464 matches
-
vrea să-i spună că îi va scoate din cap ideea de geniu, dar amintindu-și că doar aspirând la inaccesibil poate fiecare, ajuns pe culme, să-l facă să fie accesibil, dar tace. În această clipă se ivește fața placidă și surâzătoare a doñei Edelmira, încadrată de peruca sa blondă și după ce învăluie băiatul într-una din privirile sale inchizitorii de presă, zice: Fulge, îmi faci o favoare să ieși o clipă; îndată vii. Mira, Mira, nu-mi zice Fulge
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]
-
o clipă; îndată vii. Mira, Mira, nu-mi zice Fulge spune filosoful soției sale, când nu îl aude băiatul. Da, te înțeleg; n-are importanță. Și rămân șușotind un moment. Între timp, Apolodoro contemplă în gând acest chip surâzător și placid, adăugat perucii blonde peste acea figură masivă. Privește în jur, la Simia sapiens și la Homo insipiens; ce vor să însemne astea? Intră don Fulgencio, merge direct la fotoliu în care se așează și înainte de a scrie în carnețelul său
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]
-
oare acesta o emanație a căminului? Ceva presimte, fără îndoială, tânăra, căci ochii săi privesc mai adânc și buzele sale se întredeschid văzându-l pe Apolodoro. Și don Epifanio? Ceva trebuie să știe de asemenea, pentru că, nu dă alt ton placidelor sale sentințe? Ce sentințe! Ce talent de om! A știut să facă această fată! Un talent inconștient, adică genial! Cum poate să i se compare don Fulgencio? Pentru aforisme și Ars magna și filosofia ritmică, superumana Clarita, Clarita! "Acestea sunt
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]
-
pe Stănică Rațiu, exponent al umanității generațiilor lui, gălăgios, capabil de toate malignitățile, însă deschis la vorbă, formulîndu-și pe față admirațiile și ostilitățile. Acel om îi inspira încredere, i se părea apt să priceapă orice. Acum se înmulțea tipul individului placid, plin de rezerve mentale, supraveghindu-și toate cuvintele, în stare de tăceri monstruoase. Ioanide avea de-a face cu multe exemplare de acest fel, între care Butoiescu, constructorul său. Pe acesta îl pătrundea perfect (așa credea măcar). Butoiescu revela prin
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
major de Brahms, și Gaittany, profitând de ocazie, încercă să zâmbească transcendental și să comenteze cu mâna tactul muzicii. "Minunat! se extazie el. Superb!" și căută să antreneze și pe doamne în voluptățile lui muzicale. Madam Farfara părea tristă, Ioana placidă, iar Pomponescu, oficios, refuză să lichideze momentul Conțescu. Pomponescu era un sentimental care se vindeca de melancolie prin rememorație, cu care prilej persoana sa ocupa treptat centrul evocării. - A fost un om foarte interesant Conțescu, decretă el, tăindcu furculița un
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
cunoștea și menaja. Nu însă și Indolenta. Așadar, fără să răspundă, Ioanide se uită distrat la Ioana, contemplîndu-i trupul cu oasele mari antice, bărbia și buzele puternice, rotunde, ca de piatră, fără obezitate, privirile moi, uneori (observase arhitectul) teribil de placide. Indolenta nu era o femeie fără inteligență, dar era femeie și manifesta adesea în ochi o incomprehensiune mirată pentru ciudățeniile lui Ioanide. - Poftim la masă! zise Ioana și porni, legănîndu-și șoldurile statuare, spre sufrageria învecinată, unde servitoarea adusese mâncarea, așezată
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
care indispuse ușor pe ministru. Natural, lui Pomponescu îi făcea plăcere orice ținută respectuoasă, de data aceasta ar fi admis ca Ioana să se bucure. Stima exagerată pentru funcție îngreuia putința de a ghici câtă spontaneitate este în sentimentul Ioanei, placidă și așa, prin temperament. . - Îmi place să cred, zise Pomponescu, că cel puțin la tinevoi scăpa de titulatura de ministru. . Lucru curios, Pomponescu era sincer în oroarea lui de spleenul ministeriatului, cu toate astea, o satisfacție consta tocmai în faptul
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
încît ministrul înțelese că toată pasionalitatea femeii se exprima sonor. Singura cale adecvată de a convorbi în aceeași vibrație cu Ioana era ca partener într-un duo muzical. Când lăsă jos capacul pianului, Indolenta pierdu din superbia ei și redeveni placidă și prevenitoare. Pomponescu schiță un oftat, ridicîndu-se. -- Nu pot să mai stau. Am depus jurământul și mă așteaptă acum teribila anticameră. Trebuie să iei un angajament la Operă, așa te voi putea asculta mai des. Ioana consimți mimic. Acasă, într-
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
