513 matches
-
de milă. În jurul ei puțea a pucioasă. De gât Îi atârna un șarpe albăstrui care zvârlea furca neagră a limbii. Prin spărturile zdrențelor Își ițeau capetele gușteri și broaște, popândăi, salamandre portocalii și Încete, nevăstuici furișate, câte o rădașcă În platoșă lucitoare, clămpănind din cleștii fioroși. Gemeau, răsuflarea scurtă le ardea piepturile. Se Împiedicau În ciolane vechi de vite ori alunecau pe leșuri ce putrezeau, colcăind de târâtoare. Din când În când, trăgeau cu coada ochiului la trupul Balaurului răspândit pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
Încrucișeze ciomegele și să se pună, după aia, pe chefuit cu vin nou. Câte unii se Îmbată, se Încaieră de-adevăratelea, ca să aibă după aia ce povesti un an Întreg. Când pleacă la Război, mulți cară după ei chivăre și platoșe sparte și Îndoite ca vai de mama lor, moștenite din vremuri vechi ori mai dincoace. Cel mai de preț, Însă, este vinișorul cel roșu cărat pe câmpul de bătălie În damigene și sticle. Câmpul marilor Înfruntări e un petic Înțelenit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
și care-i strigase lui Sadie „ Da, nu ești bună de nimic“. Cu puțin timp înainte de micul dejun mi-am dat seama că urma să-l văd pe Chris, iar eu nu aveam nici o umbră de machiaj pe față. Prin platoșa formată de epuizare, starea de vomă și faptul că mă simțeam nenorocită a pătruns dintr-odată o rază firavă a sentimentului de autoconservare. Dar când am încercat să mă târăsc pe scări, până sus, că să-mi dau cu puțin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
neutru, geometric. Se aprinsese semnalul roșu. Apăru trenul, vagoanele lunecară lin, ușile se dădură în lături. Ce zi, oho, ce mai zi!... Izbutise, totuși, să ajungă la țărm. Se spulbera, treptat, povara zilei străine... Cum te-ai extrage de sub o platoșă de plumb. Redobândind dreptul de a redeveni vie, neștiută. Adică adevărată, adică vie, încă vie. A nopții celeimari și bune, durere fericită, pe noi nouă redă-ne. Cerul violet. Silueta vineție, haita depui. Un cap de cățea, dacă te uitai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
pantaloni negri, vreo zece cămăși negre, de bumbac, de in, de tricot, de mătase, doar negre să fie. Așa se prezenta profesorul Anatol Dominic Vancea Voinov la postul său de la recepția hotelului TRANZIT. Intra în neagra salopetă ca într-o platoșă sfidătoare, asta era! Atât îi rămăsese, Sfidarea, și nu se plângea că e doar atât, nu, nu se plângea, bineînțeles. Noaptea se spulberase, asta era adevărata victorie. Calendarul însemna succesiunea diurnă, atât. Noaptea, doar o mlaștină fără contur, nimicul, gaura
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
nici o jumătate de minut în urma ei, se întoarse tipul ăla la vreo treizeci de ani, și se vedea pe el abuzul de vitamine și de steroizi - un obsedat al trasului de fiare, desigur, cu ceafă de taur, umeri ca niște platoșe, brațe de sugrumător cu bicepși cât căpățâna de varză. Rafael îl știa din vedere, îl mai văzuse prin zonă în tricouri d-astea mulate pe tors și fără mâneci, legănându-și superbul hoit de poster publicitar pentru aparate de făcut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
alb, unii cu picioarele goale, alții În teniși. Mă izbi imediat altarul: pretos velhos, caboclos cu pene multicolore, sfinți care ar fi putut semăna cu niște căpățâni de zahăr, dacă n-ar fi fost dimensiunile lor pantagruelice, Sfântul Gheorghe cu platoșa scânteind și cu mantia purpurie, sfinții Cosma și Damian, o Fecioară străpunsă de spade și un Crist de un hiperrealism nerușinat, cu brațele desfăcute ca Mântuitorul din Corcovado, dar În culori. Lipseau așa-zișii orixás, dar li se simțea prezența
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
bufon, că îl privea cu un ochi mereu ironic. Ruleta a fost marea lui șansă, și e uimitor cum acest om rudimentar în gândire a avut totuși viclenia să profite de singurul punct unde putea să străpungă, ca un scorpion, platoșa sorții și să transforme batjocura veșnică într-un etern triumf, în ce fel? Mi se pare acum simplu, primitiv și în același timp genial de simplu: Ruletistul miza împotriva lui. Când își ducea pistolul la tâmplă, el se dedubla. Voința
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
