343 matches
-
în veacul de apoi, spre venirea lui Antihrist. Cuvintele însemnează astăzi tocmai contrariul de ce însemnau odată, cel nebun trece de cuminte și cel cuminte se ia drept nebun, cel învățat trece de carne cu ochi și viceversa, autorii trec drept plagiatori și plagiatorii drept autori, cel cinstit e hoț și hoțul cinstit, averea trece drept furt, furtul drept avere. Pe de alta parte oricine are dreptul de a presupune că e și o țară sălbatică, unde nu se mai controlează nimic
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
și poduri pe uscat, căci visteria geme de bani, birnicul nostru nu mai știe ce să-și facă capului de mulțimea bogăției și nu mai avem altă treabă decât de a răspândi civilizația, reprezentată prin vestitul Chițu sau prin Pseudo-Ureche, plagiatorul, și prin alte multe celebrități de soiul acesta. Tot pentru această sesiune estraordinară se mai păstrează și un alt proiect: acela al emisiunii de bani adevărați de hârtie, de astă dată prin crearea unei așa-numite bance de fițuici. împrumutul
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
cu nume furat, fără merite, fără nici o garanție de legătură cu pământul țării, fără nici un pic de demnitate omenească. O adunătură de pe poduri, oameni fără altă meserie decât deputăția, samsarii moșiilor statului, pamfletari fără să știe alfabetul cum se cade, plagiatori nerușinați, oameni cu nume și cu titluri de contrabandă, profesori fără pic de știință, patrioți-calpuzani, toată lepădătura socială, cu atât mai primejdioasă cu cât a știut mai bine para dispozițiile din condica penală, e chemată azi a se rosti asupra
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
și pe acest ilustru pseudoerudit, și pe acest speculator de știință numit Ioan Crăciunescu. Atât mai rău pentru d-sa și atât mai bine pentru tinerimea silită a culege învățătura moralei, a binelui și frumosului din prelegerile problematice ale unui plagiator ce va rămânea celebru în ăst meșteșug. E amar pentru noi să constatăm vițiul, dar în fața funestei boale a învățaților de contrabandă nu ne putem opri d-a zugrăvi precum se cuvine pe cel ce-l practică, pe cel ce
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
o tăgăduim. Retragerea d-lui Crăciunescu cel puțin din sarcina de conferențiar la Școala Normală, o retragere forțată de bună seamă, e absolut necesară pentru interesele și viitorul acestei instituțiuni, căci ce autoritate ar mai putea inspira studenților un asemenea plagiator... care ne confirmă o dată mai mult vorba învingătorului de la Iena: "Omul nu e decât o țifră ce n-are valoare decât prin pozițiunea ce ocupă"! [4 ianuarie 1881] CESTIUNEA DUNĂRII "Corespondența politică" se ocupă, pe larg de atitudinea României în
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
dânsul l-a chemat în ajutor pentru ca să-l mutileze ca pe împăratul filozof. Se vede că d. Crăciunescu crede că a rupe șase cuvinte dintr-un paragraf și a le așterne pe hârtie este a produce argumente? Se poate pentru plagiatori; noi însă complectăm paragraful citat din Labruyere, chiar abuzând peste măsură de spațiu, sperând că cel puțin acum s-o umili îngîmfatul nostru pedant. Iată ce zice La Bruyere (L'Art d'ecrire par Charles Gidel, Ollendorf editeur, Paris, pag
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
ca ale lor niște idei de destrucțiune cari cuprind în ele nimicirea oricărui stat. Tocmai ne vin în minte numele nihiliștilor români din Iași, frații Nădejde și Milea, și o spunem drept că, văzând pe Carada om mare și pe plagiatorul Crăciunescu profesor de facultate, începem, nu a justifica, dar a esplica psicologic aceste fenomene. Frații Nădejde de ex. sunt amândoi tineri cu știință de carte; am putea zice că în degetul lor cel mic au mai multă știință decât Costinescu
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
fără ajutorul bugetului, nici clerul n-a înaintat pentru a substitui convingerea morală și religioasă vechei și naivei credințe dogmatice, nici literatura nu e superioară celei de la 1850, ci, din contra, inferioară, nici vrun progres se vede în activitatea științifică. Plagiatori de texte străine fără sentiment de demnitate, iată cine ocupă catedrele universitare, destinate iubirii dezinteresate de adevăr, setei de știință. Dar acesta-i otelul patrioților de meserie și a străinilor privit cu ochii noștri. Patria adevărată, patria lui Matei Basarab
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
cumva e fascist? Nu cumva e cripto-comunist și secu rist? Nu cumva e nepatriot? Nu cumva e homosexual? Sau anti-homosexual? Nu cumva e antisemit? Sau cam prea pro-semit? Poate că e francmason, sau evreu, sau spion. Poate că e un plagiator de duzină. Poate ține cu Băsescu. Sau cu Patriciu. Poate are afaceri necurate. Și dacă el personal nu pare să aibă defecte la vedere, poate că ceva nu era în regulă cu taică-său. Sau cu vreun frate. Sau cu
