776 matches
-
mult ca sigur că n-ar fi văzut-o. Se aștepta să treacă însă o coloană oficială. Sosise de dimineață importantul oaspete din Sudica și circulația în tot orașul fusese întoarsă pe dos. Era în al treilea taxi, cel de sub platan, la intersecția dinspre Carrefour. Cu capul ușor aplecat pe dreapta, sprijinită de geamul portierei, moțăia. Probabil și sforăia, după cum avea buzele întredeschise. Îi făcu semn Ginei să rămână pe loc, acolo, lângă chioșcul de ziare. Se repezi spre taxi. Lovi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
târa după el. Ea continua să țipe: - Mașina! N-ai văzut cum s-a evaporat?! Îți dai seama? Și tu mă... Dacă mai eram în mașina aia? O văzu pe Gina lângă chioșcul de ziare. Mai întoarse capul odată spre platanul unde fusese taxiul, ridică apoi din umeri și se răsuci spre el. - Tot cu nenorocita asta umbli? După câte ți-a făcut?! Gina o studia. Privire seacă, lămâie încă nestoarsă. Printre buze, șerpește, mai mult spre muscoiul care se oprise
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
întâmpla ca, uneori, băiatul care aducea ziarele în fiecare dimineață să se blocheze din cauza bisericii. Ce însemna acest lucru? Edificiul religios era construit într-un dubios stil flamboaianto-radiant, cu zorzoane și sculpturi și înflorituride piatră cenușie; în imediata apropiere, un platan uriaș își întindea crăcile până la nori. Mai trebuie spus că în fiecare dimineață la ora șapte, din necesități estetice pe care Samuel le setase imediat după conceperea Margaretei, soarele răsărea deasupra bisericii și evidenția fiecare detaliu arhitectonic și vegetal într-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
care Samuel le setase imediat după conceperea Margaretei, soarele răsărea deasupra bisericii și evidenția fiecare detaliu arhitectonic și vegetal într-o imagine demnă de o carte poștală: lumina aluneca printre garguii și turnurile catedralei, era preluată de frunzele fremătânde ale platanului, se încolăcea în rămuriș, țopăia din cracă în cracă și, în final, se arunca din nou spre biserică, reflectându-se în sticla colorată a rozasei: o explozie de culori pentru care Samuel se felicita adesea. Care era însă legătura între
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
în cracă și, în final, se arunca din nou spre biserică, reflectându-se în sticla colorată a rozasei: o explozie de culori pentru care Samuel se felicita adesea. Care era însă legătura între băiatul cu șapcă verde, biserica învecinată cu platanul și orele șapte ale dimineții? În primul rând, băiatul trecea pe lângă catedrală în fiecare dimineață la ora șapte. Era mereu grăbit și pedala cu înfrigurare pe bicicleta lui roșie cu abțibilduri. Scotea ziarele dintr-o cutie de lemn legată de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
oricum. La 6:54, se calmară. După treizeci de secunde, reluară seria de blesteme. Curierul se arătă la ora cuvenită și, fără a ține seama de înjurături, se puse pe aruncat ziare în stângași-n dreapta. Tot atunci, lumina soarelui inundă platanul și catedrala. Apoi, după o scurtă străfulgerare, totul se strică de-a binelea. Rezidenții dădură iremediabile erori, se volatilizară sau se umplură de pete, catedrala își deformă un turn, iar băiatul continuă să pedaleze în gol fără a înainta, repetând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
În clipa deschiderii pleoapelor, văzu cum o bilă verde se apropie cu repeziciune și o plesnește în falcă. Se chirci. Plămânii îi refuzară să respire. Cât despre ciclist, casca îi zbură cât colo și el fu proiectat la rădăcina unui platan. Atât Kristine cât și ciclistul leșinară. * Au fost duși la spital cu aceeași ambulanță. Pe la jumătatea drumului, Kristine și-a revenit. Nu era atât de grav rănită. A asistat fără voie la eforturile de reanimare a tânărului ciclist. Într-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
acolo obișnuiau să se așeze cîțiva scriitori celebri ai generației ’60 (printre ei Gheorghe Pituț, Grigore Hagiu, Virgil negoiță...). Imediat ce venea primăvara la București, și pînă toamna tîrziu, restaurantul Uniunii se muta pe terasa din spatele Casei monteoru, la adăpostul cîtorva platani generoși. Urmele terasei erau încă perfect vizibile : un mare pătrat betonat și o colivie de metal unde avea masa sa rezervată tot privilegiatul eugen Jebeleanu. Și acel loc iradia în mintea mea cu imagini puternice, dar mai ales cu gustul
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