nu poți scăpa de sub fascinația ei. Sau mă gândeam la călugăriță, ciudata Mantis religiosa, care în timpul copulației își ronțăie, pur și simplu, amantul. Sau la femela scorpionului, care găsește în câteva secunde singurul loc vulnerabil al masculului, singura fisură a platoșei chitinoase, și îl înțeapă acolo cu ghimpele veninos din coadă... Dacă aș fi văzut pe bulevardul Magheru sau în Piața Romană uriașe, cleioase pânze de păianjen prinse de colțurile clădirilor, în mijlocul cărora ar fi pândit nemișcată câte o femeie goală
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
însoțesc și care sunt tot creația lui Petrache Plopeanu, acesta poate fi citit în bună măsură ca un sinonim în spațiul literaturii al Strigătului lui Edward Munch și, în realitate, al țipătului oricărui eu suprasensibil care-și construiește, totuși, o platoșă de nepăsare - falsa cocoașă - pentru ca, la o privire superficială, să nu-i fie văzută vulnerabilitatea. Această artă poetică, în care se constituie întreaga carte, traduce, de aceea, neliniștile celui care se încrâncenează, ca toți bieții poeți exilați în lume, mai
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
lovească. Iosafat a scos un țipăt. 33. Căpeteniile carălor, văzînd că nu este împăratul lui Israel, s-au depărtat de el. 34. Atunci un om a tras cu arcul la întîmplare și a lovit pe împăratul lui Israel la încheietura platoșei. Împăratul a zis cărăușului său: Întoarce și scoate-mă din cîmpul de bătaie, căci sunt greu rănit." 35. Lupta a fost din ce în ce mai crîncenă în ziua aceea. Împăratul a stat drept în carul lui în fața Sirienilor, și seara a murit. Sîngele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85038_a_85825]
-
se va înfățișa înaintea Domnului. 31. Mantia de sub efod s-o faci întreagă de materie albastră. 32. La mijloc, să aibă o gură pentru intrarea capului, și gura aceasta să aibă de jur împrejur o tivitură țesută, ca gura unei platoșe, ca să nu se rupă. 33. Pe margine, de jur împrejurul tiviturii, să pui niște rodii de culoare albastră, purpurie și cărămizie, presărate cu clopoței de aur: 34. un clopoțel de aur și o rodie, un clopoțel de aur și o rodie, pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85084_a_85871]
-
țeapăn deasupra brîului efodului, și să nu se poată mișca de pe efod, cum poruncise lui Moise Domnul. 22. Au făcut mantia de sub efod țesută toată cu meșteșug din materie albastră. 23. La mijlocul mantiei, sus, era o gură ca gura unei platoșe; gura aceasta era tivită de jur împrejur, ca să nu se rupă. 24. Pe marginea mantiei au făcut niște rodii de culoare albastră, purpurie și cărămizie, din fir răsucit; 25. au făcut și niște clopoței de aur curat, și clopoțeii i-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85084_a_85871]
-
fost înștiințați, Dumnezeu le-a nimicit planul, și ne-am întors cu toții la zid, fiecare la lucrarea lui. 16. Din ziua aceea, jumătate din oamenii mei lucrau, iar cealaltă jumătate era înarmată cu sulițe, cu scuturi, cu arcuri și cu platoșe. Căpeteniile erau înapoia întregii case a lui Iuda. 17. Cei ce zideau zidul, și cei ce duceau sau încărcau poverile, cu o mînă lucrau, iar cu alta țineau arma. 18. Fiecare din ei, cînd lucra, își avea sabia încinsă la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85121_a_85908]
-
pregătiți de luptă. Pe capete aveau un fel de cununi, care păreau de aur. Fețele lor semănau cu niște fețe de oameni. 8. Aveau părul ca părul de femeie, și dinții lor erau ca dinții de lei. 9. Aveau niște platoșe ca niște platoșe de fier, și vuietul, pe care-l făceau aripile lor, era ca vuietul unor care trase de mulți cai, care se aruncă la luptă. 10. Aveau niște cozi ca de scorpii cu bolduri. Și în cozile lor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85065_a_85852]
-
Pe capete aveau un fel de cununi, care păreau de aur. Fețele lor semănau cu niște fețe de oameni. 8. Aveau părul ca părul de femeie, și dinții lor erau ca dinții de lei. 9. Aveau niște platoșe ca niște platoșe de fier, și vuietul, pe care-l făceau aripile lor, era ca vuietul unor care trase de mulți cai, care se aruncă la luptă. 10. Aveau niște cozi ca de scorpii cu bolduri. Și în cozile lor stătea puterea, pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85065_a_85852]
-
ca să omoare a treia parte din oameni. 16. Oștirea lor era în număr de douăzeci de mii de ori zece mii de călăreți; i-am auzit numărul. 17. Și iată cum mi s-au arătat în vedenie caii și călăreții: aveau platoșe ca focul, iacintul și pucioasa. Capetele cailor erau ca niște capete de lei și din gurile lor ieșeau foc, fum și pucioasă. 18. A treia parte din oameni au fost uciși de aceste trei urgii: de focul, de fumul și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85065_a_85852]
