357 matches
-
dimensiuni ale creștinismului originar apostolic și patristic, aducând în lumină o serie de aspecte precum persoana, comuniunea dintre oameni (în teze hristocentrice), lumea ca plasticizare a rațiunilor divine, raportul unicmultiplu în contrast cu o altă dezvoltare decât cea din filosofia neoplatonică și platonism, spre exemplu. „Chipul Nemuritor Al Lui Dumnezeu”(Craiova, 1987) e considerată drept cea mai valoroasă contribuție de antropologie a ultimelor decenii, omul fiind privit din unghiul celui mai profund umanism, cel care aclamă ascendența sa divină și scopul existenței sale
Caleidoscop by Gabriel Dumitru Teodorescu, Mihai Cristian Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Science/91786_a_93250]
-
într-un mod adecvat, s-ar cuveni să soluționăm controverse ca acelea dintre nominalism și realism, mentalism și behaviorism - pe scurt, toate problemele principale ale epistemologiei. Totuși, pentru scopurile ce le urmărim, va fi suficient să evităm două atitudini opuse : platonismul extrem și nominalismul extrem. Nu trebuie să ipostaziem sau să "reificăm" acest sistem de norme, să facem din el un fel de idee-arhetip care domnește peste o lume de esențe eterne. Opera literară nu are același statut ontologic ca noțiunea
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
pentru a o îndrepta asupra reacțiilor și vibrațiilor emoționale ale individului, sau ale unui individ generalizat. Adoptarea primului sau a celui de al treilea răspuns pare a fi o chestiune de interpretare. Filosofilor de profesie, primul răspuns le sugerează inevitabil platonismul sau un alt sistem de norme absolute care există independent de necesitatea sau de cunoașterea umană. Chiar dacă am dori să susținem, așa cum pot dori s-o facă teoreticienii literaturii, caracterul obiectiv al structurilor literare, de la procedee până la "semnificație", primul răspuns
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
antice. Filon(20 î.e.n. - 50 e.n.), rabin eretic din Alexandria, considerat de ivriți ca cel mai mare gînditor iudeu, a continuat conspirația strămoșilor săi Onias, Iason și Me-nelas, urmărind să contopească într-un singur sistem religios cultul esenilor/geților, mozaismul, platonismul, pitagorismul, stoicismul și misterele religiei grecești iar noua dogmă să fie slujită de preoții ivriți și îmbrățișată de toate civilizațiile din jurul Mediteranei dar nu numai. Dar textele arată clar că a dorit în realitate să impună mozaismul printr-o reinterpretare
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
se folosesc mijloace slabe, formale, care îi lasă libertatea intactă, dar totodată neorientată, vagă, vulnerabilă, întrucîtva la îndemîna modelor și a ideologiilor dominante : o libertate care, din perspectiva persoanei, este oricum, prin definiție, imperfectă. Trupul feciorelnic : integritate sau integralitate? Pentru platonism, dar și pentru o anumită mistică rigoristă, inclusiv creștină, categoria trup reprezintă un obstacol de căpătîi în dobîndirea libertății totale. E temnicerul sau ispititorul împotriva căruia trebuie să lupți, lestul de care trebuie să te separi, să scapi, pentru ca sufletul
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
puternic pe posibilitățile pozitive ale trupului. A vorbit despre locul lui inuzurpabil în compoziția umanului, i-a exaltat destinul spiritual, de trup transfigurat. în raport cu omul și cu globalitatea lui, îngerul, făptură fără trup, e ființă incompletă, superior parțială. Evident că platonismul sau tradițiile necreștine nu se rezumă, în ce privește trupul, doar la refuzarea sau la denigrarea lui. și acolo, trupul poate simboliza pierduta condiție de integralitate, proprie primului proiect al omului, ca în discursul lui Aristofan din Banchetul. Mai mult, pentru antici
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
de viziunea radicală a secolului al XIX-lea și de tot ceea ce au transportat apoi ecluzele deceniilor interbelice, pînă la omul postistoric din zilele noastre biopolitica, deci, rămîne, deocamdată, cum îi place să noteze undeva Viorella Manolache, un fel de "platonism răsturnat, dominînd imperial esența nonspirituală a manifestărilor umane (economice, biologice, sexuale, instinctuale ș.a.m.d.), traduse politic în∕prin competiția continuă a poziției de clasă cu esența biologică". Nu numai că nu putem eluda o cercetare precum Repere teoretice în
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
138 4.4. Magia numerelor / 139 4.5. Matematica în fizică / 141 4.5.1. Ce este matematica? / 146 4.5.2. Ce sunt entitățile matematice / 150 4.5.3. Statutul ontologic al entităților matematice / 156 4.5.3.1. Platonismul / 156 4.5.3.2. Nominalismul / 162 4.5.4. Ce sunt teoriile științifice / 163 4.6. Problema coordonării / 168 4.7. Problema aplicabilității matematicii / 168 4.7.1. Platonismul și problema aplicabilității / 181 4.7.2. Nominalismul și problema
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