chestiuni cu cele două femei, însă lui Hagienuș îi spuse aceste cuvinte semnificative: . - Aș vrea să mă deștept peste o mie de ani, să văd ce arămas din lumea noastră de azi. . Este clar că Pomponescu suferea de un sentiment placid de zădărnicie. Acesta nu mergea până la dizolvarea noțiunii de eu, căci ex-ministrul adăuga imediat: . - Abia atunci îmi voi da seama ce a mai rămas de peurma mea. . În această fază, Pomponescu începu să pună la aceia puțini pe care-i
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
său de până atunci. La ceaiul doamnei Pomponescu, foarte puțin frecventat și numai de rude, veni odată și madam Valsamaky-Farfara. Dispariția definitivă a lui Pomponescu din casa Ioanei nu era un lucru prea regretabil, totuși madam Farfara, care cunoștea firea placidă a fiicei sale, își zicea că nu e politicos a întoarce spatele brusc unui om șarmant, căzut în dizgrație. Pomponescu apăru și el în salonul soției sale, îmbrăcat în nelipsitul lui smoching, ornamentat cu o batistă imaculată. G. Călinescu Sărută
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
vară la Berlin, nedesfășurate din cauza războiului 1936 - Jocurile Olimpice de vară la Berlin 1936 - Jocurile Olimpice de iarnă la Garmisch Partenkirchen SUA 1904 - Jocurile Olimpice de vară la St. Louis 1932 - Jocurile Olimpice de vară la Los Angeles 1932 - Jocurile Olimpice de iarnă la Lake Placid Materialul autoarei franceze surprinde și politicile practicate în timp de președinții CIO. Sunt prezentate principalele coordonate ale președintelui Pierre de Coubertin, Avery Brundage și Juan Antonio Samaranch. Comitetul Internațional Olimpic ca miză politică în relațiile internaționale 84 Baronul Pierre de
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
și sportului de la Leipzig (a cărui conducere era alcătuită în majoritate tot din informatori), iar substanțele erau apoi fabricate în serie la Combinatul farmaceutic „Jenapharm” din orașul Jena. Mai mult, s-a aflat că la Jocurile Olimpice de iarnă de la Lake Placid (SUA, 1980), 35 dintre cei 176 de sportivi din delegația RDG erau informatori ai Stasi, la fel 10 dintre cei 61 de membri ai personalului ce însoțea delegația, 16 dintre cei 70 de oficiali și 9 dintre cei 45 de
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
a început asocierea de lungă durată cu JO. Publicitatea a fost permisă în programe, dar CIO a făcut o stipulare privitoare la faptul că teritoriile stadionului și clădirile nu pot fi desfigurate cu postere. 1932, JO de iarnă de la Lake Placid. Eforturile de publicitate ale Comitetului de organizare s au concentrat asupra organizațiilor comerciale și vinderea la bucată a rezervelor (provizie, depozit) care au putut da Jocurilor vinderea liberă a acestora cu condiția comercializării și publicității. Multe rezerve ale Comitetul Internațional
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
un nou impuls finanțării sportului mondial și reînnoirea unor parteneriate. Comitetul Internațional Olimpic ca miză politică în relațiile internaționale 172 Taxele globale privind drepturile de TV JO de vară Milioane USD JO de iarnă Milioane USD Moscova, 1980 101 Lake Placid, 1980 21 Los Angeles, 1984 287 Sarajevo, 1984 103 Seul, 1988 403 Calgary, 1988 325 Barcelona, 1992 636 Albertville, 1992 292 Atlanta, 1996 895 Lillehammer, 1994 353 Sydney, 2000 1318¤ Nagano, 1998 513 Atena, 2004 1482¤ Salt Lake City, 2002
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
nu se întâmplă nimic. Nimic, în afară de ceea ce e deja aici. Nici măcar lucrurile vii nu vor să spună ce i s-a întâmplat lui. Continuă să-i citească lui Mark - mai mult de atât nu putea face. Chipul lui Mark asista placid la sforțările poveștilor. Mergea pur și simplu odată cu frazele, cu ritmul lor de marfar. Dar cea mai previzibilă ședință de lectură îi provocă lui Karin fiori pe șira spinării. Scena în care băiețelul de doisprezece ani e doborât cu o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
și din partea lui s-o accepte. Carnea de vită cu broccoli suna minunat, o cură pentru anemia ei provocată de alimentele integrale. Săptămânile de trai alături de Daniel o sleiseră. Se uită la el, cu chelnerița suspendată deasupra lor. Avea fața placidă, de parcă s-ar fi aflat pe o rampă unde-l aștepta pistolul cu electroșocuri. Ea comandă tofu și fasole. Uitase cum se purta el în locurile astea, locuri de care restul omenirii civilizate era dependentă. Când chelnerița îi aduse castraveții
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
