal/Journalistic/13484_a_14809]
-
și clasamentele, ca și premiile literare, îl cam nedreptățesc. L-aș defini ca pe un trubadur al vremurilor noastre, cu vădita plăcere a rafinamentului stilistic într-o lume a deraierilor (de altfel strălucește în limitele autoimpuse ale formelor fixe), cu plăcerea rimei și a ritmului armonioase, într-o lume dizarmonică, a pasiunilor ușor desuete și a vocabularului bine temperat într-o literatură tot mai atrasă de durități lexicale gratuite. Toate acestea vin pe linia ludicilor noștri Dimov-Brumaru-Foarță. Dar acest trubadur este
Oratori, retori și politicieni by Al. Ioani () [Corola-journal/Journalistic/13484_a_14809]
-
Cioran care dorea să-și pună pe ușă un anunț pentru descurajarea vizitatorilor, Cioran care spunea că s-ar bucura de un echilibru perfect dacă ar avea curajul să urle zilnic un sfert de oră sau că ar ieși cu plăcere pe stradă dacă ar fi permis sa tragi palme). Iată tot acest fond, tot acest “Hinterland” cultural la Alexandru Mușina, în sonetul cu titlu de limbaj familiar, Obo: “Nimeni să nu-mi mai spună nimic, să nu mă descoasă, / Să
Oratori, retori și politicieni by Al. Ioani () [Corola-journal/Journalistic/13484_a_14809]
-
cînd aveam cabaretul nostru la Zürich, pe Spiegelstrasse, la numărul 1. Pe cealaltă parte a străzii, la numărul 6, locuia dl Ulianov Lenin. În fiecare seară trebuie că auzea muzica, tiradele - nu știu dacă s-o fi ales cu vreo plăcere ori vreun profit.»6 ) De fapt, Lenin stătea la numărul 14. Richter confirmă indicația, chiar dacă se înșeală și el asupra adresei: «Cabaretul Voltaire, cu reprezentațiile și tapajul lui, se găsea pe Spiegelstrasse, la numărul 1. Puțin mai sus, pe aceeași
François Buot: O biografie a lui Tristan Tzara by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/13478_a_14803]
-
un viitor însă eliberat de toate imposturile partizane și deschis la adevărata utopie. Ar merita să cităm integral valul de chemări răzbunătoare și potopul de cuvinte eliberate. Tot tineretul lumii se poate regăsi și acum în acest incendiu superb. Pentru plăcerea lecturii, iată cîteva perle Dada: «Sînt împotriva sistemelor, cel mai acceptabil dintre sisteme este acela de a nu avea, din principiu, nici unul ș...ț» Avem nevoie de opere puternice, drepte, precise și pentru totdeauna neînțelese. Logica înseamnă complicație. Logica este
François Buot: O biografie a lui Tristan Tzara by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/13478_a_14803]
-
treisprezece ani sunt reflexele „diplomației” instaurate de pactul dintre Iliescu și structurile ticăloșite ale comunismului. În urma acestei înțelegeri, România a ajuns la cheremul unor creaturi demne de manualele de zoologie. Văzând cine sunt personajele prospere ale tranziției, am o masochistă plăcere la gândul că toți oamenii pe care-i apreciez sunt săraci. Acum câteva săptămâni, într-o noapte sufocantă de august, îngroșam, alături de vreo mie de timișoreni, rândul celor care așteptau să treacă prin fața statuii Fecioarei de la Fatima, sosită în pelerinaj
Schizofrenia militans by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13521_a_14846]
-
Cristian Teodorescu Nici după ce și-a tratat glanda tiroidă în Germania, dl Adrian Năstase n-a renunțat la plăcerea sa de a face bancuri proaste pe seama cui nu e cazul. (Un editorialist de la un ziar central credea că a găsit explicația ieșirilor necontrolate ale premierului în anumite tulburări provocate de funcționarea anapoda a glandei tiroide.) Aceste ieșiri nu mi
Bancuri proaste în contul României by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13537_a_14862]
-
