667 matches
-
dorit a fi modelată explicit sub formă de coarne de taur, acestea ar fi fost bine evidențiate, și nu extrem de stilizate. În această aserțiune, luăm în considerație tronul de la Lipcani, în Basarabia, considerat ca fiind unul dintre rarele exemplare ale plasticii religioase cucuteniene (Ceslav Ambrojevici, 1933, p. 42 43 et fig. 8) (fig. 3/4). Piesa aparține unei locuiri Cucuteni B2, datată la 3700-3500 CAL B.C. Se apreciază că piesa are o dublă interpretare: reprezentarea divinității, modelată sub forma a două
MOTIVUL ORANTEI IN ARTA ŞI RELIGIILE PALEOLITICE ŞI NEO-ENEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Vasile Chirica, Mădălin-Cornel Văleanu, Codrin-Valentin Chirica () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_648]
-
comunități umane), a căror existență se încearcă a fi demonstrată pe baza unor descoperiri arheologice, uneori de caracter particular. Vom lua în considerație acele puține elemente identificate la Ruginoasa-Colina lui Drăghici - vase pictate, reprezentările în relief pe pereții unor vase, plastica antropomorfă și zoomorfă, alte elemente plastice (conuri) sau piese de cult (mese-altar, scaune-tronuri), care constituie mărturii incontestabile ale creației artistice de factură religioasă, unele dintre acestea reprezentând, după opinia lui VL. Dumitrescu (1979, p. 72) „sculptura cucuteniană”. Pictura de caracter
MOTIVUL ORANTEI IN ARTA ŞI RELIGIILE PALEOLITICE ŞI NEO-ENEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Vasile Chirica, Mădălin-Cornel Văleanu, Codrin-Valentin Chirica () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_648]
-
9 linii oblice. Practicile magico-religioase constituiau o componentă importantă a vieții acestor populații, reprezentând o realitate a vieții spirituale a comunităților, demonstrată de mult timp și acceptată de exegeții perioadei. Au fost identificate mai multe categorii de materiale arheologice: 1, plastica antropomorfă; 2, obiecte de lut ars cu semne și simboluri, unele de caracter antropomorf sau antropomorfizat (C. V. Chirica, 1995, p. 203 224); 3, fragmente (ceramice) cu inscripții - semne cu valoare de inscripții (V. Chirica, 2004 c); 4, machete de sanctuare
MOTIVUL ORANTEI IN ARTA ŞI RELIGIILE PALEOLITICE ŞI NEO-ENEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Vasile Chirica, Mădălin-Cornel Văleanu, Codrin-Valentin Chirica () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_648]
-
I. Russu repune în discuție natura și originea Sirenelor în literatura, mitologia și arta plastică a lumii elenice (1962), Mihai Nasta e prezent cu Tiparele percepției și problema expresiei în tradiția elenică (1979), Stella Petecel punctează câteva ecouri literare ale plasticii agonistice grecești (1979). Dintre filosofii antici, cel mai comentat este Aristotel. Constantin Noica semnează articolele Aristotelismul în Principatele Române în sec. XVII-XVIII (1967) și În marginea unei noi ediții a „Topicelor” lui Aristotel (1970). În studiul Aristotel și Aristofan (1959
STUDII CLASICE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289992_a_291321]
-
și interdisciplinară, desfășurându-se multe activități pe baza unei teme integratoare, abordându-se integrat informații aparținând unor domenii diferite. Disciplinele de învățământ între care s-au realizat multiple conexiuni au fost: Limba și literatura română, Literatura pentru copii (opțional), Ed. Plastică, Ed. Civică, Ed. Tehnologică, Ed. Muzicală, Geografia României, Istoria românilor, Religia, Științe ale naturii, acestea fiind grupate în funcție de temă, în măsura în care au servit scopului propus. Parcurgându-se un curriculum specific, s-a atins finalitatea-cheie: accentuarea expresivității și spontaneității în exprimarea elevilor
Aripi de fantezie by Corneliu C-tin Ilie, prof. Iulian Cristea () [Corola-publishinghouse/Science/289_a_612]
-