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
un om deosebit de echilibrat, care nu practică violența de limbaj, rămânând decent și urban în orice împrejurare, nu s-a putut abține și a exclamat: "Așa numitul Dicționar moldovenesc-român al lui Vasile Stati, renumit criminal al culturii noastre, plastograf și plagiator de cea mai josnică speță, este o monstruozitatea care nu ar merita nici o atenție dacă n-ar ține de moldovenismul primitiv și nu ar avea susținere oficială." Portretu-i corect. Stati a fost primul scriitor din Basarabia căruia i s-a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
dezvoltările proprii fiecărui autor. Putem găsi și un exemplu de a se face filosofie într-o asemenea înțelegere și în vremurile moderne, la românul Nae Ionescu. Acesta a fost în mod repetat criticat ca fiind neoriginal în gândire sau chiar plagiator. Însă forța expresiei sale filosofice stă dincolo de criteriul originalității în speculație, căci așa cum însuși filosoful român afirma, nu se mai poate astăzi face filozofie, ci doar filosofare. Asumarea filosofării ca experiență personală este trădată și de stilul pe care majoritatea
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
constituia un privilegiu”. (p. 145) între ei figura și A.P. Zeuleanu. De atunci, citind articolele lui Giorge Pascu despre „Oligarhia universitară”, din „Curentul nou”, dintr unul (cel publicat în nr.14, 2 mai 1920) am aflat că Zeuleanu era un plagiator. Faptul a fost divulgat, mai întîi, de un coleg de-al său, C. C. Coroi, printr-o broșură intitulată Un «specialist» în dreptul internațional candidat la o catedră de drept civil (Institutul de Arte Grafice N. V. Ștefăniu, 1914). Broșura a dispărut aproape
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
elevi neastâmpărați de la un liceu industrial, bine hrăniți, cu energie, neatinși de vreo boare de educație și bună cuviință, lipsiți de cei șapte ani de-acasă. În plus, sunt scandalizat cum de nu sunt dați afară din învățământ impostori pensionabili, plagiatori sau indivizi dovediți pentru hărțuire sexuală (toate trei, delicte pentru care, în lumea civilizată, îți pierzi instantaneu slujba de dascăl), în timp ce fătuci isterice din mass-media își iau periodic câte o mască de Savonarola anchetând obraznic și inchizitorial, în prime time
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
clovnul. Într-adevăr, România Mare va fi pe veci legată de numele lui Alcibiade, alter-ego-ul publicistic demolator și vituperant, mincinos și biciuitor, imoral, câteodată haios al lui CVT. Cum a putut totuși un versificator agramat, un jurnalist nesărat, dovedit ca plagiator, un pupincurist de duzină care de-abia ajungea cu buzele lui țuguiate la dosul încrețit al "Savantei" să se dea peste cap și să devină un politician influent, șantajist infatigabil având la dispoziție cel mai temut instrument de maculare publică
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
lui Einstein. Articolul semnat Emil Goga (12.08.2012) se bazează pe surse nedivulgate (!), ale căror concluzii ar fi fost sintetizate și publicate în 1999. Autorul nostru intervine (întâmplător? sau nu?) imediat după ce câteva notabilități politice au fost dovedite drept plagiatori. În spatele „demonstrației” istorice se pare a sta următorul raționament: dacă până și unul dintre cei mai cunoscuți savanți din secolul trecut poate fi acuzat că a „împrumutat” câte ceva din grădina altuia, de ce ne-am mai bate capul cu mărunții manglitori
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
Remarc doar că în spațiul nostru public sunt activate la moment suspiciunea și neîncrederea în moralitatea mediului științific european, cu savanți de talia lui Max Planck, Max Born, P. A. M. Dirac, Marie Curie etc. Ei au acordat credit unui mărunt „plagiator” numit Einstein, care până pe la vârsta de 4-5 ani nici nu a vorbit (ca, de ex., Lucian Blaga!), fiind, desigur, un „retardat”! Dacă recunoașterea geniului său este doar rezultatul unei cabale „nutrite” cu orgolii naționale și personale nemțești, mai are
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
se prăbușească!). Nu pot să tac nici atunci când persoane cu funcții înalte în Stat 149 sunt învinuite oficial de furt intelectual (plagiat), pentru că eu cred în vorba țăranului: „Cine fură azi un ou mâine va fura un bou”. În loc să demisioneze, plagiatorul a așteptat să fie pus în neplăcuta situație de a concedia un subordonat (o doamnă secretar de stat) din cauză de... plagiat! Penibilitate absolută! Și atunci, cum să nu scriu, chiar dacă vorbesc în pustiu?! „Scena politică” mă agresează zilnic cu
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