Statutul ontologic al entităților matematice / 156 4.5.3.1. Platonismul / 156 4.5.3.2. Nominalismul / 162 4.5.4. Ce sunt teoriile științifice / 163 4.6. Problema coordonării / 168 4.7. Problema aplicabilității matematicii / 168 4.7.1. Platonismul și problema aplicabilității / 181 4.7.2. Nominalismul și problema aplicabilității / 189 Capitolul 5. Empirism și realism / 193 5.1. Realismul structural / 195 5.1.1. Inferența la cea mai bună explicație / 195 5.1.2. Russell și teoria cauzală
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
pe atât este de neglijată în filosofia contemporană a matematicii (precum și în filosofia științei). Mai mult, am observat că, dacă plecăm de la această problemă, putem ajunge la argumente serioase împotriva celor două mari poziții filosofice din filosofia contemporană a matematicii: platonismul și nominalismul. Gândindu-mă că trebuie să existe o explicație a acestei utilități chiar dacă este mai greu de ajuns la ea intuiția în acest caz ar fi că dacă ne folosim de un instrument într-un anumit scop, iar efectele
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
și universal și această procedura se confruntă cu probleme serioase); calea negației (Burgess și Rosen op. cit.: 16-23). Să ne oprim un pic asupra acesteia din urma, deoarece merită o atenție specială, ea fiind în spatele principalului argument anti-platonist din disputa contemporană platonism/nominalism. Conform acestei căi entitățile abstracte sunt acelea care nu au o localizare spatio-temporală și nici nu intră în interacțiuni cauzale. Plecând de aici, Benacerraf argumentează că nu putem cunoaște aceste entități. El pleacă de la anumite considerații cu privire la capacitățile epistemice
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
ontologic al entităților matematice Am văzut în secțiunea anterioară că entitățile matematice sunt privite în mod obișnuit ca aparținând clasei obiectelor abstracte. Care este statutul ontologic al acestora? Filosofia contemporană este dominată de două doctrine filosofice privitoare la această problemă: platonismul și nominalismul. Să le luăm pe rând. 4.5.3.1. Platonismul Conform platonismului, obiectele matematice există obiectiv, independent de minte și de abilitatea noastră de a determina în vreun fel că ele există. Putem desprinde din această definiție trei
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
sunt privite în mod obișnuit ca aparținând clasei obiectelor abstracte. Care este statutul ontologic al acestora? Filosofia contemporană este dominată de două doctrine filosofice privitoare la această problemă: platonismul și nominalismul. Să le luăm pe rând. 4.5.3.1. Platonismul Conform platonismului, obiectele matematice există obiectiv, independent de minte și de abilitatea noastră de a determina în vreun fel că ele există. Putem desprinde din această definiție trei teze: (i) teza existenței: se spune despre obiectele matematice că există; (ii
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
în mod obișnuit ca aparținând clasei obiectelor abstracte. Care este statutul ontologic al acestora? Filosofia contemporană este dominată de două doctrine filosofice privitoare la această problemă: platonismul și nominalismul. Să le luăm pe rând. 4.5.3.1. Platonismul Conform platonismului, obiectele matematice există obiectiv, independent de minte și de abilitatea noastră de a determina în vreun fel că ele există. Putem desprinde din această definiție trei teze: (i) teza existenței: se spune despre obiectele matematice că există; (ii) teza independenței
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
ontologice. Cea(l) mai discutat(ă) provocare/argument epistemologic(ă) este formulat(ă) de Benacerraf (1973)86. Acesta pleacă de la faptul că obiectele matematice nu sunt localizate în spațiu-timp și nu interacționează cauzal și îl dezvoltă într-o obiecție față de platonism: pentru a cunoaște un anumit tip de obiecte, trebuie să existe o interacțiune cauzală între subiectul cunoscător și cel puțin mostre ale obiectelor de acel tip; dar, cum o astfel de interacțiune cu obiectele matematice iese din discuție, nu putem
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
departe o teorie general acceptată în literatura de specialitate, dar și că nu este semnificativă pentru problema care ne interesează pe noi (viz. cunoașterea matematică); (iv) se acceptă o variantă a premisei 2 și se arată că este compatibilă cu platonismul. Dacă adoptăm distincția lui Davidson între relațiile cauzale și explicațiile cauzale, putem da următoarea versiune a teoriei cauzale a cunoașterii: nu putem cunoaște că o anumită propoziție este adevărată decât dacă acea propoziție trebuie să fie folosită într-o explicație
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
să fie folosită într-o explicație cauzală a cunoașterii noastre că propoziția este adevărată (Steiner 1978: 20). Dacă ținem cont de faptul că matematica este parte a oricărei teorii științifice, observăm că această variantă a teoriei cauzale este compatibilă cu platonismul, pentru că axiomele matematicii figurează în orice explicație a cunoașterii noastre a acestor axiome; (v) se arată că premisa 2 intră în conflict cu cunoașterea științifică. Dacă plecăm de la relațiile cauzale avem următoarea versiune a teoriei cauzale a cunoașterii: nu putem