automobile stricate și hârdaie, către gurile pârâiașului Bucureștioara. Adică de unde Bucureștiul, cu asfalturile și cartierele lui, țâșnea, în jeturi cristaline și răcoroase, direct din pământ. Dădură ocol, tartorul evaluând, din mașină, suprafața actualei Grădini a Icoanei, cu tufișurile zburlite și platanii ei, turnați parcă dintr-o sticlă verzui-albăstruie, rotunjită ca fildeșul, unde, pe vremuri, băltea vrăjita apă a Bulindroiului, sau, după cum era alintată 97 CEI ȘAPTE REGI AI ORAȘULUI BUCUREȘTI Genelul parșiv încremeni o clipă, cu străinul în spate, cu băsănăul
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
profesori, persoane străine, cărora doar li se povestiseră despre el, devenise o autoritate. I se dusese buhul. Ăla netunsul, cu muzica și amănuntele acela ciudate, Pink Floyd. Era de-ajuns să apară-ntr-o cameră, să așeze un disc pe platan, să mimeze toate fazele esențiale ale unui concert adevărat, occidental, că toată lumea din încăpere înmărmurea, privindu-l cum face. După aceea se lăudau peste tot cum că văzuseră ei înșiși concertul. Pinky avea un asemenea dar de a lua sub
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
bal cu masce, jocuri d-artifiție. O rachetă (sic), aruncată de pe balcon, aprinde aria cu grîne. Dama la modă pune, În fine, să fie scoasă livada străbună și comandă tufari de Anglia. Abate un rîu prin grădină și, sub un vechi platan, ridică un chioșc unde să se poată retrage pentru a visa... Conachi Însuși tună și fulgeră Împotriva femeii care Își unge fața cu ghileală, Își muruiește obrazul cu băcan, Își Încinge grumazul cu pietre strălucitoare și Își umezește zulufii cu
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
dă speranța că va mai apuca încă un răsărit de soare. Dușul gratuit, oferit de natură, trezește la viață nu numai pe om, dar și toate speciile de plante amorțite, începând de la fragilul firicel de iarbă și terminând cu multisecularul platan sau stejar. Pământul reavăn, reîmprospătat după ploaie, scoate la lumină și micile vietăți ce trăiesc aproape nevăzute în umbra sau la rădăcina acestor plante, care au supraviețuit perioadelor de grea încercare, de secetă și uscăciune, conservându-și energiile și ajutându
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
pe acel ostrov, numit de el "Royaume d'Amour" (o fi vreo promoție de sezon?). Drumul corect era însă mult mai lung. Din satul Prietenia Nouă trebuia să ajungi în orășelul Spirit Mare și să pierzi pe străzilellll umbrite de platani din cartierul Versulețelor Simpatice, de palmieri în zona rezidențială Bilețel Galant și a Răvașului Dulcilor Cuvinte. Ieșeai din localitate pe Șoseaua Sincerității și treceai prin cătunele numite Inimă Generoasă și Desăvârșita Cinste, prin satele cu oameni gospodari numite Generozitate, Respect
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
192 Copilăria lui Quasimodo s-a plasat sub semnul rătăcirii, al dezrădăcinării și al viziunii timpurii a durerii, scrie Rosalma Borello.193 S-a născut în Sicilia, a petrecut primii ani de viață la Cava d'Ispi, Gela, Valsavoia, Acquaviva Platani, Palermo și s-a stabilit în anul 1908 la Messina, imediat după un cutremur devastator ce distrusese orașul lăsând în urmă un șir nesfârșit de victime. Într-un interviu acordat în 1952 lui Carlo Vigoni, Quasimodo a descris ruinele, mormanele
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
de acest timp îndepărtat în care, firește, eul dorește să se întoarcă: pe bănci, în noapte / stăteam culcat, tăcerea căutăm / și ochii cu linii drepte și curbe de spirale / uneau aceleași / stele ce vedeam, copil fiind, / întins pe pietrele de lângă Platani (Revenirile). Alunecarea spre trecut urmează un traseu mental geometric ale cărui curbe redeschid o lume apusa impregnata de miresme, imagini trăite, sunete, ritmuri, lecturi: mireasma de fructe uscate pe rogojini; mama, într-un colț în penumbra, povestea fiului risipitor / care
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
care îl aveau și imaginile acustice), ci poartă către altă dimensiune: Piața Navona, noaptea, pe bănci / Stăteam întins tăcerea căutăm / iar ochii mei cu drepte și inele de spirale / uneau luminătorii aceiași ce copil fiind vedeam / întins pe pietrele râului Platani / Silabisind în întuneric rugi (Reîntoarcerile).328 Există numeroase puncte de contact între experiență descrisă de creatorul romantic în Viață solitara și imaginea quasimodiană amintită: Din când în când m-așez pe-un dâmb, la malul / însingurat al unui lac, de
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
dovadă a apropierii creatorului sicilian de versurile marelui romantic. Unele imagini ale acestuia din urmă par să fie țintă declarată a căutării quasimodiene: Stăteam întins, tăcerea căutăm, ce se încheie cu tabloul tânărului aflat la malul unei ape, lângă râul Platani. Ocurenta cuvântului respectiv în alte contexte quasimodiene care amintesc de Canturi reprezintă una dintre legăturile rezistente dintre creația celor doi. Astfel, sintagme din Piață Fontana evocă Infinitul și păr să fie reelaborări ale unor motive leopardiene: foșnetul meu / tăcut; întregi
