3,039 matches
-
16 1 6 9 292 BH Asociaţia Gliganu 60 Dumbrăviţa 21 2 7 12 293 BH Asoc. Cinegetica Apuseni 58 Sohodol 12 1 4 7 294 BH Asoc. Cinegetica Apuseni 69 Valea Drăganului 5 0 2 3 295 BH ASC Plaiurile Bistriţei 1 Curtuişeni 55 10 17 28 296 BH AV Waidmannsheil 12 Balc 140 12 63 65 297 BH AVPS Cetariu 18 Sălard 60 3 21 36 298 BH AVPS Forest Hunt Paleu 21 Paleu 35 3 14 18 299
ANEXĂ din 20 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/254481]
-
35 6 21 8 346 BN AV Artemis Lechinţa 32 Sâniacob 30 4 19 7 347 BN AV Ardealul Lechinţa 34 Malin 16 2 9 5 348 BN AVP Meleşul Beclean 36 Jimbor 26 6 14 6 349 BN ASC Plaiurile Bistriţei 37 Matei 42 6 24 12 350 BN AV Colţ Alb 38 Sânmihai 45 8 28 9 351 BN Total judeţ 653 103 386 164 352 BV AV Hurinul Buneştiului 1 Buneşti 36 10 21 5 353 BV AVPS
ANEXĂ din 20 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/254481]
-
Vurpăr Sibiu 8 Produs turistic „Mic Dejun la Margina” – comuna Margina Margina Timiș 9 „Ruta gastronomică a Țării Silvaniei” Sălaj Sălaj 10 Țara Crișurilor – microregiune gastronomică Tara Crișurilor Bihor 11 Traseul gastronomiei tradiționale maramureșene: Țara Chioarului și Țara Codrului - „Maramureș, plai cu bucate din mălai” Țara Chioarului și Țara Codrului Maramureș Planul Național de Redresare și Reziliență Componenta C11 – TURISM ȘI CULTURĂ Investiția I.4 – Amenajarea a minim 3000 km trasee cicloturistice la nivel național Nr. crt. Denumire obiectiv Locație Județ 12
SCHEMĂ DE FINANŢARE din 29 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262102]
-
Hinova Hinova, Bistrița - Breznița-Ocol Breznița-Ocol, Șușița - Prunișor Prunișor 24.2. Corcova Mehedinți - Corcova Corcova, Pârvulești, Gârbovățu de Jos, Imoasa, Jirov - Broșteni Broșteni, Căpățânești, Lupșa de Jos, Meriș - Florești Florești - Căzănești Căzănești, Severinești, Valea Coșuștei - Șișești Șișești - Ilovăț Ilovăț - Greci Greci 25. Plaiurile Drincei 25.1. Golul Drincei Mehedinți - Oprișor Oprișor, Prisăceaua - Punghina Punghina, Drincea, Satu Nou - Bălăcița Bălăcița, Dobra, Gvardinița - Bâcleș Bâcleș - Dumbrava Dumbrava de Jos - Dârvari Dârvari - Obârșia de Câmp Obârșia de Câmp, Izimșa - Cujmir Cujmir - Vânători Vânători - Vlădaia Vlădaia, Scorila, Almăjel
ORDIN nr. 84 din 28 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/265598]
-
să-l întrebe ceva figura sa întinerește deodată. S-a făcut întuneric. Suntem... în ce parte a țării? Intrebarea pare simulată. A... da, la Gura Văii... Vă dați seama?... Toponimie veche, care reproduce, de predilecție, părțile corpului omenesc. Piciorul de plai... Cotul Miresei... Talpa... și palma... și fruntea, ori pieptul... ori spinarea... Și Gura asta de la Gura Văii... Gură înseamnă duh... , energie... E o gură a iadului. E o gură a raiului... Gura de foc a văii care va vorbi de
Insula scufundată by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/6035_a_7360]
-
Google ne oferă câteva exemple de situații în care se mai folosește în prezent termenul destoinic: în afara textelor religioase, acesta apare mai ales în presa locală, în articole convenționale de elogiere a celor dispăruți sau a autorităților: „fiu destoinic al plaiurilor mătăsărene” (gorjeanul.ro), „un primar destoinic” (monitoruldevalcea.ro); „Laudă unui primar destoinic” (crainou.ro). Alte utilizări par mai curând ironice, parodice: „Cum să fii un tătic la fel de destoinic precum Brad Pitt” (mediafax.ro); „dorel cel destoinic” (zarzarica.blogspot.com); „Intrarea
Destoinic by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/4879_a_6204]
-