ceea ce-am spus și scris de multe ori despre directorul „Evenimentului zilei”: că îl consider cel mai seducător reporter român al ultimei jumătăți de veac și unul dintre cei mai importanți publiciști de azi. Că îi citesc cu multă plăcere editorialele etc. etc. Cele mai bune articole ale lui Cornel Nistorescu sunt cele scrise cu un fel de detașare sobră, lipsită de răutate, făcând trimitere la gestul ancestral — și de mare efect în societățile normale — al arătării obrazului cu degetul
Dublu Dinescu și simplu Nistorescu by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13540_a_14865]
-
nu multe!) din Robinson Crusoe al lui Defoe, amintind, în parte, de metoda lui Piere Ménard, personajul lui Borges, în parte de Vineri sau limburile Pacificului a lui Michel Tournier. Însă, în plus, în proza lui Agopian regăsim umorul desfătător, plăcerea vorbei spuse pe șleau și a erudiției jucăușe, astfel încît nu ne putem împiedica să nu ne gîndim la Rabelais și la ale sale liste de o diversitate monotonă, cînd citim, de pildă, relatarea lui Constantin Diichiti despre “cum s-
Cronica unui roman îndelung așteptat… by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/13543_a_14868]
-
legate de proza pe care o scrie și face considerații proprii asupra literaturii. În momentul în care termină epopeea tușei Anghelina autorul își continuă proza în afara ficțiunii, cu personaje din lumea reală: „Ufff... am terminat-o! Dar a fost o plăcere să o scriu. Cu asemenea personaje populare poți lucra ușor. Am mai discutat asta, cîndva, cu Groșan, în trecere, la „Caravana” lui. Poate că nu-și mai aduce aminte, mai știi! De fapt, am întîlnit asemenea specimene, întîi și întîi
Oameni din Slobozia by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13544_a_14869]
-
muzică doar de ele auzită. faptul că frînez și că le urmăresc de la 20 de metri unduioasa mișcare, nu schimbă nimic. Dansul continuă. Pornesc excitat. Viteză maximă pînă la viaductul de la Coada Lacului. Din nou cîrcotașul demon: cu ce parșivă plăcere trec iar peste fantoma secată a lui Ilici! Geologica stîncă, vacile păscînd în acea Românie... eminamente agricolă, atît de urîtă de neamurile proaste care au stăpînit țara jumătate de secol și au maculat-o cu megalomaniile lor cincinale. Iarăși - destins
Peste Ilici dus-întors by Val Gheorghiu () [Corola-journal/Journalistic/13553_a_14878]
-
o rochie lungă de in de culoare deschisă, cu guler înalt de tip oriental à la In the Mood for Love, purtând pe umăru-i grațios un coș portocaliu de paie. Ei bine, această domnișoară atât de fragedă privea pierdută de plăcere balconul îngropat în flori al unei case de altfel destul de neîngrijite. Cum stătea ea acolo roșie ca mărul și fascinată de cele 10-15 ghivece de flori, primul impuls a fost s-o cobor din trestie, s-o iau de mână
Orașul, amorul și domnișoara cu coș portocaliu by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13551_a_14876]
-
sală cu scenă și fotolii. Dar când aventura cunoașterii este refuzată prin eliminarea reperelor de recunoaștere, când cea a vibrației sentimentale este negată prin repudierea simulării unor trăiri, spectatorul se simte lăsat de izbeliște, anulând astfel principiul de bază al plăcerii în teatru: bucuria de a fi laolaltă cu ceilalți în respirația dintre cuvintele autorului spuse de actori. În seara când am fost eu la spectacol, o doamnă râdea tare și cu sughițuri, de câte ori i se năzărea, ca o alarmă de
Ore verzi by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/13576_a_14901]
-