lui Einstein. Articolul semnat Emil Goga (12.08.2012) se bazează pe surse nedivulgate (!), ale căror concluzii ar fi fost sintetizate și publicate în 1999. Autorul nostru intervine (întâmplător? sau nu?) imediat după ce câteva notabilități politice au fost dovedite drept plagiatori. În spatele „demonstrației” istorice se pare a sta următorul raționament: dacă până și unul dintre cei mai cunoscuți savanți din secolul trecut poate fi acuzat că a „împrumutat” câte ceva din grădina altuia, de ce ne-am mai bate capul cu mărunții manglitori
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
Remarc doar că în spațiul nostru public sunt activate la moment suspiciunea și neîncrederea în moralitatea mediului științific european, cu savanți de talia lui Max Planck, Max Born, P. A. M. Dirac, Marie Curie etc. Ei au acordat credit unui mărunt „plagiator” numit Einstein, care până pe la vârsta de 4-5 ani nici nu a vorbit (ca, de ex., Lucian Blaga!), fiind, desigur, un „retardat”! Dacă recunoașterea geniului său este doar rezultatul unei cabale „nutrite” cu orgolii naționale și personale nemțești, mai are
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
se prăbușească!). Nu pot să tac nici atunci când persoane cu funcții înalte în Stat 149 sunt învinuite oficial de furt intelectual (plagiat), pentru că eu cred în vorba țăranului: „Cine fură azi un ou mâine va fura un bou”. În loc să demisioneze, plagiatorul a așteptat să fie pus în neplăcuta situație de a concedia un subordonat (o doamnă secretar de stat) din cauză de... plagiat! Penibilitate absolută! Și atunci, cum să nu scriu, chiar dacă vorbesc în pustiu?! „Scena politică” mă agresează zilnic cu
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
Caragiale, Însă altele chiar dovedite: Eugen Barbu, Ion Gheorghe, Alexandru Piru. Din paginile cărții Plagiatul la români, reiese faptul că autorii români se apărau cu motto-uri precum „nimic nou sub soare” sau „cărțile se fac din cărți”. Autorul concluzionează: plagiatorul nu imită și nu dezvoltă, el reproduce; el nu citează, ci copiază făcând confuzie Între filiație, adică ideea, și plagiatul propriu-zis, adică textul. Faptul că, până În anul 1970, este valabilă ideea conform căreia cărțile se fac din cărți, este dovedită
Caleidoscop by Gicuţa Elena Agheorghiesei () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91742_a_93351]
-
rentă, stipendie, subsidiu, trafic, uvrier ș.a.; d) armată: adjutant, alianță, armistițiu, avangardă, beligerant, coaliza, concentrare, conflict, contingent, incorporat, instrucție, insurgent, misiune, ofensivă, recruta, rezervist, somare ș.a.; e) cultură: anticar, broșură, burlesc, clerical, coloană, comedie, confesional, ecleziastic, farsă, hebdomadar, monitor, mozaic, plagiator, plastograf, piedestal, prelat, sacrament ș.a.; f) știință: celulă, craniu, corolar, diagnoză, embrionar, fonetism, fibră, fiziolog, genetic, idiomatic, microcefal, paralogism, peripatetic, simptom, steril, supapă, telegraf, trigonometrie ș.a.; g) însușiri, atitudini, calități: abnegație, absurd, ariditate, atracțiune, barbarie, calomnie, catilinar, colosal, compromis, conduită
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
din două motive și în două situații diferite. Prima oară, în buncărul meu bucureștean de paria al societății comuniste: nu citisem până atunci cartea lui Miłosz, dar nu m-ar fi crezut nimeni. La urma urmelor, puteam fi doar un plagiator norocos, nu? A doua oară, după ce am ajuns în America. Prima carte pe care o cumpăram era, cum altfel, The Captive Mind, by Czesław Miłosz, apărută la Vintage Books în 1981, tradusă de Jane Zielonko. Chiar și Vladimir Tismăneanu, care
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
români nu se vor lăsa păcăliți de ispitele unui Vest amăgitor și mai ales sper să nu abandoneze folosirea limbii române ca formă de inspirație și expresie. Probabil că se vor ivi și în România o grămadă de filfizoni și plagiatori ai Vestului acum în această perioadă mai tulbure, dar cred că va fi un fenomen trecător, de moft. Sunt convins că vor continua să apară suflete pure, originale și pline de talent prin coclaurile moldovene și ardelene. Doar să fie
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
Într-o notiță prizărită la „Miscelanea“, că a fost victima unui plagiat, cuvânt cu cuvânt, după La mort de Philae de Pierre Louÿs, carte abia apărută. Crasa ignorare a actua lității literare din partea redacției nu fusese mai prejos de nerușinarea plagiatorului, care publicase și În Noua Revistă Română câteva nuvele, unele de o remarcabilă ținută literară și, probabil, tot plagiate. I-am scris la Craiova, unde Își dăduse adresa, cerându-i explicații și mi-a răspuns că așa-zi sul plagiat
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]