mare dintre cele două continente și de un ocean între ele, au venit cu altă soluție. Astfel, pe 7 martie 1926, a avut loc prima convorbire telefonică transatlantică. De atunci, doar Internetul a mai urmat. Și acum să vedem pe plaiurile noastre ce s-a mai întâmplat. Autor: Răzvan Băltărețu Fapte diverse: 7 martie 1441 - Iancu de Hunedoara a devenit voievod al Transilvaniei. El deținea această funcție pe lângă cea de comite al Timișoarei și de ban al Severinului. De atunci, modă
Istoria zilei: 7 martie. Ziua primului apel telefonic () [Corola-journal/Journalistic/67160_a_68485]
-
codri vechi/ A lui Miradoniz. - Insule sfinte/ Se nalță-n el ca scorburi de tămâie,/ Ca flori de aur, de smarald - cu stânce/ De smirnă risipită și sfărâmată/ În bulgări mari. Pe mândrele cărări,/ Ce trec prin verzile și mândre plaiuri,/ E pulbere de-argint. Pe drumuri/ Cireși în floare scutură zăpada/ Trandafirie a-nfloririi lor,/ Vântul le mână, văluros le nalță,/ De flori troiene în loc de omăt/ Și sălcii sfinte mișcă a lor frunze/ De-argint deasupra apei și se oglindează
EMINESCU. CÂTEVA NOTE by Dan Grădinaru () [Corola-journal/Journalistic/6714_a_8039]
-
să aflu ce se ascunde dincolo de modificările fonetice și construcțiile „exotice” ale acestei limbi. În primul an de studiu, când tocmai învățasem cuvântul „picior”, pentru ilustrarea numeroaselor sale sensuri, lectorița noastră ne-a spus și versul „Pe-un picior de plai, pe o gură de rai...” din Miorița. Pe-atunci habar n-aveam ce sau cine era „miorița”, dar mi-a plăcut muzicalitatea versurilor, iar în anul doi, ca un exercițiu de memorie, am învățat Miorița pe de rost. Cât despre
Cine ne sunt traducătorii? by Marina Vazaca () [Corola-journal/Journalistic/4757_a_6082]
-
Președintele UDMR, Kelemen Hunor, a declarat vineri, la Universitatea de Vară de la Băile Tușnad, că pentru obținerea autonomiei este necesar sprijinul Budapestei, precizând că acest lucru le-ar permite oamenilor din Transilvania să trăiască liber și în siguranță pe plaiul lor natal. „Avem nevoie de sprijinul Budapestei”, a menționat liderul UDMR, exprimându-și părerea că introducerea temei autonomiei pe ordinea de zi la Bruxelles se datorează în primul rând prezenței maghiarilor, transmite corespondentul NewsIn. Președintele UDMR a precizat, însă, că
Kelemen Hunor: Pentru obţinerea autonomiei avem nevoie de sprijinul Budapestei () [Corola-journal/Journalistic/48020_a_49345]
-
Politicianul român a învățat că traiul bun începe de acasă. În consecință, și-a ridicat pe minunatele plaiuri ale țării adevărate fortărețe sau palate în care se relaxează după ce a rezolvat problemele țării. Liberali, social-democrați, de stânga sau de dreapta, maghiari sau români, aleșii neamului le arată semenilor ce înseamnă să trăiască bine. Cine se gândea că vila
Chiliman, Videanu, Dragnea şi Iordănescu, lideri în topul celor mai mari case din România () [Corola-journal/Journalistic/49792_a_51117]
-
la lumina aceluiași soare de acum trei sute de ani, porțile de fier ale cetății Alba-Iulia se deschid de perete să primească pe biruitor, pe stăpânul ce se-ntoarce în casa lui uzurpată de vremuri de un sălbatic cotropitor. Din toate plaiurile și văile curg roiurile unui mare popor. O mândră oaste biruitoare s-apropie, cu steagul tricolor în frunte... În sunetul triumfal al muzicilor, un rege măreț și sever, înconjurat de un strălucit statmajor, înaintează încet, călare pe un cal alb
Caragiale cenzurat. O ipoteză by Gelu Negrea () [Corola-journal/Journalistic/5854_a_7179]
-
Barbu Theodorescu, Alice Botez, Vasile Marin ș.a.Din nr. 581/8 decembrie 1940, p. 3, reținem două eseuri: Suntem orbi!, de Cristofor Dancu și mai ales, Parisul provincial... de Emil Cioran. În acele vremuri tragice pentru „Franța luminilor”, românul de pe plaiurile Sibiului scrie: Parisul a căzut, fiindcă era menit căderii. El s-a oferit ocupării. Fără nemți, cădea de la sine. Căci el a existat prea mult, el a prea fost. Nici o altă alcătuire umană n-a emanat atâta substanță. Un oraș