regimului stalinist, profesorilor de istorie, preoților, învățătorilor, militarilor activi sau deblocați, noilor promoții de activiști sau securiști, care se lăsau pradă șantajului sentimental, aluziile acelea din poemele barzilor epocii la «rîurile noastre prescurtate» le provocau bufeuri de încîntare, frisoane de plăcere și un soi de speranță confuză, speranța slugii năpăstuite, băgate în seamă și răcorite prin osîndirea verbală a stăpînului nemilos”. Strivită sub lespedea poncifurilor limbii de lemn și a lozincilor repetate pînă la delir, tema patriei a cunoscut cîteva încercări
Studiul unui proces deschis (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13569_a_14894]
-
de valorificarea timpului prezent al memoriei lor. Pe asemenea ton de respect față de regimul constiturii unei ediții, se desfășoară metodic, amănunțit, ramificat, realismul notațiilor lui Alexandru Ruja, din studiul introductiv, din notele, comentariile, variantele ambelor volume. Strânsă de editor cu plăcerea colecționarului deprins cu valorile asupra cărora este chemat să se rostească, receptarea istorico-literară este, după cum a fost așezată în pagină, portret al epocilor în materie de gândire, și perspectivă de relații de pe urma frecventării atâtor straturi de idei și de livresc
Stăruința pe document by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13596_a_14921]
-
invincibil” și resentimentar în raport cu tentativele de reîntoarcere la normalitate. Culpa literatorilor înfeudați producției comandate de partid nu e defel neglijabilă: „S-ar zice că autorii poeziilor și prozelor intrate atunci în manuale și asimilate ca unică ofertă, cu sau fără plăcere, în vremea copilăriei și adolescenței multora dintre noi, sînt mai vinovați decît factorii puterii din acele vremuri de actuala stare de spirit bolnavă a poporului român. De ce supraviețuiesc efectele literaturii propagandistice dincolo de limitele regimului care a născut-o, care e
Studiul unui proces deschis (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13593_a_14918]
-
al echivocului. Multe ghicitori sînt în primul rînd ingenioase capcane verbale, din sfera mai mult sau mai puțin tabuizată a aluziilor licențioase. Exagerîndu-se importanța unui model de receptare intelectual-estetic (conform căruia se spun ghicitori ca exercițiu al minții și pentru plăcerea surprizei), a fost subevaluat mecanismul umoristic-manipulator: faptul că se spun ghicitori pentru a induce o falsă lectură, accentuată de tensiuni psihologice, și pentru a o anula ipocrit. Cam în același fel funcționează, ca forme ale folclorului urban contemporan, unele bancuri
Ghicitori by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13598_a_14923]
-
de unde și înrudirea cu d-l Alexandru Paleologu). Alte rude erau aviatorul Golinski-Goliescu, unul dintre pionierii aviației românești, pe nedrept uitat astăzi, profesorul Bianu și istoricul A. D. Xenopol. Rica a mai avut doi frați și o soră. Își amintea cu plăcere de salonul conacului de la Preajba și de hainele care se purtau la 1910, ca și de primul pom de Crăciun, din 1912. Amintiri mai sumbre erau legate de răscoala din 1907, când ea și sora ei mai mare fuseseră ascunse
Enigmatica doamnă R... by Filip-Lucian Iorga () [Corola-journal/Journalistic/13594_a_14919]
-
de un prestigiu și de o audiență destul de bună, reviste cu nume sonore, ce amintesc de o istorie a literaturii românești, precum „Luceafărul”, „Contemporanul” aproape că au ieșit din raza de atenție a publicului. Îmi amintesc cu ce nerăbdare și plăcere citeam aceste reviste în anii ’60, chiar și ’70. Ce debuturi, ce nume apăreau. Revistele literare au intrat și ele într-o zonă gri, un cenușiu al plictisului și al sațiului. Cărțile noi sunt date la „moara de măcinat” a