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
Nord, la distesa di neve... / Îl mio cuore è ormai șu queste praterie / în queste acque annuvolate dalle nebbie. Epitaffio per Bice Donetti: Da poco fu giocata dalla morte / mentre guardava quieta îl vento dell'autunno / scrollare i râmi dei platani e le foglie / della grigia casă di periferia. Colore di pioggia e di ferro: E îl vento s'è levato leggero ogni mattina / e îl tempo colore di pioggia e di ferro / è passato sulle pietre, / sul nostro chiuso ronzio
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
torni, e un dolce rimembrar non sorga (Le ricordanze). 279 A notte, șui sedili / stavo supino în cerca della quiete, / e gli occhi con rette e volute di spirali / univano le stelle / che seguivo da bambino / disteso șui ciottoli del Platani (I ritorni); odore di frutta secca șui graticci; mamma, în un angolo în penombra; la parabolă del prodigo, / che mi seguiva sempre nei silenzi / come un ritmo che s'apra ad ogni passo (idem). 280 Giuliano Gramigna, "La morte, quinto
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
a rompere (Vento a Tìndari). 328 Piazza Navona, a notte, șui sedili / stavo supino în cerca della quiete, / e gli occhi con rette e volute di spirali / univano le stelle, / le stesse che seguivo da bambino / disteso șui ciottoli del Platani / sillabando al buio le preghiere. (I ritorni). 329 Talor m'assido în solitaria parte, / sovra un rialto, al margine d'un lago / di taciturne piante incoronato. / Ivi, quando îl meriggio în ciel și volve, / la sua tranquilla imago îl Sol
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
eroică", dar mai ales, în secolul al XVIII-lea, descrierea de peisaj, locus amoenus, va primi statutul de clișeu. (6) [...] Iedera îndrăgostită se-mpletea în ramurile tînărului ulm, mai încolo vița de vie sălbatică se agăța de trunchiurile teilor și platanilor, susurul unui izvor de argint și ciripit de păsărele, suspinînd dulcile lor neliniști, se auzeau de departe: aș putea să încarc acest tablou și să vă repet toate aceste descrieri mult uzate [...]. G. D'Haucourt, Thémidore ou Mon histoire et
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
atribuindu-le semul "animat" și statutul de verb de acțiune: (47) [...] Ulmii și mestecenii, cu albeața lor de fecioare zvelte cu talia arcuită, cu părul unduind în vînt întocmai unor zeițe maiestuoase prefăcute aproape în întregime în chip de copaci. Platanii își arătau trupurile bine făcute, cu piele lucioasă și fină, cu tatuaje roșii din care mai cădeau bucățele de vopsea întărită. Larițele coborau dealul, precum o hoardă de păgîni, îmbrăcate în veșminte de război, țesute din verdeață și învăluite în
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
ar prinde rău pe tine, paharnic, Și nici mie rău nu-mi șade când beau la Umbra de viță. {EminescuOpIV 405} DIN HALIMA Harun al Rașid prin Bagdad adese Tiptil pe uliți cu Vizirul iese, Pe când prin frunza verde de platane Seninul nopții luminos se țese. Prin umbra neagră-n strâmte ulicioare Ei pe ferești se uită, prin pridvoare, Colo aud râzând cu veselie, Dincolo suspinând vreun om ce moare. Și-astfel Sultanul singur cercetează Orașul lui, pe când în somn visează
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
dat în mîinile fiilor săi. 36. Apoi a pus o depărtare de trei zile de drum între el și Iacov, și Iacov păștea celelalte oi ale lui Laban. 37. Iacov a luat nuiele verzi de plop, de migdal și de platan; a despoiat de pe ele fîșii de coajă, și a făcut să se vadă albeața care era pe nuiele. 38. Apoi a pus nuielele, pe care le despoiase de coajă în jgheaburi, în adăpători, sub ochii oilor care veneau să bea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85092_a_85879]
-
în amestec cu nuc (Carya Ovata). Nu lipsesc nici făgetele (Fagus grandifolia) sau pădurile de arțar (Acer saccharophorum, Acer negundo). În afara speciilor foarte întâlnite de stejar (Quercus alba, Q.rubra, Q.borealis), aceste păduri includ numeroase alte specii de arbori: platan (Platanus orientalis), salcâm (Robinia pseudacacia), arborele de lalea (Liriodendron tulipifera), magnolia (Magnolia acuminata). În sud apar specii de influență tropicală: chiparosul de mlaștină (Taxodium disthicum), unele specii de pini de nisip (Pinus rigida, P.palustris), chiar palmieri, bambuși. Fauna pădurilor
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]