George Ivașcu, cronicar de război, la ziarul „Vremea“ (1941-1944) by Pavel Țugui () [Corola-journal/Journalistic/3695_a_5020]
-
nopții, soarele și luna, în necontenită căutare, reciprocă dar zadarnică, s-au întîlnit în fine ca să-i țină cununa, iar natura întreagă, "munții mari", de strajă, pontificînd, stelele luminînd și păsările cîntînd ceremonial, consfințesc visul său lăuntric, de voievod al plaiurilor, cununat cu "o mîndră crăiasă A lumii mireasă" nenumită, dar unanim înțeleasă: Moartea. Nu cumva perspectiva morții, în loc să-l sperie și să-l înspăimînte pe cioban, l-a fascinat cu o forță de atracție oarecum vrăjitorească (științificește vorbind, magnetică)? Iar
Miorița și Mircea Eliade by Șerban Cioculescu () [Corola-journal/Memoirs/6911_a_8236]
-
Bratu Iulian Revista Pentr-un schimb de plai, Soldat cu parai, Iată vin agale, Dosare penale, Trei judecătoare Îl vor la răcoare. Una a lu’ Traian, Una a lu’ Schenghean, Și-un-a lu’ Satan. Iară cel Traian Și cu cel Schenghean Mări, se piliră Și se opintiră
Bancul Zilei: Miorița lui Gigi Becali by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/37383_a_38708]
-
nouă, nr. 12, februarie 1947, p. 1-2. 7. Pasărea sfântă. Întruchipata în aur de sculptorul C. Brâncuși în Gândirea, 6, nr. 1, februarie 1926, p. 6. 8. Petre Păscu (1909-1994), poet, traducător și memorialist. Autor a patru plachete de versuri: Plaiuri (1943), Bucuriile mele (1967), Gorun adânc (1972) și Spadă și corola (1977). 9. Petre Păscu - Requiem pentru câinele Fox - Lui Dinu Pillat, osârditor al volumului Ion Barbu: Pagini de proza în Gorun adânc. [București], Editura Cartea Românească, [1972], p. 60-61
Noi completări la bibliografia lui Dinu Pillat by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5576_a_6901]
-
de undeor mai fi, nu că acolo nu se face dreptate, dar, întâi că și acolo sunt judecători din România și s-ar putea să nimeriți tocmai la unul dintre ei, care - nu-i așa? - cunosc realitatea de pe-aceste plaiuri, și doi că acolo sunt prea multe dosare, iar dreptatea ar putea să vină postum, chiar dacă le trimiți din anii tinereții fără griji.
Ministerul adevărului mutat la tribunal by Nicolae Prelipceanu () [Corola-journal/Journalistic/3644_a_4969]
-
a amintit că are o misiune și i-a spus să se trezească. I-a încredințat să ridice o mănăstirea sub Crucea de pe Caraiman. I-a spus: Vei găsi un brad cu șase ramuri, lângă o apa curgătoare, pe un plai de unde se vede marea cruce la care te-ai jurat. Acolo să faci mănăstirea". Refăcut miraculos, s-a dedicat ridicării mănăstirii. În 1996, părintele a zidit într-o poiană mai întâi o căsuță din lemn, o bisericuță și apoi o
Părintele Gherontie Puiu a murit. Povestea vieții sale miraculoase și a mănăstirii ctitorite într-un loc unic by Roxana Covrig () [Corola-journal/Journalistic/29529_a_30854]
-
limba tricoloră să fie făcută eticheta (colant) de lipit pe geamurile mașinilor și oriunde. Poetului G. Filip nu i-a plăcut deloc această inimă cu limbă (o compara cu penisul tricolor al unui măgar, cum a văzut el În revista „Plai cu boi”). Părerea lui a fost În minoritate și am mers Înainte. Ce a urmat, este ușor (sau greu!) de imaginat: Telefoane la personalități canadiene, la artiști, aprobări de la Primărie, tipărire de invitații, de afișe, deplasare pe la locurile unde trec
Cum am sărbătorit Ziua Limbii Române la Montreal. In: Editura Destine Literare by Alexandru Cetățeanu () [Corola-journal/Journalistic/99_a_383]
-
În care milițienii, securiștii etc., Într-un cuvânt ai de sulică frânaru, din regimul comunist, Își făceau de cap și, a doua, cea de după `89, despre care, deocamdată... Așa că, toate din cele ce sunt și stăpânesc, astăzi, sub soare, pe plaiuri mioritice, stau crăcănate când cu un picior pe tărâmul cretinismului uman (fără a generaliza, omul, contextual, devine bestie. Când are puterea, În special!), când și cu altul pe tărâmul decadenței omului. De aci și pendularea asta, iar din ea și