-
Mălău ( † 1945 ) și Antim Găină ( † 1975 ). Aceștia sunt doar câțiva pe care îi cunoaștem și Dumnezeu dorește să-i proslăvească, însă câți sunt cei ce s-au sfințit pe aceste lespezi de piatră și doresc în continuare să fie sub platoșa smereniei, numai Arhiereul Cel Veșnic, Hristos Domnul îi știe, căci i-a primit pe toți în Slava cea cerească, întru bucuria cea negrăită care nu se va lua de la ei. Dacă în prima parte a lucrării ne vom hrăni inimile
Bucurii sfinte în glasuri din cetate by Ierodiacon Hrisostom Filipescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/462_a_1113]
-
și uman (cultura noastră „vitalistă”, fie opune aceste două polarități ale realului, fie le absoarbe în lăuntrul orizontului „biocentric” care întunecă surplusul de tip personologic); ruptura dintre uman și ceea ce depășește umanul (cultura de astăzi întâmpină greutăți să iasă din platoșa umanismului său unilateral care o împiedică să încerce ipoteza unei deschideri metaistorice și „supraomenești”); ruptura dintre etica privată și etica publică (sunt bătătoare la ochi și dureroase rănile provocate de această sciziune în atâtea sectoare ale umanului); ruptura dintre complexitatea
Măgarul lui Cristos : preotul, slujitor din iubire by Michele Giulio Masciarelli () [Corola-publishinghouse/Science/100994_a_102286]
-
cu nimeni. — Și nu erai aproape un balaur? Și nu te-ai vindecat? Singura calificare de care ai nevoie în tratarea unei boli ți-o conferă faptul că i-ai supraviețuit, și în prezent sînt șaptesprezece pacienți striviți sub o platoșă beligerantă fără să existe nici un suflet suficient de înțelept care să-i ajute. Să nu-ți fie teamă! Nu trebuie să vezi pe nimeni altcineva în afara celor care au aceeași problemă ca tine. Rămaseră tăcuți pînă cînd Lanark se ridică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
Dar al doilea fu cel care îi reținu atenția lui Gosseyn. Acesta fusese victima unui accident. Era o monstruozitate alcătuită din cârpituri. Un braț îi era de plastic, la fel unul dintre picioare, iar spatele îi era acoperit de o platoșă de plastic. Craniul părea făcut din sticlă opacă: nu avea urechi, iar ochii ― doi ochi omenești ― te priveau printr-un dom perfect lins, de plastic chirurgical. În oarecare măsură putea fi considerat un norocos: de la ochi în jos, partea inferioară
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85125_a_85912]
-
Dar al doilea fu cel care îi reținu atenția lui Gosseyn. Acesta fusese victima unui accident. Era o monstruozitate alcătuită din cârpituri. Un braț îi era de plastic, la fel unul dintre picioare, iar spatele îi era acoperit de o platoșă de plastic. Craniul părea făcut din sticlă opacă: nu avea urechi, iar ochii ― doi ochi omenești ― te priveau printr-un dom perfect lins, de plastic chirurgical. În oarecare măsură putea fi considerat un norocos: de la ochi în jos, partea inferioară
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85122_a_85909]
-
și nici asta nu mă mai întristează. Dar uite că îmi ridic în sfârșit vocea la cer, și mă rog și pentru voi, cei de departe, și pentru mine, mă rog aici, la icoana asta de argint, din a cărei platoșă se vede, neajutorat, un cap mic de femeie și-un cap și mai mic de copil, mă rog să fiți sănătoși, buni și să nu fiți recompensați cu pedepse, ca mine. Mă rog să îmbătrâniți frumos și liniștit ca trandafirii
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
lată, de croitoreasă. Porni înainte și constată în curând că îmbrăcămintea îl strângea peste tot. Asta e! Își luase un rol într-o copie, și nu în original, nu aveau recuzită de Hollywood. Se vârî între gărzi și tipul cu platoșă, care chiar arăta ca un rege tânăr. Intrară în scenă cele patru femei, împopoțonate ca niște vampe: — O, Vestitule, îți cer mila și să ne primești ca supuse la curtea ta! zise cea mai bătrână spre figurantul care îl interpreta
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]
-
Dumnezeu. Omar - împăratul acestor tăceri - stătea ghemuit lângă rezervorul de apă și număra orele până la asfințit. Dar parcă fusese în altă viață. Azi, Omar - cavalerul atâtor neliniști trimise să moară în locuri străine - rămăsese în câmp, adormit, cu fața sub platoșele albite ale norilor... Dintr-odată, în vis, îi țâșni sucul roșu de ash-e anar, care îi fusese ca o supă de nuntă. — Ce știi să gătești? o întrebase cumnatu-său pe Ghazal, care nici nu ridica ochii. — Păi... dolme și koresh-fesenjan
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]