responsabilității oamenilor față de mediul natural , folosirea rațională a resurselor naturale și sporirea resurselor , gestionarea responsabilă a deșeurilor. Școala are un rol important în formarea și structurarea unei culturi ecologice, în perspectivă interdisciplinară (științe ale naturii, abilități practice, ed. tehnologică, ed.plastică, geografie, biologie, economie, chimie, sociologie) ceea ce presupune : stăpânirea unor cunoștințe de bază necesare înțelegerii interdependențelor între factori și efectele în lanț, care să faciliteze accesul la instrumentele de analiză și aplicare a soluțiilor la problemele în mediul apropiat; dezvoltarea unor
Eco-educaţia, necesitate a mileniului III. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Dolcoş Gheorghiţa () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1202]
-
Scarlat Callimachi). O contribuție importantă la definirea teoretică a conceptelor o are Ilarie Voronca, prezent număr de număr cu serialul Constatări, în care abordează rând pe rând problema literaturii constructiviste, a modernizării teatrului, a arhitecturii etc. Pentru el „literatura și plastica nouă cer o sensibilitate și o inteligență aparte”, teatrul trebuie „să se nască spontan”, iar imaginea trebuie să fie rezultatul unor ingenioase abstractizări, rezultând din studierea geometrică a raporturilor de linii și culoare abstractă; constructivismul va deveni astfel „stilul epocii
PUNCT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289064_a_290393]
-
deviat considerabil sensul originar (valabil exclusiv în sfera istoriei civilizațiilor și a mentalităților). Dinamica de ping-pong între țărmurile opuse (nu doar geografic) ale Atlanticului, între un domeniu și altul, mergând de la urbanistică și arhitectură la teoria literară, apoi la metadiscursurile plasticii, filmului sau coregrafiei, între o etnie și alta ș.a.m.d. - dinamica aceasta, deci, explică extensia semantică aiuritoare a conceptului, un veritabil leviathan de înțelesuri, adeseori contrare. Astăzi, postmodernism înseamnă aproape totul (o variantă antifrastică a lui nimic). O secțiune
POSTMODERNISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288986_a_290315]
-
din comitetul de redacție fac parte N.D. Cocea, Petru Comarnescu, I. Flavius, Alexandru Kirițescu, Ioan Massoff ș.a. Din 16 aprilie 1916 subtitlul este „Ziar artistic, teatral, literar, sportiv, cotidian”, modificat în câteva rânduri, în 1946 devenind „Revistă de teatru, muzică, plastică și cinema”, iar din 19 ianuarie 1947 „Mare revistă săptămânală ilustrată de teatru, muzică, plastică și cinema”. R.n.i. este o continuare a cotidianului „Rampa” (1911-1914), urmărind, ca și acesta, în primul rând punerea în circulație a informațiilor din actualitatea
RAMPA NOUA ILUSTRATA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289125_a_290454]
-
Massoff ș.a. Din 16 aprilie 1916 subtitlul este „Ziar artistic, teatral, literar, sportiv, cotidian”, modificat în câteva rânduri, în 1946 devenind „Revistă de teatru, muzică, plastică și cinema”, iar din 19 ianuarie 1947 „Mare revistă săptămânală ilustrată de teatru, muzică, plastică și cinema”. R.n.i. este o continuare a cotidianului „Rampa” (1911-1914), urmărind, ca și acesta, în primul rând punerea în circulație a informațiilor din actualitatea teatrală, dar și din celelalte domenii culturale, cu accent pe fenomenul literar al timpului, ilustrat
RAMPA NOUA ILUSTRATA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289125_a_290454]
-
subordonează exemplarul, îl integrează ariei speciei, neamului său, mișcării și destinului totalitar al acesteia”. Notând la G. Călinescu propensiunea spre fenomenul artistic „în toate componentele lui”, M. afirmă că fiecare dintre domeniile care l-au atras pe critic (teatru, muzică, plastică, modă, urbanism, gastronomie) „era cucerit în desfășurarea lui pe verticală și pe orizontală”, în toate laturile specifice. SCRIERI: Cercetări literare, București, 1969; Bilca-o așezare din Valea Sucevei. Privire istorică (în colaborare cu Vasile Cârdei), Suceava, 1971; Interpretări și repere, Iași
MUNTEAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288284_a_289613]
-
MUZICĂ ȘI POEZIE, revistă apărută la București, lunar, din noiembrie 1935 până în aprilie 1937; de la numărul 11/1936, subtitlul devine „Teatru și plastică”. Redactori sunt Adrian Maniu și Victoria Dragoș-Ursu. M. și p. pornește de la afirmația lui George Enescu, potrivit căreia „din îmbinarea cuvântului și a muzicii s-au născut și se vor naște opere divine, nemuritoare”. În același context, maestrul sublinia legătura
MUZICA SI POEZIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288342_a_289671]
-
de obicei versiuni în rusește ale unor poezii apărute în revistă. În seria deschisă în 1937 P. va fi o publicație mult îmbunătățită, încercând să atingă nivelul revistelor din capitală. Cronica literară e semnată de Sergiu Matei Nica, iar cea plastică de Șt. Danu și Gh. Bezviconi. În câteva numere Elena Alistar semnează un eseu despre mișcarea feministă din Basarabia. Rubrici: „Vitrina cărții basarabene”, „Profiluri literare”, „Eșarfe”, „Sub semnul spiritului”, „Portrete în cărbune”, „Opinii, efigii, chenare...”, „Muguri”, „Colțul feminin”, „Din literatura
POETUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288867_a_290196]
-
C. Nottara, compozitor. De la o manieră grandilocventă, cu gesticulație fastuoasă, actorul N., impresionând mereu prin măștile pe care și le compune, prin maiestatea ținutei și rostirea cantabilă, plină de virtuozități, evoluează spre un joc mai realist, mai puțin preocupat de plastica exterioară, mai interiorizat. Era, pe scenă, un adevărat creator. De altfel, în intervențiile lui asupra artei actorului (unele găzduite de „Rampa”), el susține dreptul interpretului de a crea. În afara acestor articole, care iau în discuție și chestiuni de teorie a
NOTTARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288477_a_289806]
-
PASĂREA ALBASTRĂ, revistă apărută la București, bilunar, între 26 octombrie 1935 și 12 aprilie 1936, având subtitlul „Literatură, teatru, muzică, plastică, cinema, turism”. Director este Facioni Miciacio, iar ca redactor figurează Petre Florescu. P.a. se dorește o publicație de cultură într-o lume sufocată de politică, punând accentul pe actualitatea culturală din țară și din străinătate, înfățișată în știri scurte și
PASAREA ALBASTRA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288703_a_290032]
-
esteticieni al căror șir pornește din Antichitate, noțiuni precum cele de urât, ridicol și comic, glosează în legătură cu alte categorii - sublim, grație, farmec, naivitate -, scrie comentarii scolastice intitulate Ficțiune, imagine și comparațiune (1896), Înrudirea poeziei cu celelalte arte frumoase (muzica, pictura, plastica și arhitectura) (1898). Și criticul preferă „aerul limpede al imaginilor senine”, arătându-se prudent față de poetica lui Baudelaire, „stegarul celui mai desăvârșit senzualism”. Stângăciile de prozodie ori greșelile de limbă, sancționate cu iritare, uneori chiar violent, îi stârnesc câteodată porniri
PAUN-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288725_a_290054]
-
violent, îi stârnesc câteodată porniri marcate de suficiență. SCRIERI: Odă la rezbel, București, 1877; Ficțiune, imagine și comparațiune, studiu comparativ de literatură poetică. Sihastrul, poveste poetică, București, 1896; Catastrofa Nibelungilor, Craiova, 1896; Înrudirea poeziei cu celelalte arte frumoase (muzica, pictura, plastica și arhitectura), București, 1898. Repere bibliografice: Pop, Conspect, II, 41-45; G. Popa-Lisseanu, Vasile D. Păun, UVR, 1929, 22; Perpessicius, Alte mențiuni, II, 397-398; Bucur, Istoriografia, 56-57; Dicț. lit. 1900, 668-669; Dicț. scriit. rom., III, 658-660. G.D.