care singur și-o alesese. Să stea liniștit și să urmărească, nu un sindrom anume, ci o ființă care improviza. Dacă nu făcea asta, atunci cronicarii aveau dreptate și tot restul vieții lui era o minciună. Între timp, Mark devenise placid ca un animal marin. Gusta aerul cu înghițituri mari. Știi ceva, domnu’ psihiatru? M-am tot gândit. Cred că eu și cu tine suntem cumva legați. Aoleu, nu-mi face fața aia de neurolog. Știi ce vreau să zic, Sherlock
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
pat! Auzi ce-am zis? Ceea ce i-ai făcut tu maică-tii e mai grav decât ceea ce ar putea să-i facă un câine! Iar răgetele lui sunt atât de zgomotoase și de convingătoare, încât soră-mea cea de obciei placidă o tulește în bucătărie, scoțând pe gură sughițuri de spaimă, și se ghemuiește pe jos, între frigider și perete, în poziția astăzi numită fetală. Sau, cel puțin, așa îmi amintesc eu - deși cred că n-ar fi lipsit de sens
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
Apostol. Unul dintre acești ofițeri va fi detașat companiei dumneavoastră. Ne-am gândit la plutonul 4, comandat de locotenentul Rădulescu. Exact. Cunoaștem foarte bine experiența îndelungată a locotenentului, spune ofițerul sovietic. Vorbește limba română cu pronunțat accent basarabean. Tonul lui placid poate să însemne absolut orice. De la o simplă apreciere până la o amenințare ascunsă. De altfel, nimeni, niciodată, nu a putut să descifreze gândurile ce se aflau dincolo de fruntea înaltă și un pic bombată a lui Licavkin. Nici chiar propria lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
și foi de cort rupte, sau uzate. Pe chipurile lor nu se vede nici un zâmbet, sau vreun freamăt lăuntric al bucuriei că după patru luni de la terminarea războiului se află în sfârșit acasă. Arată ca niște ființe epuizate, cu fețe placide, inexpresive. În definitiv arată ca niște oameni care parcurseseră pe jos drumul din Podișul Boemiei până la unitățile lor din țară. Nu-i așteaptă uralele mulțimii, fanfara sau discursuri de bun venit. Dar nici unul dintre ei nu regretă asta. Nu vor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
Un bizon! Fluturi! Și Arhipelagul Bonarp, cu vulcanii și atolii! Vezi, Samuel, nu?” Îi plăcea să-l tachineze, știind că lui îi lipsește imaginația și că asemenea manifestări creative îl fascinează și îl uimesc. Așezat pe un scăunel, Samuel amesteca placid în găleata cu vopsea. Albastrul și albul se combinau în spirale grațioase, creând un reconfortant bleu ciel. Când Margareta se va plictisi de varul căzut, va începe să vadă lucruri și în găleată. Anticipând asta, Samuel încerca fără succes să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
juca, mișcându-se în oglinzi. Din clăile năpădite de mâl ori de pe moțurile de porumb răzbite de prăpăd, te asurzea orăcăitul broaștelor. Pe coastele care frigeau, șerpii se slobozeau din păduri în valurile călduțe pentru a înșfăca cărnurile moi și placide care se soreau în cârduri. Orăcăitul se transforma atunci într-un țipăt înfiorător de omenesc, în vreme ce răcnetul universal al celorlalte continua cu nepăsare. înverzite din nou, buruienile ridicau moțuri noroioase. Prin șesul plin de apă șerpuia calea ferată. Pe movile
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
unei babe, trădau vârsta sa necoaptă. Ca fetele mari, copila ducea în mână o pereche de papuci din petică, înfloriți cu ață mov. Judecând după pas, gângania mișcătoare avea în ea o hotărâre. De pe un capăt de traversă o privi placid un broscoi cu profil semit. Copila se opri. Dintr-o dată ager, broscoiul pleoscăi în apă. Ca să intre și ea în apă, fata coborî de pe terasament. Ridică cu două degete fusta de sub care i se zăreau poalele albe. Descoperit în
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
viață mai bună ! Tata, care suferise recent un accident cerebral și era acum în îngrijirea soră-mii, în locuința ei din Aiud, ne privea dintr-un colț cu ochii tulburi, fără să înțeleagă nimic din discuția noastră. Dădu doar ușor, placid, din cap când îmi întâlni privirea. — Uită de Shambhala, șopti soră-mea. Nu e momentul acum. Cu coada între picioare, m-am întors în ziua următoare la Galați. Atunci a apărut Dodo. Am început să chiulim împreună de la școală ca să
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
seară. Holul hotelului m-a întâmpinat cu o răcoare binevenită și o muzică plăcută, care mi-au dat pentru o clipă senzația că totul era oK. Am zărit-o imediat pe Nicoleta în lounge, alături de un roșcovan cu fața rotundă, placidă și impenetrabilă, ca a unui sfinx transpirat. Nicoleta a făcut imediat prezentările în engleză. — Deci ți-a explicat Nicoleta despre ce e vorba ? începu olandezul după ce îi făcu semn chelnerului să vină. Nu tocmai... am spus eu, ezitând. — Cum așa
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]