Despre firescul în nefiresc şi invers. In: Editura Destine Literare by Nicolae Bălaşa () [Corola-journal/Journalistic/99_a_389]
-
umbroși, statui și flori,// Pârâul șerpuiește prin iarba-naltă, deasă/ Purtânduși tandru zestrea de cântece și dor.// Ne adunăm ca prieteni, ca buni creștini și frați/ În caldele anotimpuri și-n cele cu omături/și ne simțim cu toții ca-n plaiuri de Carpați,/ Cu Dunărea și Oltul și Mureșul alături.“, În expresia lui Ion Segărceanu din poezia La Câmpul Românesc (Hamilton). Nu ne Îndoim astăzi că această oază de spiritualitate românească Își are istoria ei, cu evenimente memorabile, cu momente sărbătorești
Radiografia unei săptămâni internaționale de cultură la câmpul românesc Hamilton. In: Editura Destine Literare by Anca Sîrghie () [Corola-journal/Journalistic/99_a_396]
-
să-ți mai scriu una. Îți mul- țumesc pentru lunga ta scrisoare încă o dată, rugându-te să-mi mai scrii și altele. Acum am cam multă treabă cu făcutul fânului. Chiar azi am să plec până la tata, cu mâncare, la Plaiul Bătrân. Acum să fii tu aici, să urci coasta Bătrânului Plai , să te întinzi istovit la umbra de alun pe o sarcină de iarbă proaspăt cosită, să te răcorești cu apă din fântânița de sub deal, la umbra de arțar. Această
Noi completări la biografia lui Nicolae Labiș by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5915_a_7240]
-
scrisoare încă o dată, rugându-te să-mi mai scrii și altele. Acum am cam multă treabă cu făcutul fânului. Chiar azi am să plec până la tata, cu mâncare, la Plaiul Bătrân. Acum să fii tu aici, să urci coasta Bătrânului Plai , să te întinzi istovit la umbra de alun pe o sarcină de iarbă proaspăt cosită, să te răcorești cu apă din fântânița de sub deal, la umbra de arțar. Această fântâniță, cu volumul nu mai mare decât al unei respectabile cușme
Noi completări la biografia lui Nicolae Labiș by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5915_a_7240]
-
al Colegiului Economic „Virgil Madgearu” din Ploiești, județul Prahova, „Rapsodia Prahovei”, Palatul Copiilor din Ploiești, „Româncuța” din comuna Cumpăna, județul Constanța, „Doina Dobrogei” din Medgidia, județul Constanța, „Dor vânătoresc”, comuna Vânători, județul Neamț, „Doruleț”, comuna ștefan cel Mare, județul Călărași, „Plai Întorsurean” din Întorsura Buzăului, județul Covasna, Ansamblul școlii „Rodovanu”, județul Călărași, „Cununița” al școlii „Vasile Voiculescu” din Bezdead, județul Dâmbovița, Ansamblul școlii „Grigore Rădulescu” din Bezdead, județul Dâmbovița, „Micile româncuțe”, școala Gimnazială Alămor, comuna Loamneș, județul Sibiu, „Sâncelenii” din comuna
Ziua limbii române sub privegherea Sfinxului. In: Editura Destine Literare by Elena Trifan () [Corola-journal/Journalistic/99_a_398]
-
Medgidia, județul Constanța), din Muntenia: „Lelea”, „Clopoțelul” (Ansamblul „Rapsodia Prahovei” al Palatului Copiilor, Ploiești), „Aoleanu”, „Sârba Dogarului”, „Sârba din Bezdead” (Ansamblul „Cununița”, școala „Vasile Voiculescu”, Bezdead, județul Dâmbovița). Spectatorii au avut posibilitatea de a asculta și cântece din Republica Moldova: „Libertate”, „Plaiul cu numele Basarabia”, „Azi la noi e sărbătoare” interpretate de Ansamblul „Simphony” din orașul Strășeni. Pe lângă cântece patriotice din repertoriul unor soliști consacrați, interpretate de diverse ansambluri, Grupul folcloric „Sâncelenii” din comuna Sâncel, județul Alba a pătruns la inima spectatorilor
Ziua limbii române sub privegherea Sfinxului. In: Editura Destine Literare by Elena Trifan () [Corola-journal/Journalistic/99_a_398]