PAUN-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288725_a_290054]
-
, publicație de „literatură și modă” apărută la București între 1930 și iulie 1931 (patru numere). Director: J. Călin. Colaborează Ionel Țăranu și H. Blazian, care prin rubricile „Pagina umorului” și „Plastica feminină” încearcă o diversificare a preocupărilor. Sunt atrași și publiciști cunoscuți - D.I. Suchianu este unul dintre ei - care scriu articole sau eseuri cu tematică adecvată. Proza este reprezentată de texte aparținând lui Cezar Petrescu, Tudor Arghezi, Al. A. Philippide, Otiliei
MONICA REVUE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288237_a_289566]
-
În bugetele anuale, din prelevări asupra veniturilor editurilor și din alte surse. 4. Să propună guvernului de a prevedea În bugetele anuale de stat, cu Începere din anul bugetar 1949, un Fond de stat pentru Încurajarea creației artistice În domeniul plasticii și al muzicii. (Ă)”. „Ce cere Comitetul Central al Partidului Muncitoresc Român?” - se Întreabă G. CĂLINESCU 4 În ziarul său Națiunea, comentând printre primii justețea remunerării academicienilor și a stimulentelor financiare pentru artiști. Și continuă oarecum retoric: „Îmbunătățirea situației materiale
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
Profesiune de credință a lui Vladimir Streinu, o radiografie a literaturii vremii, în toate compartimentele ei, cu accent, îndeosebi, pe critica literară, cu strategiile și rosturile ei. Alte rubrici: „Reviste”, „Măști și reflectoare”, „Cronica muzicală”, ținută de Arșavir Acterian, cea plastică de N. N. Tonitza, iar cea cinematografică de Radu Cioculescu. D.B. A.B.C., revistă social-politică și culturală editată de Asociația „Echinox” și apărută în 1990 la Cluj-Napoca, în două numere. Comitetul de direcție este alcătuit din Andrei Marga, Marian Papahagi și
ABALUŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285141_a_286470]
-
trăsătura comună este sinteza dintre cultura variată și experiența de viață deosebit de bogată, fapt care îi permite lui B. considerații dintre cele mai pertinente. Talentul oratoric, mult prețuit de contemporani, se regăsește în fluiditatea frazei, în suplețea expresiei și în plastica ei. Păstrându-și dominanta memorialistică, multe pagini îmbracă forma literară a schiței. Satira socială, ca și cea politică, sprijinite pe un ascuțit simț al observației și învăluite pe alocuri în umor, individualizează „impresiunile” reunite sub genericul Seghedinul, dar și Sfintele
BRANISTE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285862_a_287191]
-
de urbanism. Cuvântul lămuritor e semnat de Horia Oprescu, iar în cuprinsul revistei pot fi întâlnite semnăturile lui Petru Comarnescu, Radu D. Rosetti (Casa lui Titu Maiorescu ), V. Voiculescu (Vechea mahala bucureșteană), Ovidiu Papadima (Folclorul Capitalei), H. Oprescu (Bucureștiul în plastica actuală). Versuri sunt semnate de Adrian Dorea, Radu Boureanu și Cicerone Theodorescu, iar proza de Ludovic Dauș (File de roman). M.Pp.
BUCURESTI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285904_a_287233]
-
fi o cauză în întârzierea genului romanesc la noi. Pentru B., creația e „un proces de asociere, de coerență și sinteză”; opera țâșnește dintr-o „apă interioară” și dă seamă de profunzimea și tensiunile acesteia, vibrațiile lăuntrice răsfrângându-se în „plastica formală” a scrierii. Câteva foiletoane sunt mai aspre și sancționează, bunăoară, fecunditatea comercială și „mecanica de flașnetă” a scrisului lui Victor Eftimiu. Insuficiența aplicației analitice trebuie să fi fost unul dintre motivele care l-au făcut pe B. să renunțe
BADAUŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285532_a_286861]
-
formă, declinul lui ca și al florii în zilele de toamnă, ca și al bradului căzut la pământ și prefăcut într-o mână de cenușă. Viața muntelui se îmbină cu moartea lui; ceea ce-l sfarmă bucățică cu bucățică dă farmec plasticii admirate, frumuseților sălbatice, văilor adânci și tainice, toate însă trecătoare, deși par veșnice față de scurtimea vieții noastre. Toaca semeață pe care crește nesupărată Floarea reginei, în jurul căreia însă încing hora vânturile, pe care o sapă noaptea și ziua dăltițele nevăzute
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
pentru prima oară când ea se plimbă și eu stau jos. Orice om care umblă are ascendent asupra celui care stă și care se simte pasiv, dar mersul femeii iubite e copleșitor, pentru că dă tot relieful și maximum de viață plasticii și feminității ei. La senzația ascuțită contribuia și nervozitatea ei, și aerul ei distrat, care punea distanță. Cum stam cu pălăria pe genunchi, voind să mă scap de ea, a venit să mi-o ia din mână. În clipa când
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]