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
curente, iar mijloacele de care se folosește sunt reconstruirea și reinterpretarea; (b) concepția hermeneutică care urmărește să analizeze ce au însemnat tot timpul, în profunzime, cuvintele teoriilor curente (Burgess și Rosen 1997: 6-7). Principala problemă în jurul căreia gravitează întreaga dispută platonism/nominalism este următoarea: avem motive bune să preferam o metafizică ce nu acceptă entitățile abstracte față de una care le include? Am văzut în secțiunea 4.5.3.1. care sunt motivele invocate de platoniști în favoarea poziției lor. Am mai văzut
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
unei teorii fizice. Aceasta este o sură de uimire la fel de puternică precum cazul rolului predictiv și se poate vedea că nu mai putem da vina pentru această uimire doar pe unul dintre cei doi termeni ai relației. 4.7.1 Platonismul și problema aplicabilității În disputa actuală din filosofia matematicii lucrurile stau astfel: această dispută se da între platoniști și nominaliști, iar punctul central îl ocupă așa numitul argument al indispensabilității. Am văzut în 4.5.4. că găsim în filosofia
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
de care au nevoie pentru reprezentarea descoperirilor empirice; (2) rolul deductiv este nevoie de legi matematice pentru a infera concluzii non-matematice din acele asumpții non-matematice care au fost formulate cu ajutorul limbajului matematic. Plecând de aici, putem obține următorul argument pentru platonism: (1) Teza indispensabilității: entitățile matematice sunt indispensabile pentru teoriile noastre științifice. (2) Holismul confirmațional: evidența pentru o teorie științifică poartă asupra aparatului teoretic ca un întreg și nu doar asupra ipotezelor componente luate separat. (3) Naturalismul: trebuie să fim angajați
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
vine vorba despre susținere unei doctrine empiriste, privește identificarea acelor aspecte ale lumii despre care se presupune că sunt enunțurile matematice. Este foarte ușor ca poziția la care se urmărește să se ajungă să colapseze fie într-o formă de platonism, fie într-o concepție naivă care identifică matematica cu fizica. Propunerea mea, pentru a evita aceste probleme, este aceea de a combina o viziune empiristă în filosofia matematicii cu o formă ontologică de realism structural. Am văzut în secțiunea 5
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
interpretations of quantum theory", Brit. J. Phil. Sci. v. 49, no. 2, June. Luce, L. 1991 "Literalism and the applicability of arithmetic", The British Journal for the Philosophy of Science 42(4): 469-489. Maddy, P. 1989 "The roots of contemporary Platonism", The Journal of Symbolic Logic, Vol. 54, No. 4 Dec., pp. 1121-1144. Maddy, P. 1992 "Indispensability and practice", The Journal of Philosophy, Vol. 89, No. 6 Jun., pp. 275-289. Maddy, P. 1990 Realism in Mathematics, Clarendon Press Oxford. Maddy, P.
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
93 Necesitate, 35, 36, 96, 101, 139, 148, 174 Newton, Isaac, 17, 63, 64, 70, 72, 74, 83, 93, 101, 103, 108, 133, 143, 174 Nominalism, 11, 19, 151, 156, 162, 163, 189, 190 Numerele complexe, 139, 147-149, 176, 177 Platonism, 11, 19, 151, 156, 158, 160, 163, 181, 183, 217 Poincaré, Jules Henri, 55, 70, 82, 203 Pozitiviștii logici, 16, 20, 44, 78-91, 93, 94, 99, 102, 125, 126, 129, 195, 218 Psillos, Stathis, 196, 199, 202-204 Putnam, Hilary, 11
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
de résoudre le problème de l'applicabilité. Ainsi, ce livre peut aussi être considéré comme un argument en faveur de la faillibilité des mathématiques. Mots-clés: l'applicabilité des mathématiques, le statutspécial des mathématiques, la faillibilité des mathématiques, l'empirisme, Wigner, le platonisme, le nominalisme Summary* In this paper, the author intends to bring back into discussion the problem of the applicability of mathematics so important for Kant, but which came to be mostly neglected in the contemporary philosophy of mathematics trying to
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
ruin any hope of solving the problem of applicability. Thus, this paper can also be taken as an argument for the fallibility of mathematics. Keywords: the applicability of mathematics, the special status of mathematics, the fallibility of mathematics, empiricism, Wigner, Platonism, nominalism. Apărut: 2013 • Format 14 × 19 cm Iași, str. Grigore Ghica Vodă nr. 13 Tel. Dif.: 0788.319462; Fax: 0232/230197 editura ie@yahoo.com; www.euroinst.ro Volum elaborat în cadrul proiectului POSDRU/89/1.5/S/56815. Se distribuie GRATUIT
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]