SCRISORI CATRE EDITORIALIST () [Corola-journal/Journalistic/13609_a_14934]
-
partid competitiv cum e P.S.D.-ul (competitiv pentru ciolan, ca să fie clar!), orice slăbiciune e taxată fără milă. Cazul recent al lui Cosmin Gușă, incapabil să joace până la capăt rolul demagogului virulent și-al cinicului fără scrupule (dedulcit, probabil, la plăcerile nocturne ale vieții de play-boy, îi venea din ce în ce mai greu, dimineața, să îmbrace salopeta populismului agresiv) radiografiază starea de spirit din partid. Vulnerabilitatea bruscă arătată de premier poate deschide în orice clipă securea războiului dacă nu pentru succesiune, măcar pentru un
Perimetru roșu cu antisemiți by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13634_a_14959]
-
ocoli cuvîntul? - compromisul. Ierte-i-se, după cîte a avut de pătimit.” Trecînd în revistă foarte vasta activitate de istoric și genealogist, cu meritele și scăderile ei, Florin Faifer remarcă la Bezviconi și oarece aptitudini de romancier: o expresivitate voluntară, plăcerea de a povesti și o slăbiciune pentru portretizări. E amintit în acest sens și un volum de amintiri rămas în manuscris (poate s-ar găsi vreo editură interesată). l În același număr din „Convorbiri...”, Mircea Gheorghe semnează un articol de
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13632_a_14957]
-
e autorul, atunci există și posibilitatea ca soția lui, Clementine (o, my darling...) să se fi ascuns în spatele anonimatului. Povești de vacanță... Lanțuri de partid și minuni județene Există o rubrică în NAȚIONAL pe care Cronicarul o citește cu nealterată plăcere, Scriitor la ziar, de Tudor Octavian. Ceva între foileton, schiță și fapt divers eternizat în povestire după o rețetă de autor. Tudor Octavian ține această rubrică de ani de zile, cu un umor bine strunit și cu o plăcere de
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13632_a_14957]
-
nealterată plăcere, Scriitor la ziar, de Tudor Octavian. Ceva între foileton, schiță și fapt divers eternizat în povestire după o rețetă de autor. Tudor Octavian ține această rubrică de ani de zile, cu un umor bine strunit și cu o plăcere de a povesti pe care scrisul zilnic n-a tocit-o. Să povestești vreuna dintre jucăriile acestea sclipitoare, îi omori hazul, să o citezi în întregime, nu încape în calapodul acestei rubrici. Printre cele mai izbutite schițe ale scriitorului la
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13632_a_14957]
-
publicat la noi, fie și în spațiul post-restantului, de ce nu?, cănd printre poemele concurente sunt și câteva semnate de dvs., cele mai bune, după opinia mea, din grupajul numeros sosit pe adresa revistei. Este în intenția mea în bună măsură plăcerea de a va vedea la lucru, dar în același timp și în aceeași bună măsură, și bucuria de a vă face plăcere. Iată pentru început Orașul iluziilor: "Printre clădiri în ruină,/ resemnate,/ câini vagabonzi,/ copii în zdrențe / delincvenți suprarealiști/ trăiesc
POST-RESTANT by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/13756_a_15081]
-
bune, după opinia mea, din grupajul numeros sosit pe adresa revistei. Este în intenția mea în bună măsură plăcerea de a va vedea la lucru, dar în același timp și în aceeași bună măsură, și bucuria de a vă face plăcere. Iată pentru început Orașul iluziilor: "Printre clădiri în ruină,/ resemnate,/ câini vagabonzi,/ copii în zdrențe / delincvenți suprarealiști/ trăiesc zodii bizare;/ fantomatici,/ bântuie iluziile./ lepră timpului, opresiva,/ malaxează urbea,/ clipă. În continuare, sensibil, un poem filiform, neintitulat, dispunând de 13 terține
POST-RESTANT by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/13